KorAP: Find »[drukola/base=adoptator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...158 159 160 ...178 >

4,426 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

considerăm noi importantă este aceea că, în afara informațiilor strict legate de cazul personal (metodologia pe care trebuie să o urmeze, datele despre copilul care urmează a fi adoptat și despre familia acestuia) constatăm o preocupare mai degrabă scăzută a părinților adoptatori de a se informa. O posibilă explicație, dacă luăm în considerare teoria stresului și a copingului, așa cum a fost ea concepută de Brodzinsky și Schechter 331 (vezi cap. 3), este tendința părinților adoptatori de a adopta, încă din perioada pre-adopție

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
o preocupare mai degrabă scăzută a părinților adoptatori de a se informa. O posibilă explicație, dacă luăm în considerare teoria stresului și a copingului, așa cum a fost ea concepută de Brodzinsky și Schechter 331 (vezi cap. 3), este tendința părinților adoptatori de a adopta, încă din perioada pre-adopție, o strategie de coping pe care aceștia o numesc "respingerea diferențelor", strategie care de multe ori este adoptată din teama de stigmatizare. Cei care se conduc după această strategie consideră că, integrarea unui

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
profesioniștilor. Mai degrabă trebuie văzută prin prisma teoriei învățării de-a lungul vieții. Institutul Evan B. Donaldson Adoption 332 accentua eficiența strategiilor de pregătire bazate pe metode și surse multiple, surse de documentare scrise, dar și interacțiunea directă cu părinți adoptatori, adulți adoptați în copilărie și părinți biologici. Interesant de constatat este faptul că, adoptatorii chestionați în studiul nostru au acordat cea mai mică încredere și au considerat că au primit cel mai redus suport din partea altor familii adoptatoare. Diversificarea surselor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Evan B. Donaldson Adoption 332 accentua eficiența strategiilor de pregătire bazate pe metode și surse multiple, surse de documentare scrise, dar și interacțiunea directă cu părinți adoptatori, adulți adoptați în copilărie și părinți biologici. Interesant de constatat este faptul că, adoptatorii chestionați în studiul nostru au acordat cea mai mică încredere și au considerat că au primit cel mai redus suport din partea altor familii adoptatoare. Diversificarea surselor de informare și totodată încurajarea părinților de a recurge la ele și de a

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
cu părinți adoptatori, adulți adoptați în copilărie și părinți biologici. Interesant de constatat este faptul că, adoptatorii chestionați în studiul nostru au acordat cea mai mică încredere și au considerat că au primit cel mai redus suport din partea altor familii adoptatoare. Diversificarea surselor de informare și totodată încurajarea părinților de a recurge la ele și de a se informa, ar putea reduce semnificativ riscul expectanțelor eronate. Așa cum prezentam în partea teoretică a lucrării, o serie de studii au arătat că, expectanțele

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
la ele și de a se informa, ar putea reduce semnificativ riscul expectanțelor eronate. Așa cum prezentam în partea teoretică a lucrării, o serie de studii au arătat că, expectanțele eronate determină sentimente de frustrare 333 și de copleșire 334 părinților adoptatori și chiar riscul de eșec al adopției. Lipsa de informare este asociată nu numai cu expectanțe eronate, ci și cu o necunoaștere a serviciilor. Aproape un sfert dintre adoptatori nu răspund la întrebările referitoare la serviciile sociale destinate lor și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
să identificăm cum interacționează ele în fapt. În cadrul acestei secțiuni vom testa ipotezele 2 și 3 formulate în subcapitolul 5.2.2. În acest scop am recurs la analiza de asocieri bivariate. Asociind variabilele dimensiunii resurselor informaționale cu expectanțele părinților adoptatori constatăm următoarele: preocuparea părinților de a se informa despre adopție și diferitele aspecte implicate de acest proces nu influențează confirmarea sau infirmarea expectanțelor, în schimb insuficiența informațiilor primite din partea practicienilor se asociază semnificativ cu expectanțe eronate din partea părinților. Prin urmare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
acest proces nu influențează confirmarea sau infirmarea expectanțelor, în schimb insuficiența informațiilor primite din partea practicienilor se asociază semnificativ cu expectanțe eronate din partea părinților. Prin urmare ipoteza trei este doar parțial confirmată. Tabel 5.15 Suficiența resurselor informaționale și expectanțele părinților adoptatori 335 Preocuparea pentru informare Suficiența informațiilor primite Corectitudinea informațiilor Gravitatea diferitelor probleme raportat la modul în care au fost prezentate de specialiști Medicale .028 -.601** -.139 Psihologice -.027 -.419 -.197 Educaționale .320 -.795** -.509* Comportamentale -.029 -.488* -.114 Gravitatea problemelor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
propriilor expectanțe raportat la experiența trăită și la datele furnizate de practicieni. Părinții care au adoptat copii cu tulburări de comportament, consideră că informațiile primite despre copilul adoptat, respectiv informațiile generale despre adopție și implicațiile ei asupra copiilor și familiilor adoptatoare în general sunt insuficiente. Totodată informația care le-a fost transmisă despre copilul adoptat anterior adopției este apreciată mai degrabă ca fiind incorectă. Așa cum era de așteptat, în situația în care informația este apreciată ca insuficientă și incorectă, identificăm și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Totodată informația care le-a fost transmisă despre copilul adoptat anterior adopției este apreciată mai degrabă ca fiind incorectă. Așa cum era de așteptat, în situația în care informația este apreciată ca insuficientă și incorectă, identificăm și expectanțe neîndeplinite ale părinților adoptatori. Figura 5.2 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu tulburări de comportament. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 336 În ceea ce privește resursele sociale, identificăm o asociere negativă între prezența tulburărilor de comportament și suportul formal de care a beneficiat și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
variabile 336 În ceea ce privește resursele sociale, identificăm o asociere negativă între prezența tulburărilor de comportament și suportul formal de care a beneficiat și beneficiază familia adoptivă. De asemenea identificăm nevoia de servicii de pregătire pre-adopție și de consiliere post-adopție pentru părinții adoptatori. Figura 5.3 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 337 Întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului reprezintă un alt factor semnificativ de stres pentru părinții

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Figura 5.3 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 337 Întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului reprezintă un alt factor semnificativ de stres pentru părinții adoptatori. Ca și părinții ai căror copii prezintă tulburări de comportament, aceștia consideră că nu au fost suficient de bine informați. Pe lângă nevoia de informații generale despre implicațiile adopției și informațiile specifice despre copilul adoptat, identificăm în cazul acestora și nevoia

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
apreciate de părinți ca fiind mult mai grave raportat la expectanțele părinților, dar și la modul în care ele au fost prezentate de specialiști. Lipsei de informații și expectanțelor eronate se adaugă lipsa serviciilor de pregătire adecvată pre-adopție a părinților adoptatori. În ceea ce privește resursele sociale pentru copii, identificăm nevoia de servicii psihologice și de recuperare. Figura 5.4 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 338 Părinții ai

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în dezvoltarea fizică și probleme medicale, semnalează insuficiența informațiilor referitoare la copilul adoptat, și referitoare la implicațiile generale ale adopției. Totodată gravitatea problemelor manifestate de copil depășesc atât propriile lor așteptări, cât și estimările practicienilor. Referitor la resursele sociale, părinții adoptatori indică lipsa suportului formal necesar, dar și o nevoie mai mare de servicii medicale pentru copilul adoptat și servicii de pregătire mai adecvată a părinților adoptatori anterior adopției. Părinții ai căror copii prezintă tulburări emoționale consideră că, aceste probleme sunt

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
depășesc atât propriile lor așteptări, cât și estimările practicienilor. Referitor la resursele sociale, părinții adoptatori indică lipsa suportului formal necesar, dar și o nevoie mai mare de servicii medicale pentru copilul adoptat și servicii de pregătire mai adecvată a părinților adoptatori anterior adopției. Părinții ai căror copii prezintă tulburări emoționale consideră că, aceste probleme sunt mai grave decât au fost ele prezentate de specialiști, au nevoie și totodată accesează servicii psihologice și de recuperare destinate copilului. Figura 5.5 Resursele și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
căror copii prezintă alte tulburări, și cei din categoria de față consideră că, gravitatea problemelor prezentate de copil este mai importantă decât li s-a prezentat de către specialiști, respectiv decât s-au așteptat ei. Alți factori considerați stresori pentru părinții adoptatori în literatura de specialitate fac parte din categoria celor care definesc istoricul de plasament, mai exact protecția copilului în centru de plasament în perioada pre-adopție sau în forme multiple de plasament. Părinții ai căror copii au fost protejați în centre

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
părinților care au adoptat copii din centrul de plasament. Astfel părinții consideră că nu au primit suficiente informații despre copilul adoptat și părinții biologici, nu au beneficiat de suport formal și informal suficient, iar serviciile de pregătire pre-adopție destinate părinților adoptatori nu sunt accesibile. De asemenea problemele copiilor în raport cu informațiile primite din partea specialiștilor, respectiv în raport cu propriile expectanțe au avut o amploare mai mare. Starea de sănătate psiho-fizică precară a copilului, și protecția lui în centre de plasament, respectiv plasamentele multiple se

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copiilor în raport cu informațiile primite din partea specialiștilor, respectiv în raport cu propriile expectanțe au avut o amploare mai mare. Starea de sănătate psiho-fizică precară a copilului, și protecția lui în centre de plasament, respectiv plasamentele multiple se asociază cu sentimentul neconfirmării expectanțelor părinților adoptatori, cu o nevoie ridicată de resurse și sentimentul insuficienței și neadecvării acestora. Neconfirmarea expectanțelor părinților și aprecierea problemelor prezentate de copil ca fiind mai grave sau mult mai grave decât s-au așteptat și decât le-au fost prezentate de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de plasament anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile Figura 5.8 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au beneficiat de plasamente multiple anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 340 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare a fost definită prin doua dimensiuni: relaționarea mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Relația mamei cu copilul adoptat cuprinde implicarea mamei și suportul pe care-l oferă copilului în activitățile

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
variabile Figura 5.8 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au beneficiat de plasamente multiple anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 340 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare a fost definită prin doua dimensiuni: relaționarea mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Relația mamei cu copilul adoptat cuprinde implicarea mamei și suportul pe care-l oferă copilului în activitățile pe care le desfășoară, acceptarea copilului, relația afectivă și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului. Relația mamei cu partenerul marital post-adopție a fost definită printr-o singură variabilă care o și denumește. Analizând indicatorii descriptivi din tabelul 5.16 putem afirma că, relaționarea mamelor adoptatoare cu partenerii maritali, respectiv cu copiii adoptați este una foarte bună. Tabelul 5.16 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Medie Abatere standard Min. Max. Relația mamei cu copilul adoptat Implicare activă și suport 26.2 2.107

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
43 .718 2 4 Îmi dau seama când are nevoie de ceva 3.75 .534 2 4 Relația mamei cu partenerul marital Relația părinților post-adopție 3,60 .903 1 4 Interesul nostru vizează însă identificarea factorilor predictori ai conduitei mamelor adoptatoare și testarea ipotezei generale. În acest scop au fost efectuate analize de regresie bivariate și multiliniare, utilizând metoda celor mai mici pătrate. Rezultatele sunt sintetizate în tabelul 5.18. Nu s-au identificat efecte de multicoliniaritate. Valorile VIF se situează

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
partenerul marital. Tabelul 5.17 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital asocierea variabilelor 342 Relația afectivă Acceptare Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului Implicare activă și suport Relația părinților post adopție Caracteristici socio-demografice ale adoptatorilor Nivel educațional al mamei adoptive ,118 ,103 ,190 -,134 -,067 Nivel profesional al mamei adoptive ,267 -,074 ,053 ,0633 -,098 Venit ,145 -,098 ,195 -,213 ,309 Resursele adoptatorilor Suficiența informațiilor .599** .346 .531* .655** .268 Corectitudinea informațiilor 0,126 ,029

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copilului Implicare activă și suport Relația părinților post adopție Caracteristici socio-demografice ale adoptatorilor Nivel educațional al mamei adoptive ,118 ,103 ,190 -,134 -,067 Nivel profesional al mamei adoptive ,267 -,074 ,053 ,0633 -,098 Venit ,145 -,098 ,195 -,213 ,309 Resursele adoptatorilor Suficiența informațiilor .599** .346 .531* .655** .268 Corectitudinea informațiilor 0,126 ,029 ,457* ,487* ,019 Nevoia de servicii -.479* -.456* -.189 -.498* -.010 Accesarea serviciilor -.275 -.134 .297 .145 .067 Expectanțe Expectanțele părinților .476* .357* .353* .378* .325* Conduita copilului

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
599** .346 .531* .655** .268 Corectitudinea informațiilor 0,126 ,029 ,457* ,487* ,019 Nevoia de servicii -.479* -.456* -.189 -.498* -.010 Accesarea serviciilor -.275 -.134 .297 .145 .067 Expectanțe Expectanțele părinților .476* .357* .353* .378* .325* Conduita copilului în raport cu părinții adoptatori Manifestările atitudinal-comportamentale ale copilului în raport cu mama .460* .511** .533** 748** .377* Manifestările atitudinal-comportamentale ale copilului în raport cu tatăl .122 .293 .024 .532** .637** Starea de sănătate psiho-fizică Tulburări comportamentale -.562** -.678** -.591** -.631** -.487* Tulburări emoționale -.564** -.432* -.150 .196 -.205

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]