6,939 matches
-
că cele două state să colaboreze îndeaproape contra acelui dușman comun 46. Colaborarea Suediei era apreciată că o necesitate și că un mijloc, chiar dacă insuficient, date fiind posibilitățile reale ale acesteia, daca nu de a respinge, cu succes, o eventuală agresiune din partea Rusiei, cel puțin de a o amâna, până ce Poartă Otomană ar fi putut ieși din gravă dilemă a adoptării unei poziții corespunzătoare intereselor sale europene, între Franța și Marea Britanie. Căci, așa cum devenise foarte evident, decizia depindea de succesele sau
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
alianței de neutralitate dintre Suedia și Danemarca, scop în care se credea că era posibil să se folosească de prestigiul Franței, pentru a le detașă, în totalitate, de Rusia și a se putea opune cu mai mult succes pericolului unei agresiuni din partea Mării Britanii. Apoi, măi sperau otomanii, "moyennant un concert avec la Suède, le Danemark et la France on pourra faire entrer dans șes intérêts et la Cour d'Espagne et celle de Berlin" (s. Ven.C.)54. Chiar dacă, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
1796. Articolul 1 stipula că între sultan și Republică Franceză urma să existe "à perpétuité amitié sincère, Alliance Défensive et union parfaite"88. Alianță nu era concepută, însă, decat că una pur defensivă, prin intermediul căreia să se poată preveni orice agresiune împotriva uneia din părțile contractante, sau a ambelor, precum și pentru a menține "le Systeme de la balance politique"; altfel spus, trebuia să fie "l'un des moyens leș plus surs d'arriver à une paix universelle et permanente, qui assure le
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
să amâne recunoașterea titlului de împărat lui Napoleon Bonaparte, până ce acesta i-ar fi fost recunoscut de Rusia și de Marea Britanie. Căci, raționa el, în cazul în care ar fi făcut-o înaintea acestora, s-ar fi expus pericolului unei agresiuni imediate, pe când în cealaltă varianta, pericolul era, din acest punct de vedere, mai îndepărtat, datorită poziției geografice a celei din urmă163. Un obiectiv pentru realizarea căruia Poartă Otomană a făcut apel la acelasi "aliat" și "prieten", anume regele Prusiei, căruia
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Palin din 25 februarie 1806, în loc. cît., doc. nr. 40. 172 Cf., Stanford J. Shaw, Between Old an New, p. 355. 173 Cf., ibidem. sării unor vaste operațiuni împotriva sârbilor răsculați, încă din anul 1804, si, totodată, pentru prevenirea eventualelor agresiuni ce s-ar fi putut produce, pe acest fundal, din partea Rusiei sau a Mării Britanii. Ca urmare, trupe înzestrate cu artilerie au fost trimise spre a întări garnizoanele din cetățile Bender și Hotin 174. În context, circulau, deja, zvonuri potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
publicității la 5 ianuarie 1807, Poartă Otomană trecea în revistă toate infracțiunile pe care, potrivit opiniei sale, le-a comis Rusia, în domeniul relațiilor sale bilaterale cu Imperiul Otoman, incepand cu tratatul de la Küciuk-Kainargi, din anul 1774, și până la ultima agresiune rusă, cea din lunile noiembrie-decembrie 1806. Între acestea, era incriminata și anexarea de către Rusia, în timp de pace, a Crimeii, "une și grande province" a Imperiului Otoman 186. 184 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin, din 10 ianuarie 1807, în loc
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
asta, un om pe care îl chema Victor, cum, continua să existe, Victor al meu, da da, exista, era el, îi recunoșteai glasul, apoi, Victor, iubitul meu, ce faci tu acolo, mi-e dor de tine! Mă feream de această agresiune a puterii tale de a iubi, apele adânci ale simțirii mele răscolite năvăleau asupra țipătului și îl înecau, vroiam să rămân intact în cutiuța în care stătea puterea mea, cei trei viermi nemuritori din basme care îl făceau pe smeu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
condamnat la trei ani de închisoare, practic la muncă forțată în minele de plumb de la Baia-Sprie. Mai bine a fost acolo decât cele trei luni petrecute în beciurile Securității, unde am fost torturat aproape tot timpul, nu fizic, ci prin agresiune și violență asupra intimității simțirii și gândirii mele firești, până la halucinație, să spun ce era cu ordinele acelea, ce fel de ordine așteaptă acel Iustin să-i dau eu de-aici din țară? Eram smuls din somn în miez de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
altul, care i se făcu țăndări în frunte și îi deschise imediat o șuviță de sânge ca o râmă roșie și ezitantă, nu știa încotro s-o ia, spre nas sau spre sprâncene. El nu simți această gâdilătură, dar simți agresiunea și sări în picioare. Rămăsei liniștit la locul meu, ași fi vrut s-o încasez, ca pe urmă să pot să-i mut fălcile. Ceea ce se și petrecu, mă pomenii cu o ploaie de pumni în cap, niște măciuci moi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
învinețise parcă, ai fi zis că vinul alunga viața din el, în loc s-o biciuie. Iar "fetele" tăcute, foarte atente, stăteau parcă în așteptarea a ceva. Poate eu îi împiedicam pe toți să intre în universul secret al grupului lor? Agresiunea mea contra lui Calistrat îi deranjase? Fiindcă el nu făcuse decât să spună cuvinte, care în anumite împrejurări nu mai au nici o importanță, mai ales dacă omul e beat, în timp ce eu asvîrlisem cu paharul și "fetele" văzuseră sânge... Era sigur
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
știu când tatăl are humor, râdeau. "Așadar, Ciceo, zisei, nu vrei să mergi mai departe." "Nu!" răspunse el cu același glas prin ale cărui modulațiuni copiii discerneau ceva nespus de vesel, încăpățînare infantilă, asemănătoare cu a lor, furie instinctivă împotriva agresiunii acestui apeiron. "Nu, repetă el, fiindcă și așa, în ceea ce mă privește, sânt furios pe savanți că m-au silit să aflu că cerul nu e mai înalt de două-trei sute de kilometri. Eram mult mai fericit când credeam că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ochii care mă priveau parcă fără să mă vadă... Sărutai această gură cu un gând diafan, dar sărutul se încleștă brusc și mă trezi pe mine din tristețe și mâhnire și pe ea din perplexitate, sărut fierbinte, de zvârcolire, de agresiune imprevizibilă, de abandon uluit și total... VII ...Farmecul unei ființe străine pe care o iubim întîia oară e farmecul primordial la care ar trebui să ne oprim. E cel pur, numai el ne redă o libertate despre care nu știam
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu modificările și completările ulterioare, ajutoarelor acordate IMM-urilor sub forma unor intervenții publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau căldură produsă din gaze naturale sau energie electrică pentru a atenua impactul creșterii prețurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei menționat la articolul 19d din Regulamentul (UE) nr. 651/2014; ... b) ajutoarelor acordate în sectorul producției agricole primare, cu excepția ajutoarelor regionale pentru investiții din regiunile ultraperiferice, a schemelor de ajutoare regionale de exploatare, a ajutoarelor pentru
SCHEMĂ din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299932]
-
UE) nr. 651/2014 și a ajutoarelor pentru IMM-uri sub forma unor intervenții publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau căldură produsă din gaze naturale sau energie electrică pentru a atenua impactul creșterii prețurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, astfel cum se menționează la articolul 19d din Regulamentul (UE) nr. 651/2014; ... c) ajutoarelor acordate în sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri: (i) atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza prețului sau
SCHEMĂ din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299932]
-
ȘI PERFORMANȚĂ 73 2.1. Trebuința de stimulare 73 2.2. Interesele 74 2.3. Trebuința de performanță 75 3. MOTIVATIA SI SCOPUL ACTIVITATII 76 3.1. Nivelul de aspirație 76 3.2. Cunoașterea rezultatului ca motivație 78 4. FRUSTRARE, AGRESIUNE, CONFLICT 79 CAPITOLUL VI. REGLAREA NIVELURILOR DE ACTIVITATE: ATENȚIA, SOMNUL ȘI EMOȚIA 83 1. STAREA DE VIGILENTA 84 2. SOMNUL 86 3. ATENTIA 88 3.1. Caracteristicile stimulilor prosexigeni 89 3.2. Rezistența atenției la factori perturbatori 91 3.3
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
și învățare 2. Trebuința de stimulare, explorare și performanță 2.1. Trebuința de stimulare 2.2. Interesele 2.3. Trebuința de performanță 3. Motivația și scopul activității 3.1. Nivelul de aspirație 3.2. Cunoașterea rezultatului ca motivație 4. Frustrare, agresiune, conflict Motivele sunt imbolduri interne care activează organismul, îl incită la acțiune îl susține și îi orientează conduita. În cadrul conduitei motivate se diferențiază un aspect activator, de activare generală și altul de direcționare, de orientare spre un anumit scop. 1
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
sau în stânga (sunetul fiind auzit în urechea stângă). În acest experiment varianta cea mai eficace s-a dovedit a fi aceea în care subiectul era informat când era în afara țintei, ceea ce determina o acțiune de corectare a erorii. 4. Frustrare, agresiune, conflict Frustrarea apare, de obicei când un obstacol care poate fi de natură fizică, socială sau personală se pune în calea realizării unui scop pe care-l urmărim, a unui motiv, și îl blochează. Conflictul (motivațional) este manifestarea unei opoziții
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
asupra frustrării s-a făcut și la Universitatea Yale din New-Haven, sub conducerea lui J. Dollard. Reprezentanții acestei școli susțin, deși pe un număr destul de mic de experimente și în dezacord cu unele observații clinice, că frustrarea duce totdeauna la agresiune. Scars, Hovland și Miller din grupul lui Dollard, au supus subiecții (două grupuri de câte șase studenți plătiți cu ora) unei lipse de somn de 24 ore, sub pretext că se studiază efectele oboselii și lipsei de somn asupra unor
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
cel puțin doi experimentatori în sală). La ora 6 experimentatorul, care a rămas în sală, a "decis" să nu mai aștepte venirea colegului său, și a trecut la aplicarea unor teste, până la ora 8. Testele erau menite să studieze manifestarea agresiunii. De exemplu, unul din teste consta în evaluarea unor trăsături de caracter și personalitate ale unor colegi. S-a crezut că agresiunea s-ar putea manifesta într-o astfel de probă, în sensul că vor fi atribuite mai multe trăsături
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
colegului său, și a trecut la aplicarea unor teste, până la ora 8. Testele erau menite să studieze manifestarea agresiunii. De exemplu, unul din teste consta în evaluarea unor trăsături de caracter și personalitate ale unor colegi. S-a crezut că agresiunea s-ar putea manifesta într-o astfel de probă, în sensul că vor fi atribuite mai multe trăsături defavorabile, în condițiile experimentului, decât în perioada de control. Rezultatele la acest test ca și la celelalte care au fost aplicate, nu
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
după experiment‚ ei au spus că ceea ce i-a supărat mai mult a fost faptul că nu li s-a adus dejunul și jocurile promise; frustrarea a scăzut puțin spre ziuă și a fost intensă între orele 3 și 4. Agresiunea subiecților s-a manifestat în cea mai mare măsură față de experimentator, deși într-o formă social acceptabilă, mai ales sub forma unor întrebări acuzatoare adresate într-un ton neamical. O problemă importantă în experimentele de acest fel este ca experimentatorul
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
grupuri au diferit însă foarte mult în ceea ce privește lungimea timpului cât au persistat în condițiile frustrării organizate de experimentator. Cei care au persistat mai mult au fost cei care au fost mai aproape de scop. N. Pastore studiază relația dintre frustrare și agresiune (Agresivitatea definește o tendință de a comite acte agresive, cu o eventuală referire la un substrat pulsional sau fiziologic; o atitudine, o intenție predupusă pot fi considerate agresive. Pentru studiul agresivității ar fi indicat a se consulta și lucrările etologilor
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de 3.65, cu o deviație standard de 1.81. Diferența este semnificativă, la nivelul de .01. Teme de verificare 1. Motivație și învățare. 2. Trebuința de stimulare, explorare și performanță aspect experimentale. 3. Motivația și sopul activității. 4. Frustrare, agresiune, conflict aspect experimentale. Bibliografie recomandată 1. Aniței, Mihai, Psihologie experimentală, Ed. Polirom, Iași, 2007. 2. Roșca, Alexandru, Metodologie și tehnici experimentale, Ed. Științifică, București, 1971. Capitolul VI Reglarea nivelurilor de activitate: atenția, somnul și emoția Obiectiv: Însușirea aspectelor ce privesc
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
sunt necesare un număr mai mic de încercări de învățare a unei sarcini), a fi necesar în cursul ontogenezei pentru maturarea sistemului nervos. O ipoteză mai îndrăzneață a fost formulată de M. Jouvet, 1974. Secvențele motorii, ale unor conduite înăscute (agresiune și apărare, comportament sexual etc.) care nu apar decât într-o anumită etapă de dezvoltare a individului, ar fi pregătite, organizate, și într-un anume fel "repetate" în timpul somnului paradoxal și al visului. Această teorie stabilește o legătură între instinct
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
unde se afla dispozitivul de semnalizare. În spațiul înconjurător, navele de război ale Celui Mai Mare Imperiu își făceau apariția, și-și ocupau pozițiile, În consecință, se părea că dușmanul mai avea și-un al doilea plan. Pentru că încetase orice agresiune și începuse să transmită mesaje în care se arăta îngrijorat și confuz, cei de la bord vrând să lase să se-nțeleagă că nici ei nu știu unde se află. Primiseră de la ei un mesaj suspect: Haideți să negociem!" Era o concesie nemaipomenită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]