33,225 matches
-
nu era însă ca marile epidemii ale trecutului. Bolnavii erau diferiți, în funcție de ... condițiile socio-economice și de stilul de viață: bogații puteau merge să se trateze în țări însorite, în sanatorii luxoase, organizate ca microsocietăți cu obiceiuri specifice: cură de aer, alimentație rațională, cu norme stricte, cu ritualuri și practici de sociabilitate (ruptura cu exteriorul nu era completă, unele așezăminte spitalicești aveau acorduri cu universitățile pentru ca internații să-și poată continua studiile ...). Mai târziu aveau să fie create "sanatorii" pentru săraci (care
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu[Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
sociale și umane. Persistența inegalităților sociale în materie de boală și sănătate este recunoscută de mult, ca și factorii care le explică: nivelul veniturilor, calitatea habitatului, sărăcia, lipsa unui loc de muncă pentru a obține un venit necesar întreținerii sănătății, alimentația proastă, accesul dificil la serviciile de îngrijire a sănătății, expunerea la factori agresori fizici și chimici 359 etc. Deci ar trebui să studiem de ce în același strat social, unele persoane sunt mai vulnerabile ca altele în privința sănătății. Am putea afla
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu[Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a-și întreține sănătatea ... O stare precară de sănătate poate împiedica parcursul școlar și profesional normal, fapt cu consecințe pe termen mediu și lung. Dieta proastă, comportamentele riscante etc. pot avea consecințe negative pe termen lung asupra sănătății (în special alimentația proastă pe timpul copilăriei). Studiile asupra maternității femeilor au evidențiat efectul intergenerațional asupra sănătății: cu cât femeile familiei sunt mai sănătoase, cu atât cresc șansele unei mobilități ascendente, cu atât momentul ales pentru sarcină este mai favorabil (scăzând numărul cazurilor de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu[Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
an Doi ani Licența Master Doctorat 2) Aveți un proiect profesional? Da. Mă gândesc la unul. Deocamdată, nu. Nu. 3) Așteptați ajutor de la facultate? Nu Da. Dacă da, de la cine? De la profesori De la specialiștii în orientare profesională De la alții (precizați) Alimentația 1. Unde mâncați în mod frecvent? La cantina universității acasă la restaurant la fast food în altă parte (precizați) 2. Ce mâncați în mod frecvent la prânz? un meniu complet (felul 1, felul 2, desert) pizza, sandwich... o gustare (un
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu[Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
performanțelor elevilor. Este deci important ca aceia care gestionează timpul școlar, care fac orarul, care propun programe de activitate, "regim zilnic" de lucru etc. să aibă în vedere o repartiție adecvată a timpului de activitate (intelectuală, fizică), de odihnă, de alimentație, de relaxare, de igienă, de satisfacere a aspirațiilor cultural-artistice. Dacă toate "orele" sunt de 50 de minute și "pauzele" de 10, școala provoacă stres datorită timpului uniform, monoton. Preocuparea de a respecta și timpii individuali, ritmurile proprii etc. poate avea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu[Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ia toate măsurile necesare pentru: reducerea mortalității infantile, asigurarea și dezvoltarea serviciilor medicale primare și comunitare, prevenirea malnutriției și a îmbolnăvirilor, asigurarea serviciilor medicale pentru gravide în perioada preși postnatală, informarea părinților și a copiilor cu privire la starea de sănătate și alimentație, derularea de acțiuni și programe pentru ocrotirea sănătătii copilului, verificarea periodică a tratamentului copiilor aflați în plasament, derularea unor programe de educație în vederea prevenirii contactării bolilor etc. Părinților sau altor reprezentanți legali le revine responsabilitatea de a asigura cele mai
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu[Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
se dezvoltă rapid; dacă procesul dezvoltării este neglijat, devine mult mai dificil și mai costisitor să se compenseze pierderile mai târziu... Calitatea îngrijirii și a protecției în această perioadă sunt chei ce pot înlătura boala, întârzierea în creștere, trauma, proasta alimentație, întârzierile de dezvoltare etc. Conceptul de dezvoltare timpurie combină elemente din zonele de stimulare a copilului, sănătate, nutriție, educație timpurie etc. Perioada de timp aferentă este de la conceperea copilului până în jurul vârstei de 8 ani. În acest interval, cei mai
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu[Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Cardiovascular Disease", în American Journal Public Health, 1981. 376 Cassel J., "Social Science Theory as a Source of Hypotheses in Epidemiological Research", în Am. J. Public Health, 17, 1964. 377 Pe lângă calitatea locuirii, nivelul veniturilor, educația, condiții proaste de muncă, alimentație proastă, consum de tuttun, dificultăți de acces la sănătate etc. (Antonovsky A., Health, Stress and Coping, San Francisco, Josey-Bass Publ., 1979) 378 " Cred că simpla evocare a cuvântului stress ca posibilă cauză a bolilor a făcut să întârzie mult cercetările
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu[Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a populației, mediul ambiental, deplasările masive de populație etc. Dintre factorii pozitivi se numără sporul natural (atunci cînd rata natalității este mai mare decît rata mortalității infantile sau juvenile), nupțialitatea primară, fertilitatea ambelor sexe, dezvoltarea agriculturii și industriei, creșterea consumului, alimentația rațională, condițiile de viață (de muncă și de locuit), imigrările masive, pacea națională și socială. Este evident că dacă numărul deceselor este mai mare decît numărul nașterilor în condiții de pace, dacă fertilitatea este scăzută, dacă nașterile sînt controlate prin
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
permanent în celulă prin hidratarea CO2 sub acțiunea anhidrazei carbonice). Anionul HCO3 format din disocierea acidului carbonic va difuza în plasmă unde se va lega de Na+ formând bicarbonatul de sodiu care va alcaliniza sângele (așa se explică de ce după alimentație pH-ul sângelui circulant crește). Reglarea secreției gastrice Reglarea secreției de suc gastric se realizează prin mecanisme intricate neuro-umorale. Reglarea nervoasă este reprezentată de acțiunea directă a simpaticului asupra celulelor parietale și indirectă asupra celulelor antrale stimulând activitatea celulelor G
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
duce în circulație o mare parte din lipidele absorbite. 8.1. Absorbția glucidelor Glucidele alimentare (mono-, di-, oligoși polizaharide) sunt absorbite sub formă de monozaharide. Monozaharidele sunt reprezentate de glucoză și alte hexoze (galactoză, fructoză, sorbitol). Galactoza este prezentă în alimentație sub forma lactozei din lactate. Fructoza este prezentă în fructe și miere. Sorbitolul rezultă din glucoză (se absoarbe mai lent, susținând glicemia pentru un timp mai lung la aceeași masă ingerată). Principalele dizaharide alimentare sunt zaharoza (fructoza + glucoza), lactoza (galactoza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
schimb cu Na+) formând H CO2 3 ce disociază în apă și CO2; acesta difuzează în enterocit, unde sub acțiunea anhidrazei carbonice duce la bicarbonat, ce difuzează în sânge. Calciul Din ~1g zilnic ~1/2 din calciul luminal provine din alimentație și ~ 40% este absorbit, mai ales în duoden și jejun. Calciul este mai întâi legat de o proteină specifică (CaBP) prezentă la nivelul marginii în perie în cantitate reglată de 1,25 dihidroxicolecalciferol. In această formă calciul este sechestrat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat. Consecința sațietății este oprirea alimentației, măsură preventivă care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și se definește ca plăcere de a ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai ales la dorința de a mânca un anumit
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
grup de compuși strâns înrudiți. Unul dintre aceștia, numit vitamina D3 se formează prin acțiunea radiației ultraviolete (de origine solară) asupra unui derivat de colesterol (7-dehidrocolesterol) din piele. O altă formă, foarte similară cu vitamina D3 poate fi găsită în alimentație, mai ales de origine vegetală. Ambele forme pot fi găsite și în produsele farmaceutice și suplimentele alimentare cu vitamina D. Indiferent de proveniență, vitamina D și forme înrudite sunt metabolizate prin hidroxilare, la nivel hepatic și apoi în anumite celule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de mici pentru democrația de adunare s-au văzut clar, în repetate rînduri nu doar în chestiuni militare ci și în ceea ce privește problemele economice, comerțul, mijloacele de transport și de comunicare, circulația oamenilor și a bunurilor, sănătatea, planning-ul familial, agricultura, alimentația, infracționalitatea, educația, drepturile politice, civile și umane și multe alte probleme importante. În lipsa unui cataclism mondial care ar reduce în mod drastic și permanent populația lumii și i-ar distruge tehnologia avansată, este imposibil de anticipat o lume în care
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
independență de către coloniștii albi veniți în principal din Marea Britanie, s-a confruntat cu valurile de imigranți de origine non-britanică, din Irlanda, Scandinavia, Germania, Polonia, Italia și din alte părți imigranți ușor de deosebit prin diferențele de limbă (exceptînd irlandezii), religie, alimentație, îmbrăcăminte, obiceiuri, conduite, vecinătate și după alte particularități. Pe la 1910, cel puțin unul din cinci albi rezidenți în Statele Unite erau originari din alte părți; în plus, părinții a mai mult de unul din patru albi născuți aici, se născuseră în
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
permanent în celulă prin hidratarea CO2 sub acțiunea anhidrazei carbonice). Anionul HCO3 format din disocierea acidului carbonic va difuza în plasmă unde se va lega de Na+ formând bicarbonatul de sodiu care va alcaliniza sângele (așa se explică de ce după alimentație pH-ul sângelui circulant crește). Reglarea secreției gastrice Reglarea secreției de suc gastric se realizează prin mecanisme intricate neuro-umorale. Reglarea nervoasă este reprezentată de acțiunea directă a simpaticului asupra celulelor parietale și indirectă asupra celulelor antrale stimulând activitatea celulelor G
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
duce în circulație o mare parte din lipidele absorbite. 8.1. Absorbția glucidelor Glucidele alimentare (mono-, di-, oligoși polizaharide) sunt absorbite sub formă de monozaharide. Monozaharidele sunt reprezentate de glucoză și alte hexoze (galactoză, fructoză, sorbitol). Galactoza este prezentă în alimentație sub forma lactozei din lactate. Fructoza este prezentă în fructe și miere. Sorbitolul rezultă din glucoză (se absoarbe mai lent, susținând glicemia pentru un timp mai lung la aceeași masă ingerată). Principalele dizaharide alimentare sunt zaharoza (fructoza + glucoza), lactoza (galactoza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
schimb cu Na+) formând H CO2 3 ce disociază în apă și CO2; acesta difuzează în enterocit, unde sub acțiunea anhidrazei carbonice duce la bicarbonat, ce difuzează în sânge. Calciul Din ~1g zilnic ~1/2 din calciul luminal provine din alimentație și ~ 40% este absorbit, mai ales în duoden și jejun. Calciul este mai întâi legat de o proteină specifică (CaBP) prezentă la nivelul marginii în perie în cantitate reglată de 1,25 dihidroxicolecalciferol. In această formă calciul este sechestrat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat. Consecința sațietății este oprirea alimentației, măsură preventivă care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și se definește ca plăcere de a ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai ales la dorința de a mânca un anumit
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
grup de compuși strâns înrudiți. Unul dintre aceștia, numit vitamina D3 se formează prin acțiunea radiației ultraviolete (de origine solară) asupra unui derivat de colesterol (7-dehidrocolesterol) din piele. O altă formă, foarte similară cu vitamina D3 poate fi găsită în alimentație, mai ales de origine vegetală. Ambele forme pot fi găsite și în produsele farmaceutice și suplimentele alimentare cu vitamina D. Indiferent de proveniență, vitamina D și forme înrudite sunt metabolizate prin hidroxilare, la nivel hepatic și apoi în anumite celule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
militari (caporale, casamatta „cazemată“, sentinella), muzicali (libretto, maestro, mandolino, violoncello). Franceza a dat termeni militari (calibre, carabine), maritimi (amarrer, rade „radă“), politici sau socio-economici (birocratie, patriotisme, touriste), culturali (débutant), din viața mondenă (coquet, restaurant), relativi la locuință (buffet, parquet), la alimentație (champagne). Engleza a dat termeni politici (budget, session), relativi la transport (ticket, tramway, tunnel), sportivi (football, golf, sport, sprint, tennis), nume de mâncăruri și băuturi (beefsteak, roastbeef, whisky), termeni din economie (dumping, stock), relativi la viața socială (cocktail, interview, lunch
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
semantică închisă este terminologia corpului uman, cunoscută prin conservatorismul ei, ce urcă până la indo europeană; în acest caz, împrumutul are valoare deosebită. Comparativ, împrumutul de cuvinte aparținând domeniilor semantice (sau onomasiologice) îmbogățite de împrumuturi în mod frecvent, cum sunt moda, alimentația, comerțul, armele, bijuteriile etc., are valoare mai mică. Un caz surprinzător este cel al numelor de culori de origine germanică (blank, blao, brun, gris) pătrunse de timpuriu în limbile romanice occidentale. De multe ori, la originea numelor de culori împrumutate
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din această specie, de ambe sexe, fie denumea femelele, ca și ovis „oaie“ sau sus „porc“. Situația moștenită din latină a evoluat, din punct de vedere semantic, diferit în limbile romanice. De exemplu, fr. bœuf „bou“ este folosit în domeniul alimentației: se spune viande de bœuf (spre deosebire de română, unde se spune carne de vacă); acest uz se bazează pe o tradiție culturală veche. În secolul 15, în timpul carnavalurilor, înainte de perioada postului, la Paris și în alte orașe era organizată plimbarea boilor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
rom. vier. Dacă avem în vedere situația din celelalte limbi romanice, vom constata că urmașii lat. porcus nu sunt unicele cuvinte pentru a desemna masculul din această pereche, cum se întâmplă în română. Astfel, fr. cochon „porc tânăr crescut pentru alimentație, cel mai adesea castrat“ (care se opune lui verrat „vier“) și sp. cochino se pare că sunt derivate de la exclamația coch, cu care se cheamă porcii. În spaniolă, este foarte răspândit cerdo „porc“, care are la bază lat. cirrus „smoc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]