18,056 matches
-
de acest tip îl constituie experimentele asupra muncii îmbogățite. Simpla teorie asupra necesității îmbogățirii muncii putea părea o soluție contraproductivă, nepractică. Experimentele realizate în diferite țări și în diferite tipuri de întreprinderi au scos în evidență faptul că o asemenea alternativă este realizabilă și că ea este asociată efectiv cu avantaje sensibile, inclusiv de ordin productiv. Din acest motiv, descrierea diferitelor experimente de îmbogățire a muncii este mult mai convingătoare decât simpla enunțare a teoriei. Care anume cunoștințe sociologice ar trebui
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
schimbarea atitudinii membrilor sistemului față de ea. Promovarea, de exemplu, a unor forme nonierarhice de conducere trebuie precedată de o analiză critică a ierarhiei, prin evidențierea efectelor ei structurale negative, a limitelor ei de principiu. • Promovarea noului mod de organizare, ca alternativă superioară. Specialistul trebuie să convingă membrii sistemului că forma de organizare pe care o propune este structural mai bună și realizabilă totodată. Efectul acestei operații trebuie să fie transformarea respectivei forme de organizare într-o formă dezirabilă. Este o operație
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a sistemului se referă la un set de tehnici care încearcă să perfecționeze capacitățile sistemului însuși în procesul funcționării sale, să-l scoată din rutina procedurilor cristalizate, să-i creeze oportunități de a reflecta critic asupra lor, de a explora alternative, de a obține și utiliza constructiv feedbackul asupra efectelor activității sale, de a stabili obiective de perfecționare și de a urmări sistematic realizarea acestora. Sociologul sprijină direct sistemul să-și formuleze obiective de dezvoltare, să-și perfecționeze procedurile de soluționare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acestui repertoriu nu se poate principial prezice starea precisă viitoare. Se pot doar determina probabilitățile diferitelor posibilități. Viitorul nu poate fi deci gândit doar ca o realitate care încă nu există, dar este complet predeterminată, ci ca un set de alternative posibile. Din acest punct de vedere, el este structural diferit de prezent și trecut. Acestea din urmă sunt acele alternative care, fiind posibile, au fost totodată și realizate. De aici și caracterul univoc al descrierii trecutului și prezentului în raport cu descrierea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi deci gândit doar ca o realitate care încă nu există, dar este complet predeterminată, ci ca un set de alternative posibile. Din acest punct de vedere, el este structural diferit de prezent și trecut. Acestea din urmă sunt acele alternative care, fiind posibile, au fost totodată și realizate. De aici și caracterul univoc al descrierii trecutului și prezentului în raport cu descrierea viitorului. Diferențele dintre cele trei momente distincte ale timpului, atât prin natura lor, cât și prin metodele distincte de investigare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de obiecte, dar nu o teorie universală a evoluției. Evoluția biologică ce a avut loc pe Pământ a fost realizarea uneia dintre multiplele posibilități alternative. În același sens, istoria umană este una dintre căile posibile. După părerea mea, o asemenea alternativă nu trebuie să fie respinsă ab initio. Ea pune o problemă de răscruce pentru științele evoluției. În această din urmă variantă, științele evoluției sunt de tipul științelor cu obiect individual, sarcina lor fiind doar aceea a unor generalizări empirice. Dat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cultural. Rezultatul este conștiința identității ca specie umană, independent de timp și loc. Putem spune deci că metoda comprehensivă este în fapt o variantă mai primitivă, la nivelul simțului comun, a explicării de tip științific, și nu o strategie principial alternativă. Capitolul 14 EXPLICAȚIE EVENIMENȚIALĂ ȘI EXPLICAȚIE STRUCTURALĂtc "Capitolul 14 EXPLICAȚIE EVENIMENȚIALĂ ȘI EXPLICAȚIE STRUCTURALĂ" Să ne imaginăm drumul parcurs de o furnică în căutarea hranei. Ceea ce ne uimește este marea sa complexitate. Furnica urcă, coboară, face un ocol mare la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
desfășoară activitatea și, prin experiența ei practică, resimte concordanța sau discordanța acestora cu formele de organizare socială. Neconcordanța între formele de organizare și condiții se resimte ca„dificultate” a activității sociale. Perceperea neconcordanței declanșează un proces de elaborare a unor alternative de organizare și, totodată, o activitate de transformare socială ce are ca rezultat instituirea unei noi forme de organizare socială. Istoria societății umane se aseamănă, din multe puncte de vedere, cu drumul pe care îl parcurge o furnică în căutarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
proces decizional. 2. Formularea soluțiilor alternative. Problemele au de regulă multe alte soluții posibile, unele mai bune, altele mai puțin bune. Pentru a alege o soluție, decidentul trebuie să exploreze posibilul său de acțiune și să identifice cât mai multe alternative. Uneori, el de-abia reușește să formuleze o soluție care pare să fie adecvată. Alteori, este capabil să formuleze mai multe soluții alternative între care trebuie să aleagă. 3. Evaluarea și ierarhizarea soluțiilor alternative. Chiar dacă decidentul a reușit să formuleze
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
incertitudini asupra ei. Completitudinea listei soluțiilor alternative. Modelul analitic al deciziei presupune în mod obligatoriu faptul că alegerea are loc pe baza unei liste complete de soluții alternative (Malița și Zidăroiu, 1980). Oricât de laborios ar fi calculul valorii diferitelor alternative, ierarhia obținută se poate prăbuși complet în momentul în care este formulată o nouă alternativă care nu a intrat în calcul sau chiar la gândul că ar putea să mai existe o asemenea alternativă. În cazul deciziilor reale, doar în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
faptul că alegerea are loc pe baza unei liste complete de soluții alternative (Malița și Zidăroiu, 1980). Oricât de laborios ar fi calculul valorii diferitelor alternative, ierarhia obținută se poate prăbuși complet în momentul în care este formulată o nouă alternativă care nu a intrat în calcul sau chiar la gândul că ar putea să mai existe o asemenea alternativă. În cazul deciziilor reale, doar în mod excepțional se poate presupune că lista soluțiilor posibile de care dispune decidentul este completă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
laborios ar fi calculul valorii diferitelor alternative, ierarhia obținută se poate prăbuși complet în momentul în care este formulată o nouă alternativă care nu a intrat în calcul sau chiar la gândul că ar putea să mai existe o asemenea alternativă. În cazul deciziilor reale, doar în mod excepțional se poate presupune că lista soluțiilor posibile de care dispune decidentul este completă. Completitudinea evaluării soluțiilor alternative reprezintă o altă exigență a modelului analitic. Această cerință înseamnă mai multe lucruri: • Decidentul deține
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
soluției are, după cum se vede, un caracter mai mult spontan, automat. Ea nu este o decizie bazată pe analize cognitive anticipative. Nu numai că selectarea se face nedecizional, prin întărire sau extincție, datorită feedbackului, dar și procesul de formulare a alternativelor poate fi diferit de cel decizional. Cel mai adesea, alternativele nu sunt formulate „teoretic” și apoi experimentate. Ele pot fi rezultatul pur al întâmplării. Datorită întâmplării, experimentez o acțiune oarecare ce apoi se poate fixa prin feedback. Acest lucru este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
automat. Ea nu este o decizie bazată pe analize cognitive anticipative. Nu numai că selectarea se face nedecizional, prin întărire sau extincție, datorită feedbackului, dar și procesul de formulare a alternativelor poate fi diferit de cel decizional. Cel mai adesea, alternativele nu sunt formulate „teoretic” și apoi experimentate. Ele pot fi rezultatul pur al întâmplării. Datorită întâmplării, experimentez o acțiune oarecare ce apoi se poate fixa prin feedback. Acest lucru este clar dacă examinăm un alt exemplu. Mă simt obosit și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mână, cât și despre temperatura sticlei. Să facă o mulțime de calcule raționale cu ajutorul acestor cunoștințe. Reglarea cibernetică nu este însă preventivă, ci urmează acțiunii ca o reacție la aceasta. • Soluția selectată prin mecanisme cibernetice nu este raportată neapărat la alternative. Nu există o preocupare orientată spre identificarea unei soluții mai bune. Soluția experimentată este întărită prin experiență. Dacă întâmplător apare o soluție mai bună, ea ar putea în timp (lucru care nu este absolut necesar) să înlocuiască soluția mai slabă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de regres, de la mecanisme decizionale la mecanisme cibernetice. Unii autori (Steinbruner, 1976) consideră modelele decizional și cibernetic ca „paradigme” în sensul lui Kuhn: modele teoretice alternative, propunând fiecare o descriere a aceleiași realități. Desigur, ele pot fi considerate și ca alternative în acest sens: se poate discuta dacă un comportament oarecare este descris mai adecvat de un model sau altul. Mai util este însă să se considere aceste două mari tipuri de modele drept alternative reale. Există mecanisme de tip cibernetic
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ele pot fi considerate și ca alternative în acest sens: se poate discuta dacă un comportament oarecare este descris mai adecvat de un model sau altul. Mai util este însă să se considere aceste două mari tipuri de modele drept alternative reale. Există mecanisme de tip cibernetic, după cum există și mecanisme de tip decizional. Ele se întrepătrund, se completează reciproc, unul putând fi dominant. Strategii de decizie în incertitudine persistentătc "Strategii de decizie în incertitudine persistentă" PROPOZIȚIA 2.1.: În condiții
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Strategia optimalității tendențiale. Modelul analitic se caracterizează prin încercarea de a integra toate cunoștințele existente într-un proces decizional coerent care să ducă la identificarea celei mai bune soluții. Fiecare fază a procesului decizional este parcursă integral: definirea problemei, explorarea alternativelor, evaluarea lor, alegerea uneia din ele. Dacă modelul analitic nu poate fi aplicat ca atare în condițiile unei incertitudini persistente, este posibilă însă utilizarea unei variante modificate a lui pe care am numit-o aici strategia optimalității tendențiale. PROPOZIȚIA 2
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
chiar un producător de incertitudine. Din acest motiv, ea prezintă o ridicată vulnerabilitate la incertitudine. Caracterul explicit al presupozițiilor ridicat incerte pe care se fundează o face mereu discutabilă, rezultatele sale fiind incerte și deschise discuției. Strategia satisfăcătorului reprezintă o alternativă la strategia optimalității tendențiale. PROPOZIȚIA 2.3.: Strategia satisfăcătorului constă în adoptarea primei soluții satisfăcătoare pe care decidentul a reușit să o identifice. Pornind de la problema pe care o are de rezolvat, decidentul dezvoltă o activitate de cunoaștere. De îndată ce a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Procesul decizional nu este aici orientat spre căutarea unei soluții cât mai bune. După cum se poate observa, strategia satisfăcătorului reprezintă un proces simplificat, prescurtat de decizie. Unele faze, dificil de realizat în condiții de incertitudine ridicată, ca, de exemplu, investigarea alternativelor, evaluarea și ierarhizarea lor, tind să fie eliminate. Prima problemă care se ridică în mod firesc este: cum putem evalua strategia satisfăcătorului în raport cu strategia optimalității tendențiale? La o primă vedere s-ar putea imputa strategiei satisfăcătorului că reprezintă un comportament
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai bună decât prima soluție formulată sunt suficient de mari. Să vedem deci care sunt șansele decidentului de a discrimina între soluțiile alternative și de a o alege pe cea care are probabilitatea de a fi cea mai bună dintre alternativele examinate. Modelul analitic făcea presupoziția că, pe baza cunoștințelor existente, oricât de incomplete și fragile ar fi ele, se poate stabili o ierarhie clară și distinctă a alternativelor, fie ea și provizorie. În fapt, o asemenea presupoziție nu este realistă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pe cea care are probabilitatea de a fi cea mai bună dintre alternativele examinate. Modelul analitic făcea presupoziția că, pe baza cunoștințelor existente, oricât de incomplete și fragile ar fi ele, se poate stabili o ierarhie clară și distinctă a alternativelor, fie ea și provizorie. În fapt, o asemenea presupoziție nu este realistă, rezultatul evaluării alternativelor fiind de regulă cu totul altul: PROPOZIȚIA 2.5.: În condiții de incertitudine, soluțiile alternative sunt egale pentru decident. O asemenea afirmație pare bizară. Poziția
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
analitic făcea presupoziția că, pe baza cunoștințelor existente, oricât de incomplete și fragile ar fi ele, se poate stabili o ierarhie clară și distinctă a alternativelor, fie ea și provizorie. În fapt, o asemenea presupoziție nu este realistă, rezultatul evaluării alternativelor fiind de regulă cu totul altul: PROPOZIȚIA 2.5.: În condiții de incertitudine, soluțiile alternative sunt egale pentru decident. O asemenea afirmație pare bizară. Poziția contrară pare să fie corectă: chiar dacă nu deține toate argumentele pro și contra în legătură cu fiecare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evaluare, cel puțin la nivelul cunoașterii comune, dacă nu chiar în mod principial, după cum sugerează o serie de teorii (Păun, 1980). Dacă criteriile de evaluare nu pot fi agregate într-o ierarhie clară, decidentul, chiar dacă ar deține cunoștințe complete despre alternative, nu ar putea să le ierarhizeze cu claritate. În al doilea rând, instabilizarea ierarhizărilor alternativelor provine din lipsa de coerență a cunoștințelor incerte. În consecință, imaginea cognitivă tinde să ia forma unei mulțimi nestructurate de argumente pro și contra asociate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o serie de teorii (Păun, 1980). Dacă criteriile de evaluare nu pot fi agregate într-o ierarhie clară, decidentul, chiar dacă ar deține cunoștințe complete despre alternative, nu ar putea să le ierarhizeze cu claritate. În al doilea rând, instabilizarea ierarhizărilor alternativelor provine din lipsa de coerență a cunoștințelor incerte. În consecință, imaginea cognitivă tinde să ia forma unei mulțimi nestructurate de argumente pro și contra asociate cu soluțiile concurente, argumente care nu duc principial, fie chiar și provizoriu, la o ierarhie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]