4,800 matches
-
sărutări câte „fușteie” are scara, altă dată se încearcă ademenirea fetei de pe un mal pe altul, punându-i-se la încercare nerăbdarea și curiozitatea (Scara, La pârâu). Vicleniile protagoniștilor, simularea inocenței fac farmecul acestor idile cu surse mai adânci în ambiguitatea simbolisticii sexuale și a cuvântului de spirit. Instinctul sănătos, nerepudiat cu ipocrizie, coexistă cu frăgezimea sentimentului. Mediul rustic i-a oferit lui C. premisa pătrunderii în adevărul trăirilor. Impresia de autenticitate pe care o face erotica coșbuciană se datorează cunoașterii
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
conceptul de sine (selfă și minte (mindă. Totuși, se păstrează, mai ales în sens de subiectivate conștientă, fiind reluată de cognitivism. Psihologia persoanei din secolul XX a folosit relativ puțin conceptul de conștiință specific umană. În domeniul conștiinței există o ambiguitate pe care nu toți o clarifică, în sensul că din biologie e prezentă o oscilație veghe-somn, starea de veghe a omului fiind etichetată ca stare conștientă. Dar, doar o parte din aceasta se referă la conștiința specific umană, care se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
are o valoare predictivă deosebită și este larg utilizat în psihiatria judiciară, scorurile sale înalte confirmă simultan periculozitatea pacienților respectivi și potențialul recidivant. Dezvoltarea conceptului de personalitate patologică a parcurs în a doua jumătate a secolului XX o etapă a ambiguităților terminologice, corespunzătoare noțiunilor de temperament, caracter și personalitate. Acestea au fost utilizate în mod substitutiv, dar primele două au rămas reperele structurale dominante ale personalității. Trăsăturile temperamentale sunt considerate ca fiind cu precădere moștenite, deci genetic condiționate, deși există puține
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a depăși simpla combinatorică a trăsăturilor. Diversele sisteme dimensionale propun un comentariu analitic al structurii caracteriale a tulburărilor de personalitate mult mai detaliat decât sistemele categoriale prototipice. Totuși, este în continuare loc pentru perspective analitice mai nuanțate care să îndepărteze ambiguitatea, aspectul vag și neprecis al multor evaluări. Vom comenta câteva aspecte. Când se vorbește de afectivitate nu se face totdeauna distincție între emoții, dispoziție afectivă, atitudine afectivă, față de altul și față de sine, și sentiment. Dragostea, ura, ignorarea sunt diferite de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
zile (YOUNG și colab., 2001Ă. Prezența unor tulburări de personalitate pe Axa II diagnostică scade în mod evident aplicabilitatea și eficiența tehnicilor cognitive datorită deficitului volitiv, motivațional și relațional, rigidității sau instabilității cognitive și afective și nu în ultimul rând ambiguității discursului pacientului a cărui problematică pare vagă, inaparentă și stabilizată în timp. În același context, RYLE1 (1997Ă, RYLE2 (1997Ă pornind de la particularitățile dominante ale personalității borderline - instabilitatea imaginii de sine, subdezvoltarea vocabularului emoțional, impulsivitatea și stările disociative recurente - recomandă intervenții
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
B - extrovertit, flamboiant - sugerează apropieri față de TP borderline și narcisică. Varianta morocănoasă, disforică înclină spre depresivul iritabil, impulsiv și suspicios. Grandiozitatea ar putea fi o trăsătură de tip narcisic. Suspiciunea sugerează interferențe cu paranoidul iar anafectivitatea îl apropie de schizoid. Ambiguitatea categoriilor e de altfel o caracteristică pentru întreg sistemul categorial pluritetic a DSM-IV, construit prin votul unei echipe de experți ce tind să împace mai multe orientări. Psihopatia după CLECKLEY. În 1941 apare cartea lui H. CLECKLEY, „The mask of
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihismului. În acest context, personaliștii și existențialiștii europeni au încercat să vorbească despre autenticitate și angajare, ca fațete ale responsabilității etice. Dar, în lipsa unor doctrine mai coerente această mișcare s-a pierdut în comentarii morale cazuistice, într-o „morală a ambiguității”. Explozia informațională se însoțește de modificarea stilului de comunicare care nu mai implică prezența celuilalt față în față, iar mentalitățile se modifică rapid, atât în ceea ce privește viața sexuală cât și cea familială. În întreg acest context accentul pe virtuți nu mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
spune un lucru în față dar crede și face altceva în spatele manifestării publice. Sau face un lucru cu care oficial e de acord, pentru a obține un avantaj, pe când de fapt, în intimitate, el nu e de acord cu acesta. Ambiguitatea spuselor și manifestărilor umane poate ține nu doar de neclaritatea modului de gândire și exprimare, de polisemia limbajului ci și de duplicitate. Rolurile pe care cineva le joacă pot fi concomitent diverse și necongruente. Subiectul evoluează în același timp pe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
duplicitate. Rolurile pe care cineva le joacă pot fi concomitent diverse și necongruente. Subiectul evoluează în același timp pe două sau mai multe planuri. Într-un plan el e fidel prietenului, în altul se aliază cu dușmanul și îl trădează. Ambiguitatea și duplicitatea în roluri nu e de la început și prin sine un semn de anormalitate, societatea putând-o cultiva, ca de exemplu în meseria de spion. Dar duplicitatea și neautenticitatea pot fi și marca unei dizarmonii și inconsistențe a identității
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lucruri, nu atât cauzele, cât efectele și aparențele generatoare de înțelesuri revelatoare. Pune un accent deosebit pe componenta imaginativ-rațională a actului de creație, explorează virtuțile prozei și ale eseului, apelează frecvent la metafora paradoxală și la mit, la fragmentarism și ambiguitate, la literalitate și intertextualitate. În concepția sa, poetul modern „trebuie să stea între mit și reportaj, între notarea, pătrunderea faptului crud și încercarea de a ajunge prin suma acestor fapte la esențe, la un contur de nouă mitologie”, prezentând orice
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
poți să alegi” (33 de ani). Se simte distincția tonului, a frazării, a metaforei, dar și o ușoară schimbare de atitudine. Poetul se află la o vârstă a schimbărilor, indecizia alegerilor se insinuează încet și aduce cu ea o oarecare ambiguitate. Simțurile par obosite de atâta spectacol, un ușor prozaism se infiltrează acum. Întâmplări crepusculare și alte poeme (1984) trădează un poet de expresie modernă, un spirit elegiac, atent la mișcarea din sine și din jurul său. Dramatismul stărilor sugerate răzbate în
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
dintre strategie și tehnologie, ia În considerare simultan maturitatea activității, poziția concurențială și poziția tehnologică ale firmei. Pe această bază, se deduc strategiile tehnologice cele mai pertinente la nivelul fiecărei situații (figurile 35 și 36). Acest demers admite o anumită ambiguitate, deoarece poziția concurențială a firmei nu este independentă de poziția sa tehnologică. De aceea se preferă elaborarea unei grile de analiză bazate pe trei variabile mult mai bine diferențiate: - potențialul de dezvoltare a activității (valoarea sa), variabilă clasică a modelelor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
accepte diferența Negociatorul trebuie să rețină că nu este cel mai bun, chiar dacă demonstrează performanțe În multe domenii, și să accepte că nu Înțelege absolut tot ce s-a Întâmplat Într-o negociere. De asemenea, trebuie să manifeste toleranță față de ambiguitate și diferență. Dacă nu are aceste calități, el riscă enorm să fie supus unui stres puternic și greu de suportat. 4. Să facă dovada intuiției și ascultării Mai ales În domeniul intercultural, negociatorul nu poate ști totul. O intuiție bună
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
servit la pătrunderea pe anumite piețe. Cooperarea dintre Întreprinderi este un fenomen relativ vechi, dar putem observa că alianțele actuale au anumite trăsături specifice, care le disting de formele tradiționale de cooperare: ele se caracterizează prin profunzimea și, uneori, prin ambiguitatea relațiilor dintre aliați. Profunzimea relațiilor reiese din faptul că Întreprinderea cooperează din ce În ce mai mult la realizarea de produse În comun sau la tehnologii comune, În timp ce formele clasice de cooperare au În vedere numai transferul de tehnologie, cesiunea de licențe sau crearea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
aliați. Profunzimea relațiilor reiese din faptul că Întreprinderea cooperează din ce În ce mai mult la realizarea de produse În comun sau la tehnologii comune, În timp ce formele clasice de cooperare au În vedere numai transferul de tehnologie, cesiunea de licențe sau crearea de joint-venture. Ambiguitatea legăturilor provine din multiplicarea relațiilor dintre concurenți. De multe ori, această ambiguitate se datorează și diferențelor existente Între anumite zone geografice. În Japonia se distinge o tradiție de cooperare Între firmele naționale și unele Întreprinderi care sunt descendente ale fostelor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
realizarea de produse În comun sau la tehnologii comune, În timp ce formele clasice de cooperare au În vedere numai transferul de tehnologie, cesiunea de licențe sau crearea de joint-venture. Ambiguitatea legăturilor provine din multiplicarea relațiilor dintre concurenți. De multe ori, această ambiguitate se datorează și diferențelor existente Între anumite zone geografice. În Japonia se distinge o tradiție de cooperare Între firmele naționale și unele Întreprinderi care sunt descendente ale fostelor Zaibatsu de dinainte de război. Formele de cooperare care rezultă de aici sunt
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
instrucțiuni clare și precise; trebuie evitate conflictele; concurența Între salariați este dezaprobată În plan emoțional; se recurge la consens ideologic și se preferă un comandament consultativ; delegarea de autoritate se aplică numai dacă se controlează inițiativele subordonaților; nu se tolerează ambiguitatea În percepția altuia (el este dinainte bun sau rău); străinii nu pot fi manageri. Viața cotidiană din Întreprinderi este profund afectată de aceste caracteristici. Prin urmare, salariatul din Întreprinderea românească este marcat de anumite concepții, asupra cărora ar trebui acționat
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
al., Organizarea și gestiunea Întreprinderii, Editura Economică, București, 2002. Chifu, I., Analiza de conflict, Politeia, București, 2004. Ciobanu, I., Strategii de management, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1994. Ciobanu, I., Management strategic, Polirom, Iași, 1998. Ciobanu, I., Ciulu, R., „Ambiguități și performanțe ale firmelor românești”, Tribuna economică, nr. 7/2005. Ciobanu, I., Roman, T., „Planificarea strategică, instrument de restructurare”, Tribuna economică, nr. 25-30/1997. Clarke, C.J. și Gall, F., „Planned divestment - A five step approach”, Long Range Planning, februarie 1987
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
transpare din poemele în proză ale lui C. Eventuala analogie cu prozele bizare ale lui Urmuz este relevantă până la un punct în ceea ce privește decalajul dintre structurile bine închegate ale sintaxei și coagularea semantică lentă care le este corelată. Textele speculează literar ambiguitatea creată prin impresia falsă, de funcționare în gol semantic, pe care o lasă limbajul lor. Această indecizie în a formula sensuri palpabile nu echivalează însă cu nihilismul ludic al situării față de literatură, întâlnit la grupările suprarealiste. În spatele formei lichide a
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
visele, cea mai semnificativă) nu au vigoarea necesară confruntării cu publicul. O anume înzestrare dramaturgică persistă totuși în mai toate prozele sale, unde limbajul e alert, dialogul abundă, iar spiritul colocvial e dominant. Caracteristici stilistice permanente sunt umorul, satira, șarja, ambiguitatea expresiei. C. a tradus din lirica slovacă (în colaborare) și e prezent în numeroase volume colective și antologii publicate în țară și în străinătate. SCRIERI: Omul de un milion, București, 1966; Experiențele lui Ionete, București, 1967; Arșița, București, 1968; Câteva
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
Câteva luni de trăit”, RL, 1971, 50; Cornel Ungureanu, „Câteva luni de trăit”, O, 1972, 1; Cornel Ungureanu, „Amintirile unui mincinos”, O, 1974, 43; Eugen Dorcescu, „Bărbatul la 30 de ani” și „Draga noastră președintă”, O, 1976, 33; Dumitru Velea, Ambiguitatea cotidianului, VR, 1977, 3; Eugen Dorcescu, Unitatea morală a omului în proza lui Laurențiu Cerneț, O, 1977, 46; Ion Arieșanu, „Amintiri inventate”, O, 1978, 49; Sorin Titel, Divertisment și umor negru, RL, 1979, 14; Radu Ciobanu, Moda jurnalelor, TR, 1983
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
Limite” (Paris), „Contrapunct”, „Curentul” (München), „Cuvântul românesc” (Suedia), „Uomini e libri” (Milano), „Tribune de Genève”, „Le Figaro” (Paris), „Le Journal des poètes” (Belgia). Este omagiat, după moarte, la Universitatea Sorbona (1988), dar lasă în urmă o biografie cu nu puține ambiguități. Aparținând, împreună cu Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Ștefan Aug. Doinaș și Radu Stanca, generației de poeți care se afirmă în anii imediat următori celui de-al doilea război mondial, C. debutează editorial cu placheta Panopticum (1943), urmată de două
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
acesteia trebuie să stea principiul asociației. Acesta poate fi enunțat astfel: „modelele (patterns) de stimuli care acționează în timpul unui răspuns tind ca, la reapariția lor, să genereze sau să ocazioneze acel răspuns”2. Guthrie admite că acest răspuns conține unele ambiguități, dar considera că el trebuie să constituie baza oricărui control efectiv al învățării 3. El vedea în principiul asociației o adevărată lege de dirijare a comportamentelor umane și nonumane. Un corolar al acestui principiu pare și mai important. Conform acestuia
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
din existența anterioară a eroului cu descrierea mediului ospiciului. Viața îi fusese plină de întâmplări capitale: copil, asistase la ororile războiului, trecuse și pe la Canal, frecventase medii diverse; era, în plus, scriitor. Evenimentele sunt puse însă sub semnul provizoriului și ambiguității, personajul fiind și histrionic. În încercarea de a afla identitatea pacientului său, doctorul recurge la o stratagemă: îi publică fotografia într-o revistă; romanul va anexa scrisorile primite de la cei care pretindeau că-l cunosc pe Filiti. Trei scrisori-martor schimbă
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
au format românii despre societatea în care trăiesc? O percep ei ca pe o realitate dominată de forme fără fond? Și, întrebarea e, un stigmat poate deveni un brand? Sunt ele doar un stigmat? În construcția titlului putem sesiza o ambiguitate voită și o tentă ironică. Familiarizați cu sintagma „forme fără fond”, noi, românii, de îndată ce o auzim, ne gândim automat la teoria care a consacrat această sintagmă în conștiința publică, care a definit și a investigat, totodată, problema reală a discrepanțelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]