60,806 matches
-
cea mai mare a scorului Carmeli II în anii 2006 și 2009 (aproximativ 70%), fără a se înregistra diferențe semnificative față de ceilalți ani de studiu (χ2=2,13; GL=3; p=0,546). Lotul cu peritonită primară la pacienții dializați ambulatoriu continuu, analizat din punctul de vedere al sursei de infecție, în sensul posibilei infecții intraabdominale cu germeni multidrog rezistenți, a evidențiat la toți pacienții un scor Carmeli II. Scorul Carmeli aplicat la pacienții adulți cu peritonită secundară apendicitei acute perforate
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
spontană este mai frecventă la copiii sub 10 ani cu sindrom nefrotic, comparativ cu adulții, unde cirozele hepatice sau lupusul sistemic le favorizează. De asemenea, pot să apară și în cazul persoanelor cu insuficiență renală cronică și care fac dializă ambulatorie continuă. Însămânțarea peritoneului se realizează pe cale hematogenă, prin translocație bacteriană, prin practicarea paracentezei (87, 287, 292). Peritonita secundară, pe lotul studiat, a totalizat 321 de cazuri (83,4%). A apărut după leziuni ale tubului digestiv sau viscer abdominal, de unde germenii
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
infecțios nu a putut fi jugulat. Studiul epidemiologic al materialului analizat evidențiază următoarele aspecte: - peritonita spontană a ciroticilor și a copilului sub 10 ani are o tendință descrescătoare în cursul celor 4 ani analizați, pe când infecția intraabdominală a dializaților în ambulatoriu se prezintă cu o tendință liniară ușor crescătoare; - vârsta sub 4 ani, sexul masculin și mediul urban au predominat în lotul peritonitei primare a copilului, în comparație cu peritonita la cirotici și la dializați unde au predominat cazurile din grupa de vârstă
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
a remarcat mai frecvent la cirotici (71,4%) și la copii (66,7%);vărsături alimentare au fost întâlnite în procente apropiate la copii și cirotici, 75% și respectiv 66,7%. Bruce (29)), la pacienții cu peritonită spontană apărută în timpul dializei ambulatorii continuă semnalează următoarele simptome: - dureri abdominale difuze spontane și la palpare; - febră ridicată la 1/3 dintre bolnavi; - efluent tulbure. Alți autori (148, 194), studiind manifestările peritonitei spontane bacteriene la cirotici, susțin că acestea sunt specifice, iar cele mai frecvente
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
și Taiwan, Park și Chi-Jung-Wu constată că cele mai frecvent implicate în determinismul peritonitei spontane la cirotici sunt diferitele specii de Aeromonas, iar enterococii sunt izolați numai de la pacienții cu ciroză hepatică B și C (40, 192). Persoanele cu dializă ambulatorie continuă și care au dezvoltat peritonită au avut ca agent determinant în special coci Gram-pozitiv (Staphylococcus aureus și Staphylococcus epidermidis) (96, 124, 243, 274, 278). Alți autori raportează cazuri în care este implicat fungul Curvularia atât la copiii sau adulții
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
care au dezvoltat peritonită au avut ca agent determinant în special coci Gram-pozitiv (Staphylococcus aureus și Staphylococcus epidermidis) (96, 124, 243, 274, 278). Alți autori raportează cazuri în care este implicat fungul Curvularia atât la copiii sau adulții cu dializă ambulatorie continuă, care, ca urmare a recurențelor infecțioase abdominale, au făcut numeroase tratamente cu antibiotice, ceea ce a favorizat apariția infecției cu fungi (24, 33, 101). Pe materialul studiat, pe lotul de bolnavi cu infecție intraabdominală spontană, etiologia peritonitei a evidențiat următoarea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
copiii cu peritonită primară: E.coli (37,5%), pneumococ (20,8%), stafilococ auriu (20,8%); - la bolnavii cirotici: după E.coli (31,3%) urmează în proporții egale enterococul, streptococul spp și stafilococul cu câte 18,8%; - la pacienții cu dializă ambulatorie continuă: E.coli (36,8%) a fost urmată de stafilococul auriu (31,6%) și de enterococ (15,8%). Infecțiile intraabdominale secundare așa cum arată diverși autori pot să fie determinante de asocierile de 2 germeni în 35% din cazuri, de 3-5
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
și de ghidurile terapeutice ale Societății Americane de Chirurgie și de Boli Infecțioase. - Aplicarea ghidurilor terapeutice nu s-a putut face în toate cazurile din cauza disfuncționalității în aprovizionare din farmacia spitalului. - Astfel, peritonitele spontane la bolnavul cirotic, la dializații în ambulatoriu și la copilul cu sindrom nefrotic au beneficiat de schemele recomandate (cefalosporine de generația a III-a+amikacină, vancomicină+amikacină). - Din lotul de 64 bolnavi cu peritonite spontane au decedat 3 cazuri cu peritonită cu teren cirotic. - Peritonita secundară prin
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
în cazul persoanelor cu risc, sau cu o durată lungă de evoluție a bolii. Anvergura investigațiilor va fi adaptată fiecărei situații în parte și va fi urmărită de membrii echipei medicale. În mod obișnuit, îngrijirea pacientului diabetic trebuie să fie ambulatorie. Un tratament instituit în spital nu poate anticipa în totalitate condițiile în care pacientul își desfășoară activitatea. Spitalul de o zi este o excelentă formulă de evaluare periodică a controlului metabolic al pacientului, cât și de efectuare a screening-ului complicațiilor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
pacienții renali. Ecocardiografia supraestimează MVS, în comparație cu RMN, la această categorie de pacienți. Astfel, în studiul lui Stewart et al. [1999], masa VS determinată prin RMN s-a corelat mult mai bine cu TA măsurată clinic, TA măsurată prin monitorizare automată ambulatorie (Holter) și cu dispersia Q-T decât au făcut-o valorile obținute prin ecocardiografie. Mai mult, diferențele dintre examinatori în evaluarea MVS au fost semnificativ mai mari în cazul ecocardiografiei decât la rezonanța magnetică nucleară. Comparând cele două metode, autorii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
prin medicație Rambausek et al., 1993). Explicațiile posibile ale acestor observații contradictorii ar fi: lipsa unor studii prospective în care HTA să fie apreciată pe tot parcursul perioadei de observație; utilizarea unor măsurători aleatorii ale TA și nu a determinărilor ambulatorii per 24 de ore; aprecierea TA trebuie făcută global, în totalitatea caracteristicilor sale nivel și variabilitate; TA este o variabilă de tip continuu, prin urmare, în cercetare trebuie utilizată o analiză statistică de tip continuu, diferențele încadrabile în limitele OMS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
are o explicație fiziopatologică simplă: majoritatea pacienților dializați prezintă o rezistență periferică (determinant major al TA diastolice) normală/redusă, precum și o reducere importantă a distensibilității arterelor mari (determinant major al TA sistolice crescute). La pacienții tratați prin dializă peritoneală continuă ambulatorie (DPCA), într-un studiu recent [Enia et al., 2001], controlul tensional a fost mai dificil în comparație cu pacienții hemodializați cronic, proporția pacienților necesitând medicație antihipertensivă în grupul DPCA fiind semnificativ mai mare față de pacienții hemodializați (65% față de 38%). în același timp
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și interdialitic, în condițiile variațiilor importante ale volumului lichidelor extracelulare consecutive procedurii hemodialitice [Cheigh et al., 1992]. În fapt, există încă multe incertitudini în legătură cu: a) metoda cea mai adecvată de măsurare a TA la pacienții hemodializați (măsurarea clinică sau automată ambulatorie); b) nivelurile TA care ar trebui considerate patologice; c) momentul adecvat pentru măsurarea TA (înaintea ședinței de hemodializă, intradialitic, postdialitic, în cursul zilei fără dializă) [Mailloux et al., 1998]. Pentru a elucida relația dintre modificările morfofuncționale cardiace și diversele posibilități
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în greutate peste 5% din greutatea corporală au constituit criterii de excludere). Pacienții erau în tratament cu unul, două sau trei medicamente antihipertensive (lisinopril 2,5-20 mg/zi, nifedipină 30 mg/zi, atenolol 25-50 mg/zi). Subiecții au fost monitorizați ambulatoriu interdialitic și s-au efectuat măsurători clinice obișnuite ale tensiunii arteriale, prin metoda sfigmomanometrică (TA office), imediat predialitic, în cursul ședinței de hemodializă și postdialitic, timp de 12 ședințe, realizându-se o medie a acestor măsurători clinice. Limita superioară a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
clinic a fost considerată, conform definițiilor date de Joint National Committee VI [1997], de 140/90 mm Hg pentru TA sistolică/diastolică, respectiv de 106,6 mm Hg pentru TA medie. Similar, limitele superioare pentru normotensiune în cazul monitorizării automate ambulatorii (Holter), conform normelor propuse de Staessen et al. [1996], au fost de 133/81 mm Hg, respectiv de 98,3 mm Hg. Responsivitatea TA la hemodializă a fost definită ca o reducere peste 5% a TA medii, conform criteriilor propuse
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
al. [1987]. Valorile medii ale TA clinice predializă au fost de 142/80 mm Hg, iar postdialitic de 135/77 mm Hg, diferențele dintre aceste valori fiind semnificative statistic. Având în vedere limitele de definiție ale HTA sistolice pentru monitorizarea ambulatorie, 82% dintre pacienți erau hipertensivi, față de numai 65% conform definițiilor JNC VI pentru TA măsurată clinic, discordanța fiind și mai mare pentru TA diastolică (60% hipertensivi la monitorizarea ambulatorie, față de numai 13% la măsurarea clinică). S-au constatat corelații înalt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Având în vedere limitele de definiție ale HTA sistolice pentru monitorizarea ambulatorie, 82% dintre pacienți erau hipertensivi, față de numai 65% conform definițiilor JNC VI pentru TA măsurată clinic, discordanța fiind și mai mare pentru TA diastolică (60% hipertensivi la monitorizarea ambulatorie, față de numai 13% la măsurarea clinică). S-au constatat corelații înalt semnificative statistic între TA măsurată clinic, respectiv monitorizată automat și hipertrofia ventriculară stângă. Cea mai strânsă corelație s-a înregistrat între masa VS și TA medie/24 de ore
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
numai 13% la măsurarea clinică). S-au constatat corelații înalt semnificative statistic între TA măsurată clinic, respectiv monitorizată automat și hipertrofia ventriculară stângă. Cea mai strânsă corelație s-a înregistrat între masa VS și TA medie/24 de ore monitorizată ambulatoriu (vezi figura 4); cum o parte dintre pacienți au fost tratați cu IECA, care au un efect de reducere a masei VS independent de cel hipotensor (vide infra), această asociație, speculează autorii, ar putea fi și mai puternică. S-a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
chiar bianuală la pacienții dializați; existența unor discrepanțe semnificative între măsurătorile automate și cele clinice, masa VS fiind corelată, la pacienții clasificați discordant (ca normotensivi printr-o metodă și hipertensivi prin cealaltă), mai degrabă cu valorile obținute prin monitorizare automată ambulatorie; ca urmare, pacienții dializați clasificați de regulă ca normotensivi în cursul măsurătorilor de rutină efectuate de către asistentele medicale sunt, în multe cazuri, hipertensivi patenți; doar 9 din 55 de pacienți prezentau o masă a VS normală sau cvasinormală; TA sistolică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
predialitică la pacienții hemodializați ar trebui să fie, în scopul reversibilizării HVS, mai mică de 148 mm Hg; toți pacienții cu masa VS în limitele normalului aparțineau grupului A, cu TA în limite normale predializă și în cursul monitorizării automate ambulatorii interdialitice; acești pacienți prezentau o vechime în dializă mai mare și primeau o doză de dializă (exprimată prin parametrul de eficacitate Kt/V) mai mare. Reprodus cu permisiunea scrisă a editorului dializa eficientă, controlul tensional, hipertrofia ventriculară stângă și supraviețuirea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
exprimată prin parametrul de eficacitate Kt/V) mai mare. Reprodus cu permisiunea scrisă a editorului dializa eficientă, controlul tensional, hipertrofia ventriculară stângă și supraviețuirea pacienților în program de dializă. În practica nefrologică din țara noastră, efectuarea de rutină a monitorizării ambulatorii a tensiunii arteriale la pacienții dializați este rezervată deocamdată doar unor clinici universitare, efortul financiar și logistic fiind relativ important. Pot fi substituite, în anumite condiții, valorile TA obținute prin monitorizare ambulatorie cu măsurători clinice ale TA? Și dacă da
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
din țara noastră, efectuarea de rutină a monitorizării ambulatorii a tensiunii arteriale la pacienții dializați este rezervată deocamdată doar unor clinici universitare, efortul financiar și logistic fiind relativ important. Pot fi substituite, în anumite condiții, valorile TA obținute prin monitorizare ambulatorie cu măsurători clinice ale TA? Și dacă da, cu care anume, în raport cu ședința de hemodializă? Răspunsul îl oferă un studiu al lui Zoccali et al. [1999], care au investigat 64 de pacienți hemodializați non-diabetici fără semne clinice de insuficiență cardiacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
anume, în raport cu ședința de hemodializă? Răspunsul îl oferă un studiu al lui Zoccali et al. [1999], care au investigat 64 de pacienți hemodializați non-diabetici fără semne clinice de insuficiență cardiacă. Evaluarea a constat în caracterizarea morfofuncțională cardiacă prin ecocardiografie, monitorizarea ambulatorie automată a TA în zi fără dializă, precum și măsurarea TA clinice (office), calculată ca media măsurătorilor TA de rutină efectuate la începutul fiecărei ședinte de hemodializă, pe parcursul lunii anterioare momentului 0 al studiului. TA clinică definită astfel a fost un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
prin componenta sistolică, cât și prin cea diastolică, respectiv presiunea pulsului. Deci TA clinică predializă definită ca media măsurătorilor la mai multe ședințe consecutive! pare să fie un predictor al masei VS comparabil cu TA medie obținută prin monitorizare automată ambulatorie vezi tabelul IV. Hipertensiunea arterială necontrolată reprezintă un factor determinant, probabil cel mai important în geneza hipertrofiei ventriculare stângi la pacientul cu IRC în stadiile predialitice, dar mai ales la pacientul dializat. Corelația HVS-tensiune arterială este prezentă chiar la valori
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a) normalului în populația generală. Există o asociere evidentă între masa ventriculului stâng și TA sistolică. Cu fiecare creștere cu 10 mm Hg a TA sistolice, masa VS crește cu 5,4 g/m2. Valorile TA obținute prin monitorizarea automată ambulatorie sunt superioare măsurătorilor clinice obișnuite în predicția HVS, fiind ca urmare de preferat în aprecierea controlului real al TA prin medicație hipotensoare. Totuși, în absența posibilității monitorizării Holter, media măsurătorilor clinice (pe parcursul ultimelor 12 ședințe de hemodializă), corecte, efectuate imediat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]