6,661 matches
-
capăt", Editura Eminescu, 1974; "Litanii pentru Horia", Dacia, 1975. Poate, nimeni altul nu realizează, ca Leonid Dimov, descoperirea esențelor într-un imagism rar; el crede în triumful unei arte ce golește poezia de epic, de retoric, adunând în terenul liric amiezi fierbinți, cu ceruri transparente, culori și lumini, umbre și infernuri, cetăți și catedrale, ulițe și orașe bătrâne, corăbii drapate într-un lung miraj al depărtărilor ce țin de Africa sau de Marea Japoniei. Imaginile sunt exotice: lumina coaptă, meduzele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
stau șir și dorm voinicii țării acolo-n cimitir." Poetul glorifică, fără zgomot, prezența lor permanentă în viziuni cromatice și muzicale: "Și dorm cu somnul celor ce-au tras la coasă o vară." Cu volumul lui Ion Horea " Coloana în amiază", publicat în 1961, se lărgește aria de cuprindere a evocării istorice. "Viziunea în Apuseni" dezvăluie, într-o discretă incantație, figurile lui Horea și Iancu: "Când peste lumea toată/ se ridica soarele cât o roată/ Picurându-și sângele în Criș/ Cei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
carul coșul nou, cu faraoancă". Imaginea invocată a femeii-pește menite să aducă ploaie e adânc încrustată în memorie. "Faraoancele" sunt ființe ciudate care încearcă să-i ademenească pe trecători cu daruri și cântece: "dar mă calcă pe picioare fripte de amiază o căruță cu flori vii și o faraoancă". Satul, pământul sunt așezate undeva între fantastic și real, în mitopee, într-o atmosferă cultică cu datini și credințe, anunțându-l pe Ion Gheorghe din volumele publicate mai târziu. Exemplele sunt numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
semnul anotimpurilor și al sălbăticiei care trebuie potolită, pentru că este mai puternică decât piramidele și decât sfinxul, care presimte "cum îl amenință iarba". Iarba apare ca motiv liric obsesiv. În fiecare poem îl descoperim cu sensul germinației stihiale: Iarba rumegă amiezile grase, unde vine țăranul crește iarbă, numai iarba crește cu gura-n pământ, se-astupă gurile ca șomoioage de iarbă, peste Casa Scânteii crește "iarbă". Un întreg univers al satului actual într-o adevărată grafie, cu puncte ascuțite și arcuite
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
proces de laicizare a cântecului ritualic al ploii; apare dubletul feminin al mediatorului magic: Caloița; "Ion Caloian, Manda Caloian, Constandin Caloian". Poezia lui Ion Gheorghe descinde din tradiție, pentru a trece prin modernii perioadei interbelice, prin expresioniști și suprarealiști. Poemul "Amiază" este rodul întâlnirii poetului cu poezia lui L. Blaga. Oamenii se lasă răsturnați " cu oasele de plumb/ loviți în suflet dulce". Lumea își suspendă clipa în somnul de amiază, căpătând alte contururi, îndreptându-se spre alt infinit: "La umbra ce
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a trece prin modernii perioadei interbelice, prin expresioniști și suprarealiști. Poemul "Amiază" este rodul întâlnirii poetului cu poezia lui L. Blaga. Oamenii se lasă răsturnați " cu oasele de plumb/ loviți în suflet dulce". Lumea își suspendă clipa în somnul de amiază, căpătând alte contururi, îndreptându-se spre alt infinit: "La umbra ce se rupe lângă spini/ un om își trage o frunză peste frunte/ ștergând șuvoiul galbenei lumini/ căzută-n porii feței/ Ca-n niște gropi mărunte". Poemul "Amiază" se desfășoară
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
somnul de amiază, căpătând alte contururi, îndreptându-se spre alt infinit: "La umbra ce se rupe lângă spini/ un om își trage o frunză peste frunte/ ștergând șuvoiul galbenei lumini/ căzută-n porii feței/ Ca-n niște gropi mărunte". Poemul "Amiază" se desfășoară meticulos, într-o imagistică rară, dantelată în afara fabulosului: "porumburile mari bat întunecate/ esențele luminii iuți de vară/ umbrele trec dune peste gleznele copacilor". Poezia "Ruinile conacului" presupune un univers halucinant, în care grifonul apără ordinea seculară a lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și el să creeze o nouă lume într-o nouă limbă. Ultimul poem din volum, intitulat " Judecata de apoi", cheamă opera la judecată, citând Zoosophia, păzită de bătrânețe și boală, "Cariatida", "Vine iarba", "Cavalerul Trac", venit să aducă lumina marii amiezi. Ion Gheorghe explică într-un grai simplificat icoanele pe sticlă, într-un stil narativ încadrat într-un decor naiv atingând viziunea. Scenele icoanelor sunt compuse cu fantezie, localizarea se face după metoda iconografică specifică perioadei 1830-1900 din Transilvania, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a fost transformat." "Repetabila povară" reînvie în parte probleme existente și în volumele anterioare îmbogățind registrul liric printr-o mai accentuată pondere civică, dar comunicând și o anumită nostalgie, un profund sentiment al iubirii ajuns ca în "Mirabila sămânță" la amiază, la maturitate. Dacă "Smulgerea din părinți" aduce un sentiment ușor nostalgic, al desprinderii din părinți, fără reușita de a-și depăși condiția, poemul "Repetabila povară" acuză conștiința declinului, a propriului nostru declin: Ca povară îi simt și ei știu că
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Fluviile visează oceanul", E.S.P.L.A., 1961; "Pământul și fructele", E.S.P.L.A., 1964; "Iluminările mării", E.S.P.L.A., 1967; "Oase de corăbii", Editura Tineretului, 1968; "Delte", E. S. P. L. A., 1969; "Fața străină a nopții", Editura Cartea Românească, 1971, "Poeme de dragoste", Albatros, 1971; "Singurătatea amiezii", Editura Facla, 1973. Iată-l, evocându-și satul: "Satul acesta adunat între dealuri lângă un râu care seacă în arșița verii..." Alteori versifică într-o muzică simbolistă: ("Vom învăța de acuma tărâmuri boreale/ Tăcerile în fiorduri ne vor striga mai
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
măști ca expresie a depersonalizării. SCENARIU DIDACTIC Prima oră: Tema: Modele de mistificare ideologică în literatură Resurse didactice: Facerea, textul povestirii Hainele cele noi ale împăratului de H. C. Andersen, fragmente din Lobocoagularea prefrontală de V. Voiculescu și Întuneric la amiază de Arthur Koestler Introducerea în temă: 5 min. * Li se dă spre lectură elevilor textul biblic din V.T., Cartea Facerii, în care se prezintă căderea în păcat și izgonirea din rai a protopărinților noștri, Adam și Eva. Elevii vor răspunde
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
1948? 2. Identificați în text sintagmele aparținând paradigmei inimii / paradigmei creierului uman. 3. Numiți pe baza cunoștințelor de istorie titulaturile reale ale Perfectului Prezidiu Permanent al Popoarelor Păcii. Secvența 3: 20 min. * Elevii vor primi un fragment din Întuneric la amiază, de Arthur Koestler. Cerințele vor fi: 1. Identificați instituția cu rol de supervizor al vieții oamenilor. 2. Pe ce se bazează mecanismul de funcționare a acestor sisteme? 3. Care este raportul călău / victimă? Sunt cei doi măști ale ideologicului? 4
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
și că adâncimile ei erau fără fund. Era greu să-i reziști, pentru că ispita era liniștea, pacea; fără sulemeneală, fără pofte trupești. Era mută; nu făcea uz de argumente. Toate argumentele erau de partea lui Gletkin." (Arthur Koestler, Întuneric la amiază) Textele propuse pentru ora a doua Intelectualul ca incomod al regimului "Gâtul miniștrilor, matematicienilor, inginerilor se întinse la auzul acestui început de prelegere, asemenea școlarilor cuminți care încă nu înțeleg tot ceea ce li se spune, dar al căror instinct îi
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
mamei, care era agronom și avea o casă aproape de Botoșani. Mama era foarte tânără când m-a născut (diferența de vârstă între părinții era mare: 14 ani), iar tata era închis la vremea aceea. M-am născut în septembrie, la amiază, în plină lumină, ceea ce a contat mult pentru viața mea. Eram așa de plăpând când m-am nascut, că toată lumea spunea că mor până seara. Și atunci, mama, tânără și neștiutoare, a început să sufle aer cald asupra mea așa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pămîntul se cutremură noaptea e a belșug; ziua, a pagubă. Să nu bați pămîntul cu bățul, că e păcat. (Gh.F.C.) Pămîntul e parte femeiască, iar Dumnezeul din cer e partea bărbătească pereche. (Gh.F.C.) Nu săpa pămîntul cînd soarele e la amiază și se odihnește. Dacă îl sapi, plînge. Noaptea pă mîntul doarme și nu trebuie să-l lucrezi. (Gh.F.C.) Pămîntul se sprijină pe stîlpi de ceară sau de lemn. O zgripțuroaică roade stîlpii, și pămîntul se cutremură. Ea se hrănește cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
soare. Cînd se uită copilul drept în soare, va fi prea iubitor. Cine se uită cu ochii în soare va duce frig iarna. Se zice că soarele, în mersul lui, e tras pînă la prînz de doi bivoli; pînă de-amiază, de un bou; pînă de-amiază îndesară, de o căprioară, iar pînă la asfințit, de un iepure șchiop; apoi trece pe lumea cealaltă. Gozul din casă nu se aruncă în fața soarelui, ca să nu orbească care-l aruncă. După apusul soarelui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în soare, va fi prea iubitor. Cine se uită cu ochii în soare va duce frig iarna. Se zice că soarele, în mersul lui, e tras pînă la prînz de doi bivoli; pînă de-amiază, de un bou; pînă de-amiază îndesară, de o căprioară, iar pînă la asfințit, de un iepure șchiop; apoi trece pe lumea cealaltă. Gozul din casă nu se aruncă în fața soarelui, ca să nu orbească care-l aruncă. După apusul soarelui nu se scoate copilul afară, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sfadă între împărați. Omul care are noroc l-a văzut soarele. (Gh.F.C.) Soarele e un tînăr frumos cu fața strălucitoare, care luminează pămîntul. Umblă zi de zi pe bolta cerului călare. Pînă la prînz călărește un bivol, de la prînz la amiază, un cal și de la amiază pînă sara, un leu. După ce a cinat, la apus, soarele călătorește pe tărîmul celălalt, dar merge pe jos. După alții, drumul de noapte trece prin bolte*, subterane și tainițe aflate sub pămînt. (Gh.F.C.) După unii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
are noroc l-a văzut soarele. (Gh.F.C.) Soarele e un tînăr frumos cu fața strălucitoare, care luminează pămîntul. Umblă zi de zi pe bolta cerului călare. Pînă la prînz călărește un bivol, de la prînz la amiază, un cal și de la amiază pînă sara, un leu. După ce a cinat, la apus, soarele călătorește pe tărîmul celălalt, dar merge pe jos. După alții, drumul de noapte trece prin bolte*, subterane și tainițe aflate sub pămînt. (Gh.F.C.) După unii, soarele își face călătoria călare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rămînea prin întuneric și nu și-ar putea afla calea ce duce spre rai. Cînd o persoană trage să moară, se lasă ferestrele și ușa casei deschise, să aibă pe unde ieși sufletul. Se crede că, făcîndu-se înmormîntarea cuiva la amiază, sufletul aceluia va avea destulă lumină în călătoria lui spre rai. Cînd se tămîie un mort la mormînt, se ferește a se lăsa cărbuni pe el, căci îngreuiază sufletul mortului. Dacă ți-a murit vreun copil și n-ai apucat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
omătul se topește. Cînd soarele cată napoi la asfințit, se va îndrepta vremea. Cînd zboară ciorile în cîrduri ba în sus, ba în jos, ba se învîrtesc. Cînd zboară vulturii lin. Cînd arde funinginea de pe horn. Dacă cîntă cocoșul la amiază. Cînd cîntă cocoșul înainte de miezul nopții, are să fie moloșag. Cînd cocoșii cîntă întruna. Cînd se suie cocoșul în pătul devreme sara și cîntă. Cînd norii, în timpul verii, sînt ca berbecii e semn de vînt; iarna, de zăpadă; de obicei, [norii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu oarecare reținută glacialitate: Domnu' Fonfu, se poate, sînteți un artist, nu un boschetar! Și-n plus, reprezentați aici spiritualitatea română! Și-așa avem un prost renume prin împrejurimi, e bine să fiți văzut luînd vechituri din gunoaie, ziua-n amiaza mare? Lăsați gioarsa aia la locul ei și reîncadrați-vă în grupul de vizitatori... Artistul mormăi ceva sub formă de scuză și se depărtă, spăsit, de apetisantul gunoi. Directorul mai străbătu cîteva sute de metri, apoi se-ntoarse. Culmea! Fonfu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și să-și scuture praful. Apoi și-a frecat mîinile și și-a scuturat picioarele. Mamăăă, dar ce cancer e. Mamăăă, dar ce friguros mai ești. Soarele strălucea puternic pe bordura părăsită. În cîteva ore se va încălzi și la amiază va frige, n-o să mai ai cum să-ți așezi acolo fundul. În cîteva ore ei vor fi departe, nu în autocar, că vor ajunge, ci la locul unde vor fi cazați. Gîndurile negre ale lui Marcu fugiseră. Acum avea
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
pesticide și erbicide la ierburile aromatice, deoarece există pericolul de intoxicare. Planta infectată de insecte trebuie distrusă. Recoltarea • Pe timpul verii, recoltați ierburile în măsura în care aveți nevoie. Culesul trebuie să se facă dimineața, după ce se evaporă roua, dar înaintea căldurilor mari de la amiază. Trebuie totuși să așteptați ca plantele să fie suficient de mature înainte de a începe culesul. • În ceea ce privește ierburile cultivate în scopul antrepozitării, culesul trebuie să se facă în luna august, atunci când ele au ajuns la maturitate din punctul de vedere al
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
elevii înțeleg sarcinile date, fac corespondența între terminologia matematică și operația cerută și în ce măsură aplică cunoștințele matematice în viața de zi cu zi. Activitate independentă 1.Alice a oferit dimineață, celor 24 de colegi din clasă, câte 3 bomboane. La amiază, a mai oferit câte 2 bomboane. Câte bomboane a împărțit Alice tuturor colegilor? 2.Morarul a pus cantitatea de 448kg de mălai în 8 saci, în mod egal. Câte kg de mălai sunt în fiecare sac? Fișa de lucru are
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]