4,162 matches
-
o populație predominant Îmbătrînită, lipsită atît de mijloace financiare, cît și de o cultură economică și politică și aflată Într-o stare de dependență față de grupul de status. Lucrarea este susținută printr-o bibliografie bogată selectată din domenii diverse, de la antropologie pînă la statistică. Interviul de istorie orală este una dintre cele mai folosite surse ale lucrării, fiind principalul mijloc prin care este sondat mentalul colectiv. O altă sursă interesantă și care ar trebui să dea o notă de obiectivitate lucrării
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
O altă sursă interesantă și care ar trebui să dea o notă de obiectivitate lucrării sînt rapoartele Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale privind situația agriculturii. Deși arhivele sînt În general marginalizate atunci cînd vine vorba despre un studiu de antropologie sau de științe politice, În acest caz poate ar fi fost utilă o vizionare a lor. Studiul Alinei Mungiu-Pippidi și al lui Gerard Althabe se Încheie Într-o notă exagerat de pesimistă: satele tradiționale de tipul Nucșoarei vor dispărea, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Andreea Năstase 1989 - Principiul dominoului. Prăbușirea regimurilor comuniste europene, ediție de Dumitru Preda și Mihai Retegan, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000, 510 p. În secolul al XIX-lea, deschizătorii de drum ai unor științe de astăzi - cum ar fi antropologia - scriau studii comparative, referitoare la populații din ținuturi Îndepărtate, fără a-și fi părăsit biroul confortabil. Modul acesta de lucru se Înscrie Într-o Îndelungată tradiție speculativă care plasează „faptele” pe un loc secundar, acordînd prioritate analizei uneori strălucitoare. Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
României. Dorin Dobrincu FLORENTINA SCÎRNECI, ȘTEFAN UNGUREAN, Vieți paralele În secolul XX. Istorie orală și memorie recentă În Țara BÎrsei, Editura Phoenix, Brașov, 2002, 297 p. Istoria orală și metodele ei constituie o ramură relativ recentă a studiilor noastre de antropologie culturală și istorie. Indiferent de tinerețea disciplinei, interesul viu al cercetătorilor s-a reflectat În elaborarea unui număr de lucrări, care au abordat temele rezistenței În fața comunismului, deportării, destinului unor minorități, evocării vieții din trecut În oglinda realității diverse și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
reflecție aistorică (prezentă în studii antropologice și etnologice, îl vedem aici pe un Lévi-Strauss) și o postistorie (prezentă în reflecțiile de analiză politică dincolo de "luptele istorice", îl sesizăm aici pe un Fukuyama). Limbajul imemorial este o iluzie a filosofiei, a antropologiei, a lingvisticii și a politologiei moderne. Nu există limbaj "descarnat" de istorie. În timp ce nebunia s-a conturat, tot mai evident în secolul al XIX-lea, ca obiect de percepție pentru noile empiricități, nerațiunea "devine din ce în ce mai mult simplă putere de fascinare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pozitivitate este ceea ce putem afirma sau nega despre o anumită cunoaștere. Fără ca statul modern să dezvolte anumite probleme de cunoaștere, corespunzătoare unor nevoi concrete, nu s-ar fi putut dezvolta domenii precum economia politică, demografia, analiza și teoria politică, etnopsihologia, antropologia, psihologia cu toate derivatele ei în psi-, tot atâtea strategii ale puterii-cunoașterii, strategii ale războiului de la Clausewitz la Foucault. Toată această funcționalitate a științelor moderne s-a făcut prin norme și reguli de cunoaștere și "de etică". Această pozitivitate stă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
multe ori fals, dar ceea ce știm e adevărat"173. Afirmație care vizează proiectul unor filosofi și istorici de a transforma întreaga cercetare istorică, întreaga istorie într-o muncă de gândire problematizantă. Falsitatea unor domenii ale cunoașterii umane precum filosofia, psihologia, antropologia, sociologia etc. provine dintr-o încredere oarbă în virtuțile gândirii, excluzând celelalte forme de cunoaștere, rămase într-un stadiu de negândit. Atât timp cât aceste discipline socio-umane nu se află în acord cu o evidență istorică și aplică tot felul de raționamente
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și dezvoltă cunoașterea. De exemplu, întoarcerea teoriei economice spre muncă și producție (cele două condiții esențiale ale teoriei valorii), la sfârșitul secolului al XVIII-lea, ar fi creat condițiile transpunerii cunoașterii moderne într-o "psihologie a nevoilor reprezentate și o antropologie a finitudinii naturale"182. Jocul reprezentărilor istorice ar fi util să țină cont de condițiile concrete de viață ale diverșilor oameni din trecut, ale variatelor activități din trecut pe care se întemeiază cele din prezent. Teoriile istorice și politice de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se pot sesiza din relațiile oamenilor între ei și cu lucrurile; vizează un dat istoric, care, evident, comportă o structură "secret lingvistică". Această structură secret-lingvistică se interpretează între concretul activității umane și celelalte cunoașteri umaniste (literatura, filosofia, psihologia, sociologia, etnologia, antropologia, teoria lingvistică și cea politică etc.); în sfârșit, vizează limbaje în sine și derivatele lor (noi concepte, noi idei, noi sensuri și semnificații, noi discursuri și noi posibilități de gândire). Cel puțin erau concentrate pe acestea până la Foucault, intelectualul care
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în structura lor istorie și istoricitate, pe care nu le pot abandona, servindu-le drept condiție epistemologică și morală. Socio-umanele nu pot renunța la istorie, la istoricitatea din structura lor pentru că acestea nu sunt altceva decât forme alternative de istorie (antropologia lui Lévi-Strauss sau postistoria lui Fukuyama). Domenii precum sociologia, psihologia, antropologia, cu atât mai mult analiza politică și critica culturii și a ideilor, nu se pot desprinde de structura lor istorică, iar faptul că în lumea academică de azi există
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
abandona, servindu-le drept condiție epistemologică și morală. Socio-umanele nu pot renunța la istorie, la istoricitatea din structura lor pentru că acestea nu sunt altceva decât forme alternative de istorie (antropologia lui Lévi-Strauss sau postistoria lui Fukuyama). Domenii precum sociologia, psihologia, antropologia, cu atât mai mult analiza politică și critica culturii și a ideilor, nu se pot desprinde de structura lor istorică, iar faptul că în lumea academică de azi există mai multe istorii în cadrul disciplinelor enumerate decât o identitate a lor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lui Dostoievski polemica ascunsă cu Cernîșevski și Nekrasov și faptul că n-a descoperit la aceștia „sensul revoluționar-democratic, mai ales în condițiile luptei cu țarismul și cu rămășițele, încă viguroase, ale regimului iobăgesc“3. Ruptura între Însemnările din subterană și antropologia dostoievskiană anterioară nu este chiar atît de spectaculoasă. Fie și numai toposul cămăruțelor întunecoase și sordide în care locuiesc foștii săi visători ne indică o oarecare legătură de rudenie. În Nopți albe, roman scris în 1848, deci cu 16 ani
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Îndurător”). • Dictionnaire critique de Théologie sous la direction de Jean-Yves Lacoste, PUF, 1998. Cum e și firesc, un astfel de dicționar tratează mult mai substanțial „atributele divine” decât „numele”. La lema NOM, după o introducere ce oferă câteva date de antropologie și teologie biblică pentru înțelegerea modului în care a avut loc revelarea progresivă a Dumnezeului lui Israel, se ocupă doar de Tetragrama și, foarte sumar, de numele lui Isus. 1.2.2. Cărți și studii • Abordând problemă din perspectiva misiologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Introducere În antropologia culturală: mitul și ritul Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt Înainte 7 De la cuvinte la concepte 11 De la amurgul mitului... 11 ...la triumful logosului 20 Rit, ceremonie, liturghie 23 Mit și mitologie 25 Definiții generale 25 Note constitutive ale mitului 32 Ritul: definiții
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Într-un tratat de mitologie semnificația acelui termen; nu a fost așa. Au trecut câteva decenii de atunci; Între timp, numeroase cărți dedicate mitologiei românești au intrat În biblioteci, iar după 1989 mai multe titluri importante din bibliografia canonică a antropologiei culturale au fost traduse și publicate. Folcloriștii autohtoni au realizat câteva dicționare referitoare la figurile mitologice, datinile și sărbătorile populare, iar unele dicționare de sociologie și o traducere a unui dicționar de antropologie ar putea oferi informații despre teoriile și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
multe titluri importante din bibliografia canonică a antropologiei culturale au fost traduse și publicate. Folcloriștii autohtoni au realizat câteva dicționare referitoare la figurile mitologice, datinile și sărbătorile populare, iar unele dicționare de sociologie și o traducere a unui dicționar de antropologie ar putea oferi informații despre teoriile și conceptele folosite În acest domeniu. Peisajul este foarte diferit de ceea ce aveam noi la dispoziție În anii ’70. Cu toate acestea, tânărul Învățăcel sau cititorul pasionat de antropologie nu beneficiază Încă de nicio
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
traducere a unui dicționar de antropologie ar putea oferi informații despre teoriile și conceptele folosite În acest domeniu. Peisajul este foarte diferit de ceea ce aveam noi la dispoziție În anii ’70. Cu toate acestea, tânărul Învățăcel sau cititorul pasionat de antropologie nu beneficiază Încă de nicio carte consacrată familiarizării lui cu formele ceremoniale și mitologice și cu limbajul de specialitate folosit În studiul mitului și al ritului. O vreme am crezut că este o simplă problemă de timp până ce va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
surse pentru reflecții teoretice, este indiscutabilă. Ceea ce mi-am dorit să ofer prin această lucrare a fost o morfologie a fenomenelor ceremoniale și mitologice. Termenul morfologie poate să pară desuet, În contextul actual al dezbaterilor antropologice, context dominat de moda „antropologiei critice”. În ultimele decenii, antropologia s-a confruntat cu o reevaluare critică a statutului ei de știință și a „scientificității” metodelor ei. Aceste dezbateri, violente și patimașe uneori, au creat nu numai un curent de idei, ci și o antropologie
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
indiscutabilă. Ceea ce mi-am dorit să ofer prin această lucrare a fost o morfologie a fenomenelor ceremoniale și mitologice. Termenul morfologie poate să pară desuet, În contextul actual al dezbaterilor antropologice, context dominat de moda „antropologiei critice”. În ultimele decenii, antropologia s-a confruntat cu o reevaluare critică a statutului ei de știință și a „scientificității” metodelor ei. Aceste dezbateri, violente și patimașe uneori, au creat nu numai un curent de idei, ci și o antropologie paralelă (dacă nu chiar o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
antropologiei critice”. În ultimele decenii, antropologia s-a confruntat cu o reevaluare critică a statutului ei de știință și a „scientificității” metodelor ei. Aceste dezbateri, violente și patimașe uneori, au creat nu numai un curent de idei, ci și o antropologie paralelă (dacă nu chiar o antiantropologie prin vehemența negației) - „critică”, „reflexivă”, „interpretativă”, „postmodernistă”. Începută printr-o reflecție asupra autorității etnografice, această dezbatere a ajuns să pună la Îndoială chiar legitimitatea antropologiei ca știință: astfel, s-a negat statutul de știință
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu numai un curent de idei, ci și o antropologie paralelă (dacă nu chiar o antiantropologie prin vehemența negației) - „critică”, „reflexivă”, „interpretativă”, „postmodernistă”. Începută printr-o reflecție asupra autorității etnografice, această dezbatere a ajuns să pună la Îndoială chiar legitimitatea antropologiei ca știință: astfel, s-a negat statutul de știință al antropologiei. Altfel spus, capacitatea sa de a oferi cunoștințe, empiric verificabile, și generalizări, coerent construite, care să conducă la concluzii cu valoare de universalitate: „Antropologia interpretativă afirmă, Întâi, că scopul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dacă nu chiar o antiantropologie prin vehemența negației) - „critică”, „reflexivă”, „interpretativă”, „postmodernistă”. Începută printr-o reflecție asupra autorității etnografice, această dezbatere a ajuns să pună la Îndoială chiar legitimitatea antropologiei ca știință: astfel, s-a negat statutul de știință al antropologiei. Altfel spus, capacitatea sa de a oferi cunoștințe, empiric verificabile, și generalizări, coerent construite, care să conducă la concluzii cu valoare de universalitate: „Antropologia interpretativă afirmă, Întâi, că scopul antropologiei trebuie să fie evocarea și interpretarea varietății culturale (spre deosebire de antropologia
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pună la Îndoială chiar legitimitatea antropologiei ca știință: astfel, s-a negat statutul de știință al antropologiei. Altfel spus, capacitatea sa de a oferi cunoștințe, empiric verificabile, și generalizări, coerent construite, care să conducă la concluzii cu valoare de universalitate: „Antropologia interpretativă afirmă, Întâi, că scopul antropologiei trebuie să fie evocarea și interpretarea varietății culturale (spre deosebire de antropologia științifică, ce consideră că scopul antropologiei ar trebui să fie descrierea și explicarea varietății culturale). În al doilea rând, antropologia interpretativă consideră că este
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca știință: astfel, s-a negat statutul de știință al antropologiei. Altfel spus, capacitatea sa de a oferi cunoștințe, empiric verificabile, și generalizări, coerent construite, care să conducă la concluzii cu valoare de universalitate: „Antropologia interpretativă afirmă, Întâi, că scopul antropologiei trebuie să fie evocarea și interpretarea varietății culturale (spre deosebire de antropologia științifică, ce consideră că scopul antropologiei ar trebui să fie descrierea și explicarea varietății culturale). În al doilea rând, antropologia interpretativă consideră că este imposibil să atingem o cunoaștere științifică
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
antropologiei. Altfel spus, capacitatea sa de a oferi cunoștințe, empiric verificabile, și generalizări, coerent construite, care să conducă la concluzii cu valoare de universalitate: „Antropologia interpretativă afirmă, Întâi, că scopul antropologiei trebuie să fie evocarea și interpretarea varietății culturale (spre deosebire de antropologia științifică, ce consideră că scopul antropologiei ar trebui să fie descrierea și explicarea varietății culturale). În al doilea rând, antropologia interpretativă consideră că este imposibil să atingem o cunoaștere științifică a chestiunilor legate de om, deci este imposibil să realizăm
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]