4,171 matches
-
geistige Entwicklung des Menschensgeschlechts. Această operă a fost scrisă între 1830-1835 (a fost dictată, după obiceiul lui Humboldt, secretarului său Boschmann). Ea constituie introducerea la opera Kawi-Sprache auf die Insel Jawa . Lucrarea "Kawi-Sprache", constituie fundamentarea științei lingvisticii ca domeniu al antropologiei, în acest sens Humboldt negând preluarea clasificărilor și metodelor științelor naturii în domeniul științelor umane. „Nu există putere a sufletului care să nu fie activă în acest proces. Nimic în natura intimă a omului nu este atât de adânc, atât
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
ani de la apariția sa din 2004. Colecția "Plural" a editurii, pornită din 1995, a fost mulți ani și marca sa. O colecție interdisciplinară care și-a propus și a reușit să devină o bibliografie selectivă pentru multe domenii ale cunoașterii: antropologie, filosofie, religie, politologie, dar și pentru orice categorie de cititori. Colecția de "Limbi străine", coordonată de Ema Stoleriu, cuprinde ghiduri și manuale de conversație, cursuri practice însoțite de CD, dicționare și compendii gramaticale menite să fie instrumente de lucru utile
Editura Polirom () [Corola-website/Science/303593_a_304922]
-
veche. Glaciologia este una dintre multiplele științe interdisciplinare ale Pământului, care integrează geologie, geofizică, geografie fizică, geomorfologie, climatologie, meteorologie, hidrologie, biologie și ecologie. Impactul pe care îl au ghețarii asupra oamenilor adaugă la această listă de științe geografia umană și antropologia. Prezența confirmată a gheții pe planeta Marte precum și pe satelitul Europa al planetei Jupiter face ca glaciologia să depășească limitele terestre, devenind o știință asociată altor științe care studiază Cosmosul. Diverse subdomenii ale glaciologiei cuprind istoria glaciațiunilor și reconstrucția caracteristicilor
Glaciologie () [Corola-website/Science/303681_a_305010]
-
al Institutului de Anatomie al Facultății de Medicină din cadrul Universității "Daciei Superioare”. A fost decan la „Facultatea de Medicină” din Cluj (1930-1931) și 1940-1946, pe când se afla la Sibiu, prodecan (1931-1932), membru al „Societății de Biologie” și a „Societății de Antropologie” din Cluj. A fost și director al Filarmonicii și al Teatrului din Cluj. În anul 1947, odată cu instaurarea regimului comunist în România, a fost pensionat forțat, este înlăturat din funcția de decan, aceasta fiind preluată de Mihai Kernbach. În anul
Victor Papilian () [Corola-website/Science/304247_a_305576]
-
disecție" și în 1935 a editat "Tratatul elementar de anatomie descriptivă și topografică" (cu aplicații medico-chirurgicale), dedicat maestrului său, Dimitrie Gerota, editat pînă astăzi în mai multe ediții. În cercetarea științifică, V. Papilian s-a ocupat, încă la București, de antropologie, împreună cu profesorul Obreja, iar la Cluj, cu C. C. Veluda, cu care a scris "Istoricul antropologiei în România". A înființat Societatea de antropologie și a contribuit la apariția revistei "Clujul medical". Alături de acestea se înscriu lucrările sale în domeniul embriologiei, imunologiei
Victor Papilian () [Corola-website/Science/304247_a_305576]
-
medico-chirurgicale), dedicat maestrului său, Dimitrie Gerota, editat pînă astăzi în mai multe ediții. În cercetarea științifică, V. Papilian s-a ocupat, încă la București, de antropologie, împreună cu profesorul Obreja, iar la Cluj, cu C. C. Veluda, cu care a scris "Istoricul antropologiei în România". A înființat Societatea de antropologie și a contribuit la apariția revistei "Clujul medical". Alături de acestea se înscriu lucrările sale în domeniul embriologiei, imunologiei, fiziologiei etc. Prin sensibilitatea sa și dragostea de muzică, artă și literatură, Victor Papilian și-
Victor Papilian () [Corola-website/Science/304247_a_305576]
-
pînă astăzi în mai multe ediții. În cercetarea științifică, V. Papilian s-a ocupat, încă la București, de antropologie, împreună cu profesorul Obreja, iar la Cluj, cu C. C. Veluda, cu care a scris "Istoricul antropologiei în România". A înființat Societatea de antropologie și a contribuit la apariția revistei "Clujul medical". Alături de acestea se înscriu lucrările sale în domeniul embriologiei, imunologiei, fiziologiei etc. Prin sensibilitatea sa și dragostea de muzică, artă și literatură, Victor Papilian și-a dublat personalitatea, fiind în același timp
Victor Papilian () [Corola-website/Science/304247_a_305576]
-
Vintilă V. Mihăilescu și nepotul de bunic al geografului Vintilă M. Mihăilescu. Absolvent al Facultății de Psihologie al Universității Bucuresti (1974), a fost cercetător în psihologie al Institutului de Geriatrie (1974-78), iar între 1979-91 a fost cercetător al Centrului de Antropologie pe lângă Academia Română. A avut mai multe burse de studii la "Mission du Patrimoine Ethnologique". A fost profesor invitat la universități din Franța (Lyon, "Paul Valery" Montpellier, Provence), Elveția (Neuchatel), Germania (Humboldt), Ungaria (Pecs), Canada (U.Q.A.M.) etc. Este specializat
Vintilă Mihăilescu () [Corola-website/Science/304313_a_305642]
-
de cercetare și proiecte pe probleme rurale coordonate de PHARE și Banca Mondială, fondând Observatorul Social de pe lângă Universitatea București. Din 1993 este profesor universitar la Facultatea de Sociologie si Psihologie a Universității București, iar din 1997 coordonează Școala Masterală în Antropologie în cadrul Universității București. Din 2000 este șeful Catedrei de Sociologie la Școala Națională de Științe Politice (SNSPA) unde susține cursurile de Antropologie și cele de Comunități Sociale. Este autorul cărții Fascinația diferenței, apărută în 1999, prin care încearcă sa explice
Vintilă Mihăilescu () [Corola-website/Science/304313_a_305642]
-
profesor universitar la Facultatea de Sociologie si Psihologie a Universității București, iar din 1997 coordonează Școala Masterală în Antropologie în cadrul Universității București. Din 2000 este șeful Catedrei de Sociologie la Școala Națională de Științe Politice (SNSPA) unde susține cursurile de Antropologie și cele de Comunități Sociale. Este autorul cărții Fascinația diferenței, apărută în 1999, prin care încearcă sa explice în mod corect domeniul antropologiei din prisma experienței personale și a diferitelor accepțiuni. Din 1998 scrie și publicistică, având cronică permanentă la
Vintilă Mihăilescu () [Corola-website/Science/304313_a_305642]
-
2000 este șeful Catedrei de Sociologie la Școala Națională de Științe Politice (SNSPA) unde susține cursurile de Antropologie și cele de Comunități Sociale. Este autorul cărții Fascinația diferenței, apărută în 1999, prin care încearcă sa explice în mod corect domeniul antropologiei din prisma experienței personale și a diferitelor accepțiuni. Din 1998 scrie și publicistică, având cronică permanentă la săptămânalul cultural Dilema Veche. Din februarie 2005 până în mai 2010 a fost director al "Muzeului Țăranului Român". În anul 2006 a fost decorat
Vintilă Mihăilescu () [Corola-website/Science/304313_a_305642]
-
Prin subcultură se înțelege fie o tendință de manifestare subiacentă a unei culturi elementare, fie o cultură a grupurilor și subgrupurilor sociale dintr-o comunitate etnică. (DEX'98) În sociologie, antropologie și studii culturale, o subcultură este un grup de oameni cu o cultură (distinctă, sau obscură) care îi deosebește față de cultura mai mare, dominantă, denumită și mainstream, de care aparțin. Dacă o anumită subcultură este caracterizată de o opoziție sistematică
Subcultură () [Corola-website/Science/304471_a_305800]
-
de amploare și elucidări a diverselor domenii ale realității. Această dezvoltare a deschis dialoguri fructuoase cu alte curente filosofice contemporane, cum ar fi postmodernismul, filosofia analitică și hermeneutica, sau cu diverse discipline științifice: sociologia, teoria arhitecturii și urbanismul, psihiatria sau antropologia. Fenomenologii din Cluj au susținut fondarea "Societății române de fenomenologie" (SRF) și au fondat "Asociația română de cercetători francofoni în științele umane" (ARCHES), un spațiu destinat activităților de cercetare conjugate și interdisciplinare desfășurate la nivel național și internațional.
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
Philipp Friedrich Theodor Meckel. În afară de medicină (în special anatomie și farmacologie), Meckel mai studiat și câteva limbi străine ca: engleza, franceza, italiana, latina. În perioada 1801 - 1802, frecventează Universitatea din Göttingen unde, sub îndrumarea lui Johann Friedrich Blumenbach, studiază anatomie, antropologie și obstetrică. În 1802 își dă doctoratul la Halle cu lucrarea "De cordis conditionibus abnormibus", referitoare la anomalii cardiace. Apoi întreprinde o călătorie de studii la Würzburg și Viena. În 1883 este nevoit să se întoarcă datorită decesului tatălui său
Johann Friedrich Meckel () [Corola-website/Science/312579_a_313908]
-
fost preluat de istoricii din secolul al XIX lea și a devenit un pilon fundamental al ideologiei naționaliste japoneze Kokutai. Izvoare chineze mai credibile descriu o țară "Wa" condusă de mai multe familii - fiecare având zeități proprii. Studii recente de antropologie arată că strămoșii japonezilor par să fi emigrat din Siberia ori Polinezia. Perioada Yayoi (cca. 300 î.e.n. - cca. 300 e.n.) desemnează momentul în care agricultura ia o amploare deosebită, culminând cu apariția primelor forme de organizare politică în unele zone
Japonia antică () [Corola-website/Science/312620_a_313949]
-
studiile la Berlin, Viena și Würzburg și se specializează în domeniul embriologiei. În 1817 este profesor la Universitatea din Königsberg și devine titular la zoologie în 1821 și la anatomie în 1826. Este interesat de diverse domenii ca: ihtiologie, etnografie, antropologie și geografie și întreprinde diverse expediții de cercetare, ajungând chiar și pe insulele Novaia Zemlia, dincolo de Cercul Polar de Nord. Baer a descoperit ovulul mamiferelor și a fost primul care a descris coada dorsală prezentă la embrionul vertebratelor. Astfel, monografia
Karl Ernst von Baer () [Corola-website/Science/312665_a_313994]
-
Dactiloscopia (din "deget" și "skopia" "examinare") este o metodă de identificare a persoanelor, folosită în antropologie, medicina legală și criminalistică care se bazează pe analizarea caracteristicilor reliefului papilar (amprentelor digitale), în urma cercetărilor antropologului englez Francis Galton care a demonstrat că desenele papilare digitale sunt strict individuale. Relieful papilar se formează în perioada intrauterină a fătului și
Dactiloscopie () [Corola-website/Science/312108_a_313437]
-
lipsa de integrare a cunoștințelor din cele două discipline și de inexistența unei explicații biologice care să dea cont de resorturile ultime ale diverselor comportamente manifestate ca elemente fundamentale ale acesteia. Rezultatele cercetărilor ultimelor decenii au schimbat situația, biologia și antropologia aducând lămuriri și argumente suplimentare teoriilor clasice ale sociologiei și psihologiei. Discursul sociologic și psihologic a fost o prea lungă perioadă tarat de faptul că el explica religia prin "funcțiile" pe care aceasta le îndeplinește, fapt care firește ratează a
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
este condiționată de factori sociali (mediu, educație) cât și biologici. Aceștia din urmă sunt însă cauza fundamentală a religiei, care face posibilă acțiunea celorlalți factori, printre care și cei sociali amintiți mai sus. Religia se explică din perspectiva biologiei și antropologiei prin existența unor baze biologice identificabile ce caracterizează specia sapiens. Din perspectiva biologiei, se pot identifica două mari clase de factori care acționează întru apariția și persistența religiei, anume factorii proximali (neurologia, genetica, endocrinologia) și factorii ultimi (numiți și ""evoluționiști
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
diferențele în chestiunea religiei observate între bărbați și femei, și care se exprimă fidel conform modelului prevăzut de către "selecția sexuală". Detalierea naturii fiecărui factor ce determină acele componente ale religiei listate mai sus, vor fi o traducere a discursului din "antropologia religiei" în termenii și conceptele biologiei evolutive. Această analiză a fiecărei componente va demonstra că toate comportamentele privilegiate de către religii (ca "altruismul", "iertarea", "morala sexuală" și "sacrificiul"), ca și acele comportamente și valori condamnate de către acestea ("înșelătoria", "minciuna", "răul făcut
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
că ale lor caracteristici sunt provocate de o "esență" proprie categoriei lor. Această esență este, evident, fictivă, iar caracteristicile care îi sunt asociate pot fi realități observabile sau, la rândul lor, pure ficțiuni. ("teoria creierului modular" din psihologia dezvoltării și antropologia cognitivă) Esențialismul cognitiv stă în mod manifest la baza noțiunii de "suflet", ca "esență imaterială care ar anima ființele umane, sau toate ființele în general", funcție de credința religioasă considerată. Sistemul totemic este un sistem clasificatoriu, din mai larga familie identificată
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
ale lumii vii este că orice beneficiu se plătește. Din perspectiva biologiei, ritualul este un mecanism care permite demascarea profitorilor și dejucarea înșelătoriei indivizilor asociali care ar dori să profite de avantajele grupului fără a investi un efort echivalent. În antropologie aceasta se numește "teoria semnalului costisitor" (William Irons), iar biologia cunoaște "teoria handicapului" (Amotz Zahavi), care explică cum comportamente sau atribute aparent handicapante sunt reținute de către selecția naturală (de ex., gazela care sare pe loc cât poate ea de sus
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
de comprehensiune intuitivă înglobează deci mecanisme de interrelație socială reciprocă care structurează viața în grup. Supranaturalul natural și contra-intruitiv O altă cale prin care se constată ca supranaturalul emerge din dispozițiile noastre cognitive este analiza de conținut a credințelor religioase. Antropologii cognitiviști ca Pascal Boyer se dedică identificării proceselor cognitive în acțiune în cazul funcției de simbolizare religioasă. Prima constatare a acestor analize este că în credințele religioase nu găsim orice: "naturalul constrânge supranaturalul". Astfel spiritele n-au corp (element contraintuitiv
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
Diverse mișcări și denominații feministe revendică astăzi, mai cu seamă la nivel academic și civic-instituțional, latura teoretică a doctrinei. Teoria feministă este extensia feminismului în domeniul teoriei și filozofiei. Este constituită din lucrări dintr-o varietate de discipline, printre care antropologie, sociologie, economie, studii de gen, critică literară, istoria artei, psihoanaliza și filozofie . Scopul teoriei feministe este înțelegerea inegalității de gen și se concentrează pe politică de gen, relații de putere și sexualitate. Pe langă producția unei critici a acestor relații
Feminism () [Corola-website/Science/311008_a_312337]
-
Universitatea ,Valahia” din Târgoviște, unde a predat, în perioada 1995-2008, cursurile: ,Sociologie generală”, ,Metodologia cercetării sociale”, ,Dezvoltare umană”, ,Dezvoltare comunitară”. A fost profesor la Facultatea de Sociologie-Psihologie, Universitatea ,Hyperion” din București, unde a ținut, în perioada 1995-2000, cursurile: ,Sociologia vârstelor “, ,Antropologie culturală”, ,Sociologie generală”. La Universitatea Creștină ,Dimitrie Cantemir” a predat cursurile: ,Sociologie generală” ,Sociologie politică”, ,Gândire politică românească”, ,Metodologia cercetării sociale”, ,Filosofie socială”. La Universitatea ,Spiru Haret” a predat,în perioada 1992-1999, cursurile: ,Antropologie culturală”, ,Etnosociologie”, ,Grupuri sociale”. Este autor
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]