4,412 matches
-
biserică națională, însă a cărei acord a fost important ca tranziția să se poată desfășura fără probleme) a votat preponderent în favoarea binecuvântării căsătoriilor de același sex, inclusiv folosirea termenului "căsătorie". Este prima biserică majoră din Suedia care adoptă această poziție. Arhiepiscopul din Uppsala, Anders Wejryd, a comentat că este mulțumit de această decizie. A doua și a treia confesiuni creștine ca mărime, Biserica Romano-Catolică și Mișcarea Penticostală a Suediei au comentat că sunt dezamăgite de decizia Bisericii suedeze. Asociația Musulmană a
Căsătorii între persoane de același sex în Suedia () [Corola-website/Science/329961_a_331290]
-
bisericii este repictat în întegrime de către preoții Gabriel Ciofu și Daniel Ciofu. Pe lângă aceste lucrări, sunt construite un lumânărar și o fântână în curte, iar gardul împrejmuitor este și el refăcut. La data de 1 mai 2011, ÎPS Pimen Zainea, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, resfințește biserica, însoțit de un sobor de preoți. Cu acest prilej la Bogdănești sunt aduse spre închinare Sfintele Moaște de la Schitul Vovidenia al Mănăstirii Neamț.
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
împăratul intenționase să întemeieze o dioceză de Nordalbingia, în frunte cu preotul Heridag. Planul a fost abandonat după moartea lui Heridag, iar regiunea a fost atribuită diocezei de Bremen și Verden în timpul împăratului Ludovic Piosul, când Ansgar a fost numit arhiepiscop de Hamburg în 831.
Nordalbingia () [Corola-website/Science/328066_a_329395]
-
Kalisz, Polonia, la 19 mai 1531) a fost un nobil polonez, mare cancelar al Coroanei (1503-10), diplomat, din 1490 secretar al regelui Cazimir al IV-lea, iar din 1508 ajutor al episcopului de Liov. Din 1510 Jan Łaski a devenit arhiepiscop de Gniezno, deținând astfel funcția de primat al Poloniei. A fost unchiul unui alt Jan Łaski, cunoscut promotor al Reformei religioase. Se pare că Jan Łaski a fost autodidact și că ascensiunea carierei sale se datorează în primul rând inteligenței
Jan Łaski (1456–1531) () [Corola-website/Science/328092_a_329421]
-
accesul oamenilor simpli la înaltele funcții eccleziasztice. Noul rege Sigismund I Augustus l-a apreciat la fel de mult și l-a numit consilier. În 1511 cancelarul, care ocupa încă doar o funcție eccleziasică minoră (canonic de Cracovia) a obținut demnitatea de arhiepiscop de Gniezno, de care era legată și funcția de primat al Bisericii din Polonia. În timpul negocierilor cu Ordinul Teutonic a fost dispus să renunțe la această funcție în favoarea lui Albert Frederic de Brandenburg, dacă acesta ar fi acceptat și el
Jan Łaski (1456–1531) () [Corola-website/Science/328092_a_329421]
-
care s-a remarcat din nou atât ca orator cât și ca diplomat. Misiunea a fost profitabilă prin avantajele pe care le-a obținut, atât pentru Polonia cât și pentru el, obținând din partea papalității recunoașterea titlului de „legati nati” pentru arhiepiscopul de Gniezno. În ultimii ani, sprijinul pe care l-a acordat nepotului său, Hieronymus Laski, care favoriza candidatura lui Ioan Zapolya (voievodul Transilvaniei și aliatul turcilor) împotriva Habsburgilor la conducerea Ungariei, l-a determinat pe papa Clement VII să anunțe
Jan Łaski (1456–1531) () [Corola-website/Science/328092_a_329421]
-
noii orgi a catedralei (Firma Pirchner, Steinach am Brenner; 3 manuale, 57 registre). În 2003, profesorul Manfred Scheuer de la Universitatea din Trier a fost sfințit în Catedrala Sf. Iacob ca al patrulea episcop al diecezei de către predecesorul său și actualul arhiepiscop de Salzburg, Alois Kothgasser. În 2004, fostul director al oficiului pastoral al Diecezei de Innsbruck Florian Huber a preluat funcția de rector al catedralei de la prelatul Gotthard Egger. Pe lângă funcția sa de paroh al catedralei și al orașului, rectorul este
Domul din Innsbruck () [Corola-website/Science/328104_a_329433]
-
doi ani mai târziu, primindu-și diploma pe 13 decembrie 1519. De asemenea, a studiat și în Germania, în Wittenberg, unde îl întâlnește pe Martin Luther și începe să își formeze idei reformatoare. În jurul anului 1522, devine vicar, servind sub arhiepiscopul Jan Łaski, iar mai târziu sub epicopul de Poznań, Jan Latalski. Începând cu anul 1547, este secretarul regelui Zygmunt I Stary, iar din anul 1553 devine primarul Wolbórz-ului. Având puternice înclinații spre sferele reformatoare (în special, cele calviniste), devine în
Andrzej Frycz Modrzewski () [Corola-website/Science/328112_a_329441]
-
Romuald Guarna (n. între 1110 și 1120 - d. 1 aprilie 1181/1182) a fost arhiepiscop de Salerno (ca Romuald al II-lea) începând din 1153 până la moarte. El a fost reținut în principal pentru a sa "Chronicon sive Annales", o importantă sursă istorică a vremurilor sale. Romuald s-a născut în Salerno, în cadrul vechii nobilimi
Romuald de Salerno () [Corola-website/Science/328137_a_329466]
-
fugit la Constantinopol, pentru a solicita trupe și bani din partea împăratului Manuel I Comnen, însă nu a obținut nimic, dat fiind că pacea a fost încheiată între regele din Palermo și Bizanț. Andrei a mai apărut abia în 1167, cu ajutorul arhiepiscopului Christian I de Mainz, comandantul trupelor imperiale, pentru repunerea în drepturi în fiefurile sale, inclusiv în Anconă. Expediția a fost un eșec. Potrivit cronicii lui Romuald de Salerno, Andrei ar fi fost prezent și în bătălia de la Monte Porzio.
Andrea di Raviscanina () [Corola-website/Science/328155_a_329484]
-
Grimoald Alferanites a fost un nobil longobard din sudul Italiei, devenit principe de Bari între 1121 și 1132. După ce un război civil a izbucnit în Bari, Risone, arhiepiscopul orașului, a fost asasinat (1117), iar principesa de Taranto, Constanța de Franța, a fost închisă în Giovinazzo (1119) de către Grimoald, sprijinit de contele Alexandru de Conversano. Papa Calixt al II-lea a intervenit pentru a intermedia eliberarea principesei Constanța în
Grimoald de Bari () [Corola-website/Science/328166_a_329495]
-
a o demasca, a fost obiectul (așa cum și Dr. Druffel și alții apoi) unei impresionante dovezi a (comuniune cu Dumnezeu, sfințenie) ajungând să fie convins de sfințenia și autenticitatea stigmatelor. Pe 25 martie , episcopul Clemens Augustus von Droste-Vischering (1773-1845), viitorul arhiepiscop de Köln, vine însoțit de doctorul Druffel și de superiorul seminarului Bernard Overberg (1754-1826). Doctorul Krauthausen, doctorul mânăstirii, a încercat să trateze rănile, dar fără succes; a fost însărcinat cu supravegherea medicală atentă a cazului. Postul continuu O supraveghere continuă
Ana Ecaterina Emmerich () [Corola-website/Science/328153_a_329482]
-
Cer. Datorită reputației în creștere, de-a lungul vieții sale, o serie de figuri ce au avut influență în mișcarea de renaștere a Bisericii începutului de secol 19, au venit să o viziteze, printre acestea aflându-se Clemens von Vischering, arhiepiscopul Kolnului; Johann Michael Sailer, episcopul din Ratisbon, și autorii și Friedrich Stolberg. Clemens von Vischering care era episcop în acea vreme a numit-o pe Emerich "prietenul special al Domnului" într-o scrisoare scrisă lui Stolberg. În timpul celei de a
Ana Ecaterina Emmerich () [Corola-website/Science/328153_a_329482]
-
prințului Grigori Potemkin. Ocupația rusească avea să aibă și o componentă religioasă. În ciuda protestelor Patriarhiei Ecumenice, Ecaterina a II-a a decis scoaterea teritoriilor ocupate de sub jurisdicția patriarhiei de la Constantinopol și trecerea lor sub ascultarea canonică a Patriarhiei Ruse. Astfel arhiepiscopul Novorosiei cu sediul în acel moment la Poltava, Amvrosie (Ambrozie) Serebrenikov, primește în păstorire aceste teritorii. Pentru Bugeac și Ucraina Hanului sinodul Bisericii Ruse hotărăște înființarea Episcopiei Tighinei și Cetății Albe (Episcopia Benderului și Akkermanului), la conducerea căreia este înscăunat
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Amvrosie de Poltava fiind numit și exarh al principatelor, până la 1792, „când dânsul s-a înapoiat la Poltava”. Mitropolia Proilaviei era iarăși desființată. Încă de la 1789, nu se mai știe nimic despre mitropolitul Chiril. La 14 septembrie 1792 Iosif (Argutinski), arhiepiscopul Gaicanschiei scria mitropolitului Moscovei "„Cea mai convingătoare rugăminte a preasfințitului Iuber, a mitropolitului Iona și a preasfințitului Hotinului Chiril, ca să li se dea lor vreo subsidie, (...) iară preasfințitulul Chiril trăiește în Dubăsari, ducând cele mai mari nevoi și cea mai
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
aflat pe muntele Festungsberg. Înălțat la ordinul principelui-arhiepiscop de Salzburg, el este unul dintre cele mai mari castele medievale din Europa, având o lungime de 250 m și o lățime de 150 m. Construcția fortăreței a început în 1077, în timpul arhiepiscopului Gebhard von Helfenstein. Construcția inițială era un castru cu perete din lemn. În Sfântul Imperiu Roman, arhiepiscopii de Salzburg erau deja figuri politice puternice și au extins castelul pentru a-și proteja interesele. Conflictul lui Gebhard cu împăratul Henric al
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
castele medievale din Europa, având o lungime de 250 m și o lățime de 150 m. Construcția fortăreței a început în 1077, în timpul arhiepiscopului Gebhard von Helfenstein. Construcția inițială era un castru cu perete din lemn. În Sfântul Imperiu Roman, arhiepiscopii de Salzburg erau deja figuri politice puternice și au extins castelul pentru a-și proteja interesele. Conflictul lui Gebhard cu împăratul Henric al IV-lea în timpul Controversei investiturilor a determinat extinderea castelului, arhiepiscopul luând partea Papei Grigore al VII-lea
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
perete din lemn. În Sfântul Imperiu Roman, arhiepiscopii de Salzburg erau deja figuri politice puternice și au extins castelul pentru a-și proteja interesele. Conflictul lui Gebhard cu împăratul Henric al IV-lea în timpul Controversei investiturilor a determinat extinderea castelului, arhiepiscopul luând partea Papei Grigore al VII-lea și al uzurpatorului german Rudolf de Rheinfelden. Castelul a fost extins treptat pe parcursul secolelor următoare. Zidurile și turnurile de apărare au fost construite în 1462 în timpul principelui-arhiepiscop Burkhard al II-lea von Weißpriach
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
dată când fortăreața a fost asediată a fost în timpul Războiului Țărănesc German din 1525, când un grup de mineri, fermieri și orășeni au încercat să-l alunge pe principele-arhiepiscop Matthäus Lang, dar nu a reușit să ocupe castelul. În 1612 arhiepiscopul detronat Wolf Dietrich von Raitenau a murit în închisoarea de aici. În timpul Războiului de Treizeci de Ani, arhiepiscopul-conte Paris de Lodron a întărit apărarea orașului, inclusiv Hohensalzburg. El a adăugat diverse anexe la cetate, cum ar fi depozitele de praf
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
prințului-episcop se află în așa-numitul "Hoher Stock" (etajul superior). Turnul Kraut ("Krautturm") adăpostește un aerofon mare cu peste 200 de tuburi, care este denumit "Taurul din Salzburg" ("Salzburger Stier"). Această imensă orgă mecanică a fost construită în 1502 de către arhiepiscopul Leonhard von Keutschach. Ea a fost reînnoită de către Rochus Egedacher în 1735. Din Duminica Floriilor și până la 31 octombrie "Taurul din Salzburg" a cântat zilnic la orele 7, 11 și 18. Aerofonul începea astfel cântecul carillonului din Residenzplatz și îl
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
Duminica Floriilor și până la 31 octombrie "Taurul din Salzburg" a cântat zilnic la orele 7, 11 și 18. Aerofonul începea astfel cântecul carillonului din Residenzplatz și îl încheia. Una dintre cele mai faimoase cabarete din Austria este numit după el. Arhiepiscopul de Salzburg Leonhard von Keutschach (1495-1519) a construit capela la un moment ulterior. O stea de boltă bogat ornamentată decorează tavanul capelei. Partea interioară a ușii de la intrare este acoperit cu stuc. Cadrul pictat prezintă coloane de culoare roșie pe
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
poate fi întâlnit în multe locuri din cetate ca un semn al activității de construcții a prințului-arhiepiscop Keutschach. În peretele de nord al capelei există două deschideri care făceau posibilă participarea la slujba religioasă din camera laterală. Începând din 1498, arhiepiscopul Leonhard von Keutschach a avut magnificele apartamente de stat instalate la etajul al treilea. Camerele în care locuiau arhiepiscopii se aflau cu un etaj mai jos. Apartamentele de stat au fost utilizate în principal pentru scopuri reprezentative și pentru festivități
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
peretele de nord al capelei există două deschideri care făceau posibilă participarea la slujba religioasă din camera laterală. Începând din 1498, arhiepiscopul Leonhard von Keutschach a avut magnificele apartamente de stat instalate la etajul al treilea. Camerele în care locuiau arhiepiscopii se aflau cu un etaj mai jos. Apartamentele de stat au fost utilizate în principal pentru scopuri reprezentative și pentru festivități. Sala de Aur a fost bogat decorată și indică faptul că cetatea a servit arhiepiscopilor nu doar ca un
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
Camerele în care locuiau arhiepiscopii se aflau cu un etaj mai jos. Apartamentele de stat au fost utilizate în principal pentru scopuri reprezentative și pentru festivități. Sala de Aur a fost bogat decorată și indică faptul că cetatea a servit arhiepiscopilor nu doar ca un refugiu în vremuri de criză, ci și ca o reședință până în secolul al XVI-lea. În scopul de a câștiga mai mult spațiu, arhiepiscopul Leonhard von Keutschach a construit patru piloni masivi de marmură pe peretele
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
Aur a fost bogat decorată și indică faptul că cetatea a servit arhiepiscopilor nu doar ca un refugiu în vremuri de criză, ci și ca o reședință până în secolul al XVI-lea. În scopul de a câștiga mai mult spațiu, arhiepiscopul Leonhard von Keutschach a construit patru piloni masivi de marmură pe peretele exterior din dreapta și a adăugat o loggie. Ca și în celelalte camere, tavanul este casetat, fiecare casetă fiind împodobită cu butoni de aur ce simbolizează stelele de pe cer
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]