40,921 matches
-
nu doar în zonele unde în trecut a existat o frontieră politică (Conea, 1984: 192-202). 2.1.2 Istorie locală După unele surse, Tălmăcelul este atestat documentar din 14521, sub numele de Kystholmach. Alte surse dau ca primă dată a atestării documentare, anul 1488 și îl mai amintesc și sub denumirile de Kistalmács, Kleintalmesch, Kli-Talmesch2. Istoria lui este așadar una îndelungată. Vestigiile descoperite pe teritoriul satului (topor de piatră) atestă locuirea în acest spațiu încă din neolitic sau epoca bronzului (Luca
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Bun de tipar: 2010 • Apărut: 2010 • Format 16,5 × 23,5 cm Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700107 Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • editura ie@yahoo.com http://www.euroinst.ro 1 Atestarea documentară a localității Tălmaciu este mai timpurie, datând din 1318, el fiind centrul grupului de sate românești Tălmăcel, Boița, Turnu-Roșu, Racovița, Sebeșul de Jos și Plopi (dispărut în secolul XVI) (Dumitrescu-Jippa, Nistor, 1976). 2 În Dicționarul istoric al localităților din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1318, el fiind centrul grupului de sate românești Tălmăcel, Boița, Turnu-Roșu, Racovița, Sebeșul de Jos și Plopi (dispărut în secolul XVI) (Dumitrescu-Jippa, Nistor, 1976). 2 În Dicționarul istoric al localităților din Transilvania, vol.II (Suciu Coriolan, 1968), sunt date următoarele atestări documentare ale satului Tălmăcel: * 1488 sub numele de Kleyn Talmacz; * 1508 Cleynn Tholmacz, în Berger Albert Volkszählung in den 7 und 2 Stühlen, im Bistritzer und Kronstädter Distrikte vom Ende des XV und Anfang des XVI. Jahrhunderts, in Korrespondenzblatt des
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
monede de aur, ce a permis finalizarea întregii construcții (Părean, 2005: 63-65). 8 Ludoșul, mai este cunoscut și cu denumirile Ludoșul Mare, Luduș, sau Nagyludos (maghiară), Logdes, Grossludosch (germană) (Dicționarul istoric al localităților din Transilvania, vol.I Suciu Coriolan, 1967). Atestările documentare ale comunei sunt, în ordine cronologică: * 1330 plebanus de Ludas; * 1333 decime de Ludas Regis în Documente privind istoria României, seria C, Transilvania, vol I-VI (1075 1350), București, 1951-1955; * 1382 Lwdas, în Zimmermann, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
până la data apariției sale. Bibliografia este indicată pe parcursul textului, astfel încât fiecare articol mai lung se prezintă că o adevarată carte cu note de subsol. Între numele divine, cel mai amplu tratat este Jéhovah, căruia i se arătă mai întâi frecvență atestării în Biblie, se menționează apoi tradițiile rabinice în legătură cu el, apoi e abordată pronunția (în ciuda titlului lemei, autorul, F. Prat, demonstrează că cea mai probabilă pronunție este Yahveh); urmează dezbaterea cu privire la sensul Tetragramei* - se prezintă diverse opinii, chestiunea filologica fiind delimitata
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
publié sous la direction du Centre Informatique et Bible, Abbaye de Maredsous, Brépols, 1987. Întocmit de un colectiv de peste o sută de cercetători, oferă o documentație amplă la fiecare dintre lemele care ne interesează, atât în privința formei, cât și a atestării, etimologiei și semnificației și eventualei evoluții istorice. Indică și o bibliografie substanțială, la sfârșit. Inevitabil, de la o lema la alta, problematică se suprapune, iar multitudinea autorilor face ca și opiniile exprimate asupra unui punct sau altul să fie diferite. De
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Walter Bauer, Griechisch-Deutsches Wörterbuch zu den Schriften des Neuen Testaments und der übrigen urchristlichen Literatur, Berlin - New York, 1971. Cuprinde vocabularul Noului Testament și folosirea lui la Sfinții Părinți. În plus, are marele avantaj filologic că urmărește cuvântul grecesc de la primele atestări și cu primele sensuri și dă multe exemple; astfel ne putem da seama de încărcătură semantica și stilistica a unui cuvânt sau altul. 2. Studiul numelor divine în Islamtc " 2. Studiul numelor divine în Islam" Cine deschide Coranul nu are
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
căror rădăcini sunt aplicate în mod obișnuit lui All"h) și „All"h în raporturile sale cu omenirea” (28 de nume). La fiecare nume, autorul da o traducere, arată când epitetul respectiv se poate aplica și omului și, în cazul atestării în Coran, îi menționează frecvență. Dacă este rar, sunt date referințele; altfel se indică doar că apare „deseori”. La sfarsitul primelor două grupări de nume este o concluzie, în care autorul formulează succint ideile despre Dumnezeu pe care le conține
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fa-l-yatawakkal al-mu’minón (9,51): „Spune: Nimic nu ne atinge afară de ceea ce Dumnezeu ne-a scris. El este Stăpânul nostru! Lui să i se încredințeze credincioșii!” (GG) Dumnezeu este numit astfel în zece locuri din Coran. Contextul a cinci dintre atestări (3, 150/143; 8, 40/41; 22, 78; 47, 11/12; 66, 4) indică faptul că acest nume trebuie înțeles în sensul de Wal, „ocrotitor, patron” al dreptcredincioșilor, care nu au a se teme de nimic, căci sunt ai Lui
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
kir: SOI „mulțumitor”; ASM și GG „Mulțumitor”; Marr „gratus”; RB „digne de reconnaissance”, „reconnaissant”; DM „reconnaissant”; YA „Most Ready to appreciate”; Arb „All-thankful”, „All-grateful/All-thankful”. Numai cel de-al doilea apare în lista lui Sufy"n, desi primul are patru atestări, față de al doilea, care are doar două. Majoritatea comentatorilor le consideră sinonime. Cel dintâi, un intensiv, apare în următoarele combinații: Ghafór Šakór (35, 30/27.34/31; 42, 23/22) și Šakór ′alm (64, 17). Š"kir apare urmat
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
justificată preferință, În plină creștere, pentru utilizarea unor metode de explorare (cunoaștere) prin acțiune, a unor metode cu caracter practic-aplicativ. Acțiunea practică este nu numai generatoare de noi cunoștințe și forme de comportare, ci și un criteriu de confirmare sau atestare a autenticității acestor achiziții, un prilej de clarificare și adâncire a celor studiate. Oferind, totodată, un câmp de aplicabilitate a cunoștințelor și de exersare mintală, activitatea practică conferă trăinicie Învățării și asigură un teren de valorificare creatoare a cunoștințelor, a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
semnificativi pentru starea firmei. 7.1.3. Particularități de utilizare a analizei SWOT în Româniatc "7.1.3. Particularități de utilizare a analizei SWOT în România" Analiza SWOT este bine cunoscută și în România, fiind un fel de marcă de atestare a utilizării unui instrumentar modern de management. Practic, orice material de analiză a unui organizații conține și o referire la acest instrument, ușor de sesizat după acronimul cunoscut. Din păcate, de cele mai multe ori uzul degenerează în abuz, iar folosirea sa
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
neplăceri și generează practic dușmănii. Etalarea intimității, scotocirea în viața privată, care este întoarsă cu susul în jos, reproșurile vechi reactivate pentru necesitățile momentului sunt tot atâtea ocazii de a întoarce spatele adevărului și de a adăuga negativitate negativității. Jocul atestărilor și al depozițiilor creează dușmănii periculoase care generează dorințe de răzbunare. într-o perversă răsturnare de situație, a-i ajuta pe unii echivalează cu a le face rău altora... De fapt, ca sofist deprins cu mânuirea vorbelor iscusite, a verbului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se familiarizează cu rutinele și practicile asociate unui domeniu de activitate, iar prin explorarea propriei lor munci devin membri cu drepturi depline, calificați pentru exercitarea unei profesiuni. Fiecare profesiune a dezvoltat mecanisme de protecție a propriilor granițe, de verificare și atestare a membrilor săi, de asigurare a calității și a prestigiului. În domeniul asistenței sociale, necesitatea supervizării a devenit tot mai stringentă odată cu dezvoltarea asociațiilor de caritate în Europa și în America de Nord în secolul al XIX-lea. Acest proces de amplificare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
local al organizației de caritate, unde cazul respectiv era discutat și se luau deciziile. Supervizarea a fost modelată în primul rând de profesionalizarea asistenței sociale și de transformările mediului în care această profesie este practicată. Se poate spune că, prin atestarea calității actului de asistență, supervizarea a contribuit semnificativ la recunoașterea prestigiului profesiei de asistent social. În ultimul timp, acreditarea practicienilor în domeniul asistenței sociale ia în considerare supervizarea ca pe unul dintre criteriile esențiale care atestă că un asistent social
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
învățare la nivelul celor supervizați, în ceea ce privește abordarea teoretică și cea conceptuală. ● Modificările standardelor profesionale. Responsabilitatea stabilirii standardelor necesare practicării profesiei a trecut de la unitățile de învățământ la organizațiile profesionale, prin intermediul acreditării. Reglementarea practicii asistenței sociale se face pe baza certificării, atestării, care presupune, pe lângă pregătirea de bază, și supervizarea. Măsurarea competenței se poate realiza prin intermediul examinărilor. În trecut, asistența socială se baza mai mult pe supervizare pentru a monitoriza competența practicienilor. Aceasta era realizată prin intermediul discuțiilor privind cazurile, teoriile, tehnicile, evaluarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
fiziologice și raționale” de autosugestie, „autodeconectare concentrativă” prin care se induce o stare de relaxare psihomotorie și calm interior, cu posibilitatea utilizării armonioase, mai ample a forțelor vieții interioare. Obiectivele cercetării Tratarea unui tânăr cu sindrom Gilles de la Tourette și atestarea eficienței antrenamentului autogen prin înregistrarea unor parametri fiziologici. Ipotezele cercetării La data cercetării nu a existat echivalent al acestui demers terapeutic în țară (și afirmația se menține în prezent, cel puțin la nivelul informației electronice). Am presupus că antrenamentul autogen
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
perioada februarie 1944 - aprilie 1945, se intitulează Alliance Declining. Reproducem aici textul original (În publicația românească, documentele sînt retraduse după o primă traducere În limba franceză), Întrucît e vorba de piesa fundamentală a dosarului, cea care reflectă cea mai timpurie atestare a soluției propuse de Churchill, la 31 mai 1944. De fapt, cu două săptămîni mai devreme, sovieticii o discutaseră cu Eden, arătînd o prudentă rezervă: „We therefore suggested to the Soviet Ambassador here that we should agree between ourselves as
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
calendarele românești ale tipografiei. Toate se constituie într-o operă complexă, care răspundea principalelor deziderate ale iluminismului transilvan, dând substanță Școlii Ardelene. Prima scriere a lui M., Procanonul (alcătuită în 1783, dar publicată abia în 1894), este și cea dintâi atestare a alinierii sale la spiritul timpului. Urmărind îndeaproape argumentele unei lucrări a lui Justinus Febronius, el propune limitarea prerogativelor Bisericii Catolice, în special ale papei, denunțând imixtiunile laice și abuzurile clerului. Spirit critic și talent polemic, înarmat cu argumente derivate
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
formă latinizată: Boricius)13, și stabilirea ulterioară a Episcopiei Cumanilor în partea de la răsărit de râul Olt, arată că aici trebuiau căutați regii cumani. Jonas și Soronius se aflau, deci, cu probabilitate, în actuala Muntenie, numită pe atunci, după unele atestări ulterioare, „Țara Cumanilor Negri“14. Ei se numărau printre cei care - spre deosebire de Kuten, regele cuman botezat la creștinism sub impresia prăbușirii regatelor din Cumania Albă în fața mongolilor, și care la 1239 urma să treacă în Ungaria - au rămas fideli obiceiurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În 1843, traduce, în trei volume, romanul Karolinei Pichler, Agatocles sau Răvașe scrise din Roma și din Grecia. În „procuvântare”, el afirmă că, mai mult decât „imitarea” textului original, s-a străduit să facă o transpunere în „stilul modern” - prima atestare la noi, în plan literar, a conceptului de modern. Traducerea e însă greoaie. O contribuție la constituirea terminologiei științifice românești este tălmăcirea din franceză, în 1846-1847, a cărții Prințipii filosofice, politice și morale de colonelul François-Rodolphe de Weiss. În 1851
GANE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287158_a_288487]
-
Riscul este ca, declarându-mă un rezistent prin cultură, când de fapt am fost doar un supraviețuitor, să Îmi ascund și să Îmi Înnobilez o lașitate de care mă simt vinovat. Cornel Vâlcu: Eu cred că sunt două modalități de atestare și o confundăm pe una cu cealaltă. Corin salută acest text pentru că el este scris obiectivist. Noi punem o groază de Întrebări Sandei, care ne dă niște răspunsuri mulțumitoare din punctul meu de vedere, dar care nu sunt În acest
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din afară, fără să știu de unde face parte, drept o declarație obiectivistă despre starea de lucruri a epocii. Or, În aceste condiții, este normal ca fiecare dintre noi să Înceapă să se Întrebe: Bine, dar care ar fi modalitățile de atestare? Și apar probleme de genul: este rezistent dacă a fost bătut, este rezistent dacă a ieșit În spațiul public și așa mai departe. Ceea ce căutai tu nu se rezolvă prin răspunsurile noastre, pentru că noi nu ne dăm seama ce căutai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cel Mare, călugărul este noul martir. Martiriul său este însă nesângeros; ar fi putut fi deosebit de aspru și de dureros ca în cazul lui Antoniu și al părinților din deșert; rămâne și la scriitorii din Lérin totuși un „martiriu”, adică atestarea unui creștinism profund, lipsită însă de severitatea pe care o întâlnim la acei „soldați ai lui Cristos” pe care îi numim martiri. Chiar și miracolul componentă esențială a spiritualității asceților din pustiu, lipsește aproape complet din învățătura călugărilor din Lérin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
persoană în Cristos și, în opere de mică întindere, dezvoltă o argumentație strânsă folosindu-se exclusiv de procedee riguros logice și de concepte derivate din filosofia neoplatonică în care pătrunseseră multe procedee din logica aristotelică și multe doctrine ale Stagiritului; atestările extrase din Sfânta Scriptură care serveau de obicei ca bază și ca instrument pentru controversele doctrinale creștine sunt aproape absente din analiza dezvoltată de Boethius în Micile opere teologice (Opuscula theologica). De altfel, nu trebuie să uităm că Boethius era
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]