4,354 matches
-
mea noapte de noapte te va bântui, de groază sângele-ți va îngheța în vine și părul măciucă ți se va face! Ștefan izbucnește într-un hohot rânjit: Țopăie cât pohtești. De-aș lua aminte la toți strigoii ce-mi bântuie nopțile... Ajunge!! poruncește scurt. Luați-i!! Gâdea, oștenii îi înșfacă, îi târăsc, ei se zbat, strigă, scuipă cu clăbuci. Te blestem!!! urlă Isaia ca o fiară. Sângele meu asupra ta și a urmașilor urmașilor tăi cadă!!! În vecii vecilor!!! Blestemul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Nu te-ai hrănit cu deșarte năluciri și vise de mărire? După "Strălucitul Pod Înalt", a vuit Europa. Clopotele! Tămâierea! Osanalele! "Sabia lui Hristos"! Toate aistea te îmbată, ușor-ușor te fac să-ți pierzi capul. Trufia e un păcat ce bântuie în multe capete încoronate și le face să piardă măsura puterii, asemuindu-se unor mici dumnezei, ceea ce pricinuiește multe greșeli și suferințe popoarelor pe care le ocârmuiesc. Nălucite vise? Ohooho! hohotește Ștefan. Nici nu-mi dăduseră tuleiele și mă visam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vezi și nevăzutul cu ochii minții... Ștefan, muncit, frământat: Nu știu ce să cred... Aș vrea să te cred. "Oaste de strânsură"... Oricum, e târziu, prea târziu... Ce mai putem face? se întreabă pe sine și începe să dea ocol chiliei, agitat, bântuit de gânduri. Și totuși... mormăie el, încolțindu-i o geană de speranță. S-ar putea totuși... De ce să nu se poată?... Se poate foarte bine! se aprinde el, iluminat. Da! Da!... Știu ce putem face! Să vină! Să buciume numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
viață dezastruos, în fond sinucigaș, al unora, problemele de viață intimă ale altora, boli năprasnice sau perfide au contribuit din plin, în fiecare caz, la tragicul deznodământ. Și totuși, o cauză supraindividuală „leagă” parcă aceste morți. Respingând excesiva politizare ce bântuie după revoluție, îmi este cu neputință totuși să ignor, evocând șirul colegilor dispăruți, factorul politic, atmosfera apăsătoare, insuportabilă, terorizantă a anilor ’80. Victime ale destinului, ale bolilor, ale altor oameni, uneori chiar din preajma lor, ale diverselor presiuni, încă neelucidate, Nichita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
să rămân cu Hristos decât cu adevărul...” (F.M. Dostoievski către N.D. Fonvizina, Omsk, sfârșitul lui ianuarie, ultima decadă din februarie, 1854). * Unde va avea loc a doua venire a lui Iisus? Neapărat undeva în Europa de Est. Adică acolo unde suferința a bântuit mai cumplit în secolul nostru, unde biciul ateismului de stat a însângerat trupul credinței. Într-un film al lui Tarkovski, Hristos pășește pe zăpadă și poartă bocanci de deținut. Crucificarea pare o problemă internă a Gulag-ului. * Omul nu ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mare prostie nici că se poate! Căci la ce-ți mai folosește bogăția murind? Sărac, măcar scapi de sărăcie, iar renumele cinstei îți supraviețuiește. * Nu mai e de glumit: am rămas (în plan social) singur, singur. * Alături de atâtea conformisme laice, bântuie la noi, în ultimii ani, vrând parcă să se ia la întrecere cu ele, conformismul religios. După 1989 am devenit cu toții mai mult sau mai puțin creștini. Deschizi radioul și sunetele grave ale unei slujbe bisericești transmise în direct îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
față de sine însuși, în sentimente, gânduri și fel de a fi, de la 17 ani până la cei peste 70 pe care-i are azi. Se referea mai cu seamă la atitudinea lui umanistă, funciar ostilă mentalității gregare și fanatice care a bântuit și bântuie secolul nostru, atitudine nu în primul rând politică, ci umană și morală, ținând de structura temperamentului și de formația intelectuală. Această consecvență e și a destinului său literar. Rareori un scriitor a fost mai consecvent cu debutul său
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
însuși, în sentimente, gânduri și fel de a fi, de la 17 ani până la cei peste 70 pe care-i are azi. Se referea mai cu seamă la atitudinea lui umanistă, funciar ostilă mentalității gregare și fanatice care a bântuit și bântuie secolul nostru, atitudine nu în primul rând politică, ci umană și morală, ținând de structura temperamentului și de formația intelectuală. Această consecvență e și a destinului său literar. Rareori un scriitor a fost mai consecvent cu debutul său decât Eugen
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și rostul castanului, în suprema, intima noastră libertate, limitată de un timp necunoscut al creației. Mă întreb cu teamă: oare se poate trăi fără iubire? Această întrebare o puneam mereu frumoasei mele prietene Sânziana (Pop), când eram foarte tinere și bântuiam coclaurii țării natale în lung și în lat, umplându-ne secret de sublimele peisaje ale Moldovei. Atunci începusem să cred din ce în ce mai mult în iubirea platonică, descrisă de Platon în Banchetul, din care ne spuneam citate la fiecare pas. O iubire-filozofie
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de ani de la ultimul război mondial. Toată lumea e pentru pace, dar nimeni nu poate evita războiul. Balcanii, acolo unde a murit și unul dintre bunicii mei, într-un război nu mai puțin exterminator decât cel de azi, a fost mereu bântuit de un naționalism feroce, dar mocnind, transformat mai târziu în comunismul în care vechiul naționalism s-a metamorfozat în ceva și mai monstruos. 19 mai. M-am hotărât să călătoresc în România împreună cu colegii suedezi (dar și cu prieteni români
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și mă voi face om de zăpadă, acolo, la intersecție, în locul acela pustiu, iar dimineață mă vor găsi cei de la deszăpezire înghețată. Pe partea cealaltă a șoselei, la mică distanță, era o fermă părăsită. Se povestea că locul ar fi bântuit de fantoma unei femei care s-a spânzurat. Bărbatul ei ar fi dat foc ca să șteargă urmele nenorocirii. Vecinătatea acelui loc mă umplea de spaimă mai tare decât animalele pe care le zărisem pe câmpul înzăpezit. Când aproape îmi pierdusem
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
printr-o stare de euforie, cădea într-o nesimțire bahică din care nu se trezea cu una cu două. Se spunea despre sătucul acela apropiat de comună, cu doar câteva gospodării, printre care și cea a Rucsandei, că ar fi bântuit de duhuri necurate. Femeile de acolo știau descântece și, pentru a intra în grațiile unor duhuri nu tocmai curate, spre a le ajuta, uneori în anumite nopți magice, dansau goale în fața ferestrelor deschise sau înconjurau casa, tot goale, rostind incantații
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
populația slavă din Serbia, Macedonia, Bosnia, Herțegovina, Muntenegru, Slovenia, a preluat de la populația autohtonă dacoromană elemente esențiale de cultură populară. Bosnia și Herțegovina. Teritoriu muntos, pământ sărac, viață zbuciumată Bosnia se Înscrie În istorie ca sorgintea marilor calamități care au bântuit secole În șir continentul european. Din capitala Bosniei, Sarajevo, a izbucnit primul război mondial. În anii 1941-1944 aici s-au dat cele mai sângeroase lupte de partizani Împotriva ocupației hitleriste. Urmează câteva decenii de tensiuni de nici pace nici război
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
după o oră și jumătate, ghizii spunând, mai în glumă, mai în serios, că m-au găsit "din întâmplare"! Așteptându-i, eram atent la tot ce mișcă în jur, amintindu-mi de legendele locale cu stafii, vârcolaci și vrăjitoare ce bântuie pădurea. Mi-am făcut cruce când am ajuns la avion, mulțumind gazdelor și Celui de Sus că plec din Chiloe cu amintiri de neuitat și în sens pozitiv și viceversa, întreg și nevătămat. Am zburat până la Concepcion cu avioneta și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ÎNAINTE Rîndurile ce urmează, așternute la solicitarea fostului meu profesor de școală elementară, domnul Petru Rezuș, nu pot fi altcumva decât sentimentale. Și nostalgice: întrucât, ajuns la o anumită vîrstă, mă întorc, cu ochii memoriei, la luminișul copilăriei - un tărîm bîntuit de oameni ajunși de mult în țărînă și împănat cu întîmplări al căror înțeles, de cele mai multe ori, nu le-am priceput decît mult mai tîrziu. Acei oameni și acele întîmplări îmi revin acum în minte - de parcă ar fi fost ieri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ÎNAINTE Rîndurile ce urmează, așternute la solicitarea fostului meu profesor de școală elementară, domnul Petru Rezuș, nu pot fi altcumva decât sentimentale. Și nostalgice: întrucât, ajuns la o anumită vîrstă, mă întorc, cu ochii memoriei, la luminișul copilăriei - un tărîm bîntuit de oameni ajunși de mult în țărînă și împănat cu întîmplări al căror înțeles, de cele mai multe ori, nu le-am priceput decît mult mai tîrziu. Acei oameni și acele întîmplări îmi revin acum în minte - de parcă ar fi fost ieri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Unele dintre lucrări erau autoplagiate parțial sau total: clone cu titluri diferite. Pe masa de consiliu se ridicau munți de cărți: masivele Popescu, Georgescu, Popa Pripici. Erau și cărți valoroase. Dar și multă maculatură. Și pe mine începuse să mă bântuie spaima de cărți și de cantitativism. Respingeam dosare. Unii ne dădeau în judecată vrând să obțină titlul prin hotărâre judecătorească. Dacă nu cedezi, oamenii încep să te urască. Într-o bună zi ești înlocuit cu altcineva mai înțelegător, mai uman
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
spunea Loichiță: „Grea a fost misiunea de aici, cu toate că ea s-a desfășurat între ai săi. Încercări de împăciuire neizbutite, când volbura s-a iscat în conducerea administrativ - bisericească a arhidiocezei sale, mai apoi criza economică mondială nemaipomenită ce a bântuit și la Fondul Bisericesc cu totala sleire a veniturilor sale în ultimii ani ai arhipăstoriei sale, l-au amărât și l-au îngrijorat adânc, încât nu o dată se gândea la refugiul mântuitor de monahie al chiliei din Ismail, sau la
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
un împrumut bancar: „În Bucovina este mare nemulțumire. Eu regret că trebuie eu să spun aceasta. Însă nici fabricile de zahăr nu au lucrat de câțiva ani de zile, nici fabricile de cherestea. Nu este nici un izvor de câștig. Bântuie boala la oameni și la vite. Este cea mai mare nevoie. Interesându- mă în cercurile preoțești, am aflat preoți care n-au fost în stare să-și trimită copii la școală anul acesta. Plâng preoții, plâng funcționarii, pensionarii și orfanii
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de ospitalitatea prințului și a prințesei Barclay de Tolly în datcha lor (vilă din lemn) din Peterhof. Pe deasupra, activitatea la Legație nefiind prea grea, după festivitățile ce au urmat căsătoriei princiare, aveam posibilitatea să ne depărtăm de locuința pe unde bîntuia holera și să mergem să vedem alte meleaguri. Moscova ne-a oferit imagini asiatice: nici un adaos modern nu-i altera aspectul. Kremlinul, deschis pentru oricine, căci nici un Stalin nu locuia acolo, îi făcea să retrăiască în sălile sale policrome scunde
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
vedere, căci îl întâlnisem de mai multe ori în diferite situații: un personaj pitoresc al literaturii bucureștene, nu lipsit de talent poetic și, în orice caz, înzestrat din belșug cu umor. Ei bine, acest simpatic poet care nu pregeta să bântuie Salonul cărții de la București, din luna iunie, deghizat în fel și chip, uneori suflând în trompetă, alteori lovind într-o tobă, poetul deci se declară cu cea mai mare seriozitate împotriva ideii de subvenționare de către stat a culturii. — Piața trebuie
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de figurile sale care, spre groaza noastră, sunt reflectate în aer, de parcă ar fi un simplu joc de oglinzi pe care trebuie doar să le miști, încet, pentru a vedea cum ies din imensa gaură figuri, conjurate sau nu, care bântuie o altă lume, dintr-o zonă în care fiecare obiect poartă o premoniție" (apud Carrouges 1974: 159). Cuvintele lui André Breton caracterizează succint, dar precis, arta daliană din anii '30: pictor cu o îndemânare tehnică aproape miraculoasă, Dalí a așternut
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Zidane. Studiind, însă, fizionomia tipului de pe afiș, mărind imaginea, nu dăm nici de chipul lui Enescu, nici de cel al lui Ciprian Porumbescu. Poate fi, nu încape vorbă, unul dintre nenumărații virtuozi îndoielnici, comercianți de artă ieftină și întîmplătoare ce bîntuie bulevardele pariziene cu un ochi la strune și cu celălalt la luciul monedelor de un euro adunate în bască. În plus, costumul e și nu prea e românesc. Motivele florale atipice nouă, tunica dreaptă, gulerul cămășii răsfrînt pe dinafară, brîul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
jurnaliști se cazează în hotel cu „tricolorii“, e o problemă națională. Sau dacă secunzii și maserii lotului - care noaptea moțăie pe la capetele coridoarelor să n-o zbughească vedetele la Flora sau la alte stabilimente cu bară fixă - găsesc un ziarist bîntuind pe-acolo, ce se întîmplă? Nu-și pun ei musculatura în funcțiune să gonească intrusul? Ba cum să nu! în schimb, în zonă se plimbă în voie borfașii, dîndu-și binețe cu Pițurcă. Nu e numai vina lui Pițurcă, e și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
incursiune în cărțile de istorie a României, variante nealternative, unde scrie negru pe alb că, pînă nu s au căpătuit cu un principe neamț, căruia îi ziceau „Hop în Țol“, în țară nu erau drumuri și căi ferate, ci poteci, bîntuiau lotrii și ciuma lui Caragea, iar boierii pămînteni, care purtau bărbi lungi, caftan și anteriu, erau nărăviți la toată păcătoșenia Orientului. iunie 2004 Noi și trîntelile altora „Auzi, domne? Unde e interes, e și viață.“ Mitică Dragomir Meciul Danemarca-Suedia, ̀
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]