5,546 matches
-
o bază mai bună de plecare în carieră. Noi, românii, stăteam cu un ochi la întoarcerea acasă și la buzunarele goale, iar cu celălalt la biroul de plasare al universitații unde se afișau ofertele de lucru. Redescopăr cu oroare inventivitatea balcanică de sub centură a presei românești. Titlu de prima pagina: "Una este vrutul, alta este pututul". Pasaj adăugat ulterior, în Canada: astăzi, mânat de un bizar dor de țară și de limba românească, m-am conectat on-line pe site-ul uneia
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și căuta gâlceavă celorlați clienți. "Rogojina", cu spiritul său de veritabilă "crâșmă de cartier" (despre care a scris tare frumos odată și Vintilă Mihăilescu), a murit. Odată cu ea a murit și ultimul martor al unui anumit fel de a fi, balcanic și bucureștean deopotrivă.) 02 iulie 2000 O voce blândă, dar foarte didactică, ne spune pe canalul educativ Discovery că varanul din insula Komodo (unul dintre marile staruri ale acestui post, după rechin și crocodil) dezvoltă în cavitatea bucală un mediu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
casier la Migros, gigantul elvețian al comerțului de alimente. Aud mii de bip-uri pe zi, produse de codurile de bare ale alimentelor ce se revarsă în flux continuu pe banda neagră de cauciuc din fața casei de marcat. Mutra mea balcanică sperie clienții; am același număr de clienți ca și celelalte case doar în orele de maximă afluență. Încet, încet, încep să-mi "învăț" clienții și să-mi dau seama de ceea ce consumă de obicei. Cei care mănâncă mizerabil: cam 60
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
tineri croați beți, dar cu naționalitate helvetă: "Ivan Măcelarul", "Ivaca Băutorul" și "Marko Arbitrul" sunt cunoscuți după porecle. Au între 19 și 21 de ani. Imens scandal în toată mass-media elvețiană, graffiti-uri pe ziduri de genul racaille balcanique (pleava balcanică), titluri în tabloide de genul "Plus de criminels chez nous, envoyons-les en Sibérie". Dar ceea ce urmează este curat Samuel Huntignton: un preot catolic de origine croată, printre altele și lider al comunității croate din Ticino, declară oficial: "Nu văd nici o
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
calm, despre ce este vorba în ecuație. Uneori ai impresia că legăturile dintre sinapsele lor funcționează mai greu decât în cazul celorlate nații europene. Este evident însă că această lentoare îi ajută să întreprindă lucrurile bine, temeinic, total diferit de balcanicii care "se prind" repede despre ce este vorba, dar tot la fel de repede abandonează lucrul. 25 iunie 2002 Printr-un miracol, am reușit să obțin un post de serveur à la demande (chelner ocazional) într-unul dintre cele mai luxoase hoteluri
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și urechi, o specialitate națională, cred) ce-și spuneau masoni și pozau cu niște sorțuri galbene pe un decor albastru, cu stele. Păreau o combinație bizară de măcelar cu infirmier de spital, cufundați cum erau în sosul unui kitsch gros, balcanic. Valoarea unui pseudo-jurnal ca acesta pe care încerc să-l țin nu constă neapărat în calitatea lui literară, ci în doza lui de " subversivitate ". Doar jurnalul care odată descoperit duce la eșafod sau în fața plutonului de execuție merită să poarte
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
niciodată conștiința faptului că aparțin unei țări cu adevărat sărace nu a fost mai puternică. Trist episod, care m-a indispus pentru toată ziua. Doar o percheziție corporală făcută de Poliție, în plină stradă, degeaba, doar pentru că ai un facies balcanic (așa cum mi s-a întâmplat acum doi ani de zile, în orașul vechi, în zona intens frecventată de turiști), mai lasă un asemenea gust amar. Moscou, c'est de la balle. Trop moche. (Moscova este de căcat. Prea urâtă!) traducere liberă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
diferite imagini din regiune și drapelul Albaniei mari, cu acvila neagră bicefală pe fond roșu. Sâmbăta și duminica localul devine parlament, este plin ochi de koso-albanezi, ce fac aprins politică. O insulă etnică, cu alte cuvinte. Un al doilea "comerț" balcanic aparține unui kosovar căsătorit cu o frumoasă sud-americancă. Locuiesc împreună în încăperea din spatele magazinului. De la ei cumpăr pepeni (importați din Grecia), cârnați afumați și un fel de pastramă ce-mi aduce aminte de pastrama din România. Țin foarte mult la
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
un carton imens și să o atârn deasupra patului, să o citesc de zece, de douăzeci de ori pe zi cu voce tare, să-mi iasă din cap ideea că într-o bună zi mă voi simți în România mea balcanică la fel ca în Occident. Pe măsură ce avansez în scrierea acestui fals jurnal îmi dau seama că orice exercițiu de gen trebuie să fie atent la mai multe aspecte. Unu: banalitățile. Ele deranjează mult pe cititorul care nu are aceleași opinii
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fapte, nu vorbe". Pe fundal se vedea un alt panou strâmb pe care era desenată o săgeată, urmată de inscripția "Spre groapa de gunoi". Acesta din urmă scăpase neatins de furia electorală. Văzută de departe, imaginea are gustul unei tragicomedii balcanice: veselă la început, amar în final, derizorie per total. 1 Decembrie 2004 Sărbătoare națională! Astăzi am avut parte de o adevărată călătorie în timp, arheologie universitară și experiență pedagogică de neuitat. Într-o cameră mare din subsolul Universității Laval se
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
David coace într-un nor de fum un hamburger gras, pe care a uitat însă să-l decongeleze înainte de operațiune. Iar eu mănânc pe un colț de masă o supă de pui, cârnat "polonez" și brânză cedar cu ceapă reminescență balcanică a gustului, care mă face să-i concurez cu succes la capitolul mirosuri neplăcute pe micii madagascarezi (madagscarieni?). Dar oare mai contează? O fraternitate reală s-a creat între noi. Gastronomie și inter-culturalitate, continuarea notei de ieri. Mi-e greu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Excelentă pâine și pită lunguiață pregătită direct în fața clientului în cuptoare rotunde de cărămidă. Cașcaval (kashkoval) în zeci de sortimente, brânză albă telemea-feta, regina acestora din urmă fiind de departe, după preț, cea importată din Bulgaria. În războiul tăcut și balcanic al brânzei telemea, bulgarii sunt de departe câștigători, cel puțin în Occident. Cosmetice Duru, bere Efes, dulciuri Ulker, gumă de mestecat de formă pătrată Tipi Tip o adevărată întoarcere în timp, la începutul anilor 90 când negustorii turci au fost
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
literatură va dăinui al nostru măreț Imperiu; și nici nu a făcut-o. Ci prin nobile fapte de nobili bărbați, eroice vieți și sânge eroic vărsat). Venit din țara calului lui Mihai Viteazul, a naționalismului de trompetă și a războaielor balcanice, nu pot să nu fiu impresionat de asemenea manieră de a comemora. 19 iunie 2005 Citesc cu uimire în presa canadiană că, într-o mănăstire din județul Vaslui, o tânără călugăriță de numai 23 de ani a fost cruficată și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
igienicul aeroport din Geneva. În mod miraculos, pentru prima oară de când mă găsesc în fața unui ghișeu vamal helvet, vameșul mă lasă să trec fără a-mi pune o ștampilă în pașaport, fără a se uita puțin suspicios la faciesul meu balcanic. Românul care sunt, veșnic umilit prin vămi, obișnuit cu controale absurde și neașteptate, are totuși o tresărire de satisfacție. Intrăm în normalitate, sau doar am avut ocazia să întâlnesc un vameș neglijent? Nu am încă exercițiul binelui și al normalitații
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
îl așteptam de multă vreme. Teamă amestecată cu speranță. Primele impresii sunt pe măsură, provocate de "sindromul aterizării", după cum denumește un amic de la revista Dilema Veche această stare specială. Țara pare a fi căzut pradă unui liberalism sălbatic, cu iz balcanic. Toată lumea nu visează decât să se îmbogățească rapid, fără măsură și fără umbră de etică. Ura de sine a românilor, veșnic nemulțumiți de ceva sau de cineva. Societatea în ansamblu este mânjită cu un strat gros de indolență și nepăsare
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
dintre valoarea timpului lor și valoarea celui al unui șefuleț oarecare din România este destul de semnificativ. Ei bine, acesta este tratamentul cu care suntem obișnuiți și, din perspectiva acestui tratament, când vii în România și te izbești de anumite fițe balcanice ale unor oameni care ajung niște șefuleți pe o bucățică din peisajul acesta românesc și careși închipuie căți fac o uriașă favoare că discută cu tine - să mă scuzați, dar te duci în locul unde ești mai bine apreciat. (Un alt
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
științifice de specialitate: Societatea de Medici și Naturaliști (1949), unde a fost secretar al secției de morfofiziologie, membru în biroul de conducere, secretar științific (1962-1973) și vicepreședinte (1973-1990); Asociația Tehnicienilor Superiori în Radioprotecție (ATSR) din Franța (Leonvillesur-Orge, Montlhéry); Uniunea Medicală Balcanică (UMB); Societatea Franceză de Biofizică; Societatea Internațională de Biofizică Pură și Aplicată. A fost vicepreședinte al secției de Biofizică a Uniunii Societăților de Științe Medicale din România (1965-1990) și al secției de Biofizică a Academiei Române (1987-1990). A fost membru al
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
medicale, din țară și străinătate (fosta URSS, Bulgaria, Turcia). A efectuat stagii de documentare și schimburi de experiență în fostele RDG și URSS. A fost membru în Societatea de Biologie din România, Societatea de Farmacie din România (1961), Uniunea Medicală Balcanică și în Consiliul Științific al Grădinii Botanice din Iași. Din 1987 a fost membru corespondent al Academiei Internaționale de Peisagistică din Roma. Prof. univ. dr. Constantin Bârcă a fost membru fondator al Societății Române de Istoria Farmaciei, iar în perioada
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice deosebite a fost ales membru al Societății de Medici și Naturaliști Iași (1960), al Societății Române de Cardiologie, al Academiei Oamenilor de Știință filiala Iași, al European Society of Cardiology, al Uniunii Medicale Balcanice, secretar științific al Senatului Universității de Medicină și președinte al Secției de Medicină Internă și Cardiologie din cadrul Societății de Medici și Naturaliști Iași (din 1995). Contribuțiile teoretice și practice în domeniul științific medical, înalta sa pregătire profesională, talentul didactic, sobrietatea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
reviste de specialitate din țară și străinătate. Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice deosebite a fost ales membru titular al AOSR din 1999, vicepreședinte al Societății Române de Biologie Celulară și președinte al Filialei Iași , membru al Uniunii Medicale Balcanice, membru al Societății de Medici și Naturaliști Iași, membru al Societății Române de Morfologie, membru în Consiliul director al Societății Române de Biomateriale. În perioada 1996-2000 a ocupat funcția de prorector preclinic și administrativ al U.M.F. „Gr. T. Popa“ Iași
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
abordat cu succes dificila chirurgie a faringelui, inițiind metode originale de practicarea faringo-plastiilor după exereze largi pentru cancer sau după stenoze postcaustice, fiind singurul chirurg ORL din țară care practica acest gen de intervenții. A fost membru al Societății Medicale Balcanice, al Societății Franceze ORL și a deținut președinția Societății Române de ORL între anii 1990-1993. Pentru activitatea medicală desfășurată cu înalt profesionalism și cu multă dăruire, pentru deosebite activități administrative a fost evidențiat și distins cu ordine și medalii. Prof.
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Naturaliști Iași (președinte secția Morfologie, 1990-1992, vicepreședinte 1992-1994), Uniunea Științelor Medicale din România, Societatea de Oncologie, Societatea Română de Morfologie, Societatea Națională de Biologie Celulară, Societatea de Imunologie, Asociația Oamenilor de Știință, Societatea Regală de Microscopie din Anglia, Uniunea Medicală Balcanică, Societatea Europeană de Patologie. Activitatea sa a fost inclusă în „European R&D Database“, publicată în Anglia (Cambridge), „Dictionary of International Biographycal Center (Cambridge) și „Who’s Who“. Din 1998 în „Fellow of American Biographical Institute“ (FABI). A fost secretar
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
anul 2004 s-a implicat în realizarea unei platforme software pentru Infrastructura de Informații Spațiale și în implementarea acesteia în cadrul unor aplicații la nivel național. A fost membru al Societății Române de Sisteme Fuzzy și Inteligență Artificială și al Societății Balcanice de Sisteme Fuzzy și Inteligență Artificială (BUFSA). În anii 2000, 2002 și 2004 a făcut parte din comitetul științific al „European Conference on Intelligent System &Technologies“, la care Institutul de Informatică Teoretică a fost coorganizator. Destinul i-a secerat prea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cu 300 de lucrări științifice la simpozioane, consfătuiri, congrese naționale și internaționale. Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice, prof. dr. doc. Costache Lazăr a fost ales membru în diferite societăți medicale de specialitate: Societatea Internațională de Chirurgie (1968); Uniunea Medicală Balcanică (1963); președinte al Secției de Chirurgie a Societății de Medici și Naturaliști Iași (1972-2003). A fost membru de onoare al Societății Române de Chirurgie și membru al Asociației Oamenilor de Știință din România. Pentru întreaga sa activitate didactică și științifică
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Petrovanu a fost un remarcabil fondator de Școală de Chimie Organică, lucru recunoscut dincolo de granițele țării, datorită lucrărilor și cărților sale. A fost membru al Societății de fizică și chimie din România, al Sociéte chimique de France, al Uniunii medicale balcanice, al Uniunii franceze „Press scientifique“. A fost profesor invitat la diverse universități din Europa: universitățile din Gand, Bruxelles, Paris, Nantes, Marsilia, în 1983 și la universitățile din München, Heidelberg și Bonn în 1985. După o bogată activitate de peste cinci decenii
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]