8,717 matches
-
cvasiimaginar: pe scitul Anacharsis, unul din înțelepții Antichității, trăitor pe aceste locuri, cu monologurile sale sapiențiale. A publicat și cărți de proză: Intrarea în poveste (1985), Împotrivirea lui Făt-Frumos (1987), Tărâmul nălucirii (2003), destinate copiilor și exploatând lumea fabuloasă a basmului popular ca spațiu al inițierii. Astfel, Tărâmul nălucirii reunește, pe lângă două basme, Moș Tănase pribeagul și Piatra de pe inimă, alte texte - scurte „basne”, uneori dramatizate, „băsmuiri în șezătoare” și poeme-basme, al căror rost de îndreptar filosofic și moral e evident
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
cu monologurile sale sapiențiale. A publicat și cărți de proză: Intrarea în poveste (1985), Împotrivirea lui Făt-Frumos (1987), Tărâmul nălucirii (2003), destinate copiilor și exploatând lumea fabuloasă a basmului popular ca spațiu al inițierii. Astfel, Tărâmul nălucirii reunește, pe lângă două basme, Moș Tănase pribeagul și Piatra de pe inimă, alte texte - scurte „basne”, uneori dramatizate, „băsmuiri în șezătoare” și poeme-basme, al căror rost de îndreptar filosofic și moral e evident. Preocupat de fenomenul culturii populare românești, T. adună în Descinderi în cultura
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
care după 1990 scriitorul e cu deosebire atras. În 2001 înființează Editura Esoteria, unde își va publica ultimele cărți. În poezie Ț. a adoptat o variantă aparte față de cei numiți de G. Călinescu „suprarealiști bucovineni”: amalgamează figurația tradițională (motive de basm și baladă) cu onirisme bizare, intimismul cu demitizarea, confidența mistificată cu incoerența conceptuală și artificiozitatea construcției frastice. Îndatorat formulelor ermetizante, autorul Lavei intermediare (1970) urmează mai ales principiul marinettist al „cuvintelor în libertate”. Vidate de sens, cuvintele „eliberate” compun imagini
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
Maiorescu, B. Delavrancea, Al. Depărățeanu, Al. Sihleanu, D. Petrino, Andrei Mureșanu, N. Nicoleanu, Mihail Zamphirescu, A.I. Odobescu, Petre Ispirescu ș.a. O prezentare biografică însoțește de fiecare dată aceste sumare antologii. S-au reluat, de asemenea, din alte periodice ale vremii, basmele și poveștile lui Ion Creangă, nuvelele lui Ioan Slavici, Iacob Negruzzi și Nicolae Gane, satirele lui Mihai Eminescu, scrieri în proză ale lui V. A. Urechia. Periodicul a avut și un cerc de colaboratori, aceiași ca la „Universul literar”, care
UNIVERSUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290363_a_291692]
-
lui U.-D. nu sunt volumele Din literatura poporană (I-III, 1909-1910), ce la tipărire „au suferit foarte multe modificări din partea editorilor, care, convinși că dau o versiune originală, au eliminat pasaje întregi” din textele culese, ci colecția Poezii și basme populare din Crișana și Banat (1968), îmbogățită simțitor prin îndelungate și răbdătoare strădanii, de unde se detașează, ca având o valoare aparte prin „coloratura eroică”, balada Trei păcurari, o variantă a Mioriței. Volumul este alcătuit din colinde, orații și cântece de
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
perioade lungi, încât se citește cu vădită plăcere”. Culegeri: Din literatura poporană, vol. I: Poezii poporane, vol. II: Povești din popor, Lugoj, 1909-1910, vol. III: Glume din popor, Timișoara, 1910; Minciuna minciunilor. Povești culese din Banat, București, 1968; Poezii și basme populare din Crișana și Banat, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1968; Pipăruș-Pătru. Povești populare culese din Banat, București, 1969; Isprăvile lui Pipăruș, cu ilustrații de Nicolae Hilohi, Timișoara, 1975; Feciorul Împăratului Roșu și Împărăteasa-fără-de-moarte, București, 1977; Basme și poezii populare, îngr
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
București, 1968; Poezii și basme populare din Crișana și Banat, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1968; Pipăruș-Pătru. Povești populare culese din Banat, București, 1969; Isprăvile lui Pipăruș, cu ilustrații de Nicolae Hilohi, Timișoara, 1975; Feciorul Împăratului Roșu și Împărăteasa-fără-de-moarte, București, 1977; Basme și poezii populare, îngr. Gavril Matei Albastru, București, 2000. Repere bibliografice: Dumitru Lazăr, „Poezii și basme populare din Crișana și Banat”, O, 1968, 11; Virgiliu Florea, „Poezii și basme populare din Crișana și Banat”, ST, 1968, 11; I.L. Hedeșan, Cartea
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
Povești populare culese din Banat, București, 1969; Isprăvile lui Pipăruș, cu ilustrații de Nicolae Hilohi, Timișoara, 1975; Feciorul Împăratului Roșu și Împărăteasa-fără-de-moarte, București, 1977; Basme și poezii populare, îngr. Gavril Matei Albastru, București, 2000. Repere bibliografice: Dumitru Lazăr, „Poezii și basme populare din Crișana și Banat”, O, 1968, 11; Virgiliu Florea, „Poezii și basme populare din Crișana și Banat”, ST, 1968, 11; I.L. Hedeșan, Cartea unui folclorist arădean, „Flacăra roșie” (Arad), 1968, 7 542; Bârlea, Ist. folc., 425-426; Datcu, Dicț. etnolog
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
Nicolae Hilohi, Timișoara, 1975; Feciorul Împăratului Roșu și Împărăteasa-fără-de-moarte, București, 1977; Basme și poezii populare, îngr. Gavril Matei Albastru, București, 2000. Repere bibliografice: Dumitru Lazăr, „Poezii și basme populare din Crișana și Banat”, O, 1968, 11; Virgiliu Florea, „Poezii și basme populare din Crișana și Banat”, ST, 1968, 11; I.L. Hedeșan, Cartea unui folclorist arădean, „Flacăra roșie” (Arad), 1968, 7 542; Bârlea, Ist. folc., 425-426; Datcu, Dicț. etnolog, II, 261-262. I. D.
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
unei măști, tipărită la foarte scurt timp și în broșură cu titlul Impresiuni din carnavalul 1861, și sub o savuroasă satiră la adresa disputelor lingvistice pe marginea originilor limbii române, O ședință a penelor limbiste. După săptămânalul „Țeranul român” se reproduc basmele lui Petre Ispirescu Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte și Cele trei mere de aur (în volumul din 1872 cu titlul refăcut în Prâslea cel voinic și merele de aur), iar după „Ilustrațiunea” „un admirabil articol asupra stării de
UNIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290352_a_291681]
-
Tassu, Victor Eftimiu, Horia Furtună (Păcală - snoavă în două acte, Spovedania lui Aghiuță), George Mihail Zamfirescu, I.A. Bassarabescu, Al. Bilciurescu, Radu D. Rosetti, George Acsinteanu, Mihail Lungianu, Alecu Popovici. Se reproduc texte de V. Alecsandri, Petre Ispirescu, Petre Dulfu (basmul în versuri Zâna florilor), Nichita Macedonski. Există și un sector de traduceri, adaptări și localizări după Esop, La Fontaine, Charles Perrault, H.Chr. Andersen, François Coppée, Al. Dumas-fiul, Jules Lemaître, Jack London ș.a. Unele numere au un supratitlu inspirat de
UNIVERSUL COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290362_a_291691]
-
metehne specifice societății „constructoare a socialismului”. El însuși își expune „programul”, neezitând să se autoridiculizeze în Ce față (în loc de prefață), din Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi (1979). În Mersul pe jos (1988) U. schimbă din nou registrul umoristic: prelucrează basme arhicunoscute și le transformă în „basme economicoase pentru părinți grăbiți” (Capra cu trei nurori), parodiază balade ca Toma Alimoș, dar și zodiacul chinezesc, alcătuiește o savuroasă Carte de bucăți cu rețete culinare absurde sau închipuie un „dicționar amuzant”. În alte
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
El însuși își expune „programul”, neezitând să se autoridiculizeze în Ce față (în loc de prefață), din Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi (1979). În Mersul pe jos (1988) U. schimbă din nou registrul umoristic: prelucrează basme arhicunoscute și le transformă în „basme economicoase pentru părinți grăbiți” (Capra cu trei nurori), parodiază balade ca Toma Alimoș, dar și zodiacul chinezesc, alcătuiește o savuroasă Carte de bucăți cu rețete culinare absurde sau închipuie un „dicționar amuzant”. În alte cărți, fie că este vorba despre
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
Lazăr Șăineanu (Istoria filologiei române) ș.a. U. găzduiește nu puține atacuri imunde și replici sub pragul polemicii de idei, până la insulte, falsuri și mistificări, îndreptate împotriva unor instituții și personalități din România. Denaturarea realității apare în articole ca Părintele Șaguna, Basme științifice (o ironie ridicolă la adresa Chestionarului istoric al lui Nicolae Densușianu), 1848. Liberalism. Reacționarism (răstălmăcire a trei scrisori expediate de C.A. Rosetti și N. Bălcescu lui Ion Ghica, aflat în exil la Constantinopol, extrase din Amintiri din pribegia după
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
București, 1972; Hai, încetul cu încetul, să-nvățăm tot alfabetul!, cu ilustrații de Zaharia Buzea, Iași, 1972; Hora orelor, cu ilustrații de Stela Crețu, București, 1972; Moș Arici, București, 1972; Aritmetica lui Pogonici, cu desene de Stela Crețu, București, 1974; Basme pentru toată săptămâna, cu ilustrații de Nicu Russu, București, 1974; Zeciada, Iași, 1974; În lume nu-s mai multe Românii, București, 1976; În vatra comună, București, 1984. Antologii: Cântare României, pref. Aurel Martin, București, 1965 (în colaborare cu Niculae Stoian
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
poveste e aventura unor copii în timpul celui de-al doilea război mondial, O lume întreagă depozitează în visele unui copil o veritabilă enciclopedie. În romanul Al treilea pol al pământului miraculosul e plasat în realitatea obiectivă, într-o combinație de basm și SF. Naratorul e un globe-trotter care, trăgând la un han, descoperă în jur tot felul de duhuri malefice. Sinistrele personaje se încumetă să concureze, în scopuri nocive, pregătirile unor zboruri spațiale, în toi la un centru asemănător celui numit
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
pref.edit., Iași, 1996; Emil Gârleanu. Viața și opera în imagini, pref. edit., Iași, 1997; Ionel Teodoreanu. Viața și opera în imagini, pref. edit., Iași, 1998; Cezar Petrescu, Georgetta (epistolar inedit), Iași, 1998 (în colaborare cu Lucian Vasiliu); Petre Ispirescu, Basme, pref. edit., Iași, 1998. Antologii: Imn femeii, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, postfață Gheorghe T. Zaharia, București, 1984 (în colaborare cu Gheorghe T. Zaharia și Liviu Moscovici); Prinos de frumusețe și iubire. Antologie de lirică românească dedicată femeii, pref. Constantin Ciopraga, București
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
folosită o serie de substitute. În sfera sublimului intră colindele și sărbătorescul. În ansamblul ei, Etnoestetica propune o strategie sugestivă a receptării literaturii orale. Cazul Mărie sau Despre frumos în cultura orală, structurată pe analiza unor descântece, colinde, paremii și basme, este o carte despre apariția frumuseții (nașterea Afroditei), despre mituri (mitul apei, legenda focului), estetica elementelor (frumusețea naturii, frumosul uman), peisaje celeste, peisaje terestre, modele de frumusețe și portrete eroice, geografia imaginară a iadului, geografia raiului, aceasta - aparent mai săracă
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
încălcate brutal, cu cruzime, normele firești ale dreptății și moralei. Depărtându-se de recuzita proprie scrierilor de Curte, de retorica bizantină, cronica are un aer natural, frust și realist. Dimensiunea orală este dată în special de stereotipia narațiunii (în genul basmului), evidentă în folosirea unor clișee expozitive și formule fixe, precum și în modalitatea populară de a lega sau explica faptele. Frazarea și topica generează o anume ritmicitate și armonie, iar simplitatea, proprietatea stilului reduc comunicarea la strictul necesar. O deosebită importanță
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
1997; Nebunie și lumină, București, 1998; Cetatea Putreziciune - La Cité Pourriture, ed. bilingvă, tr. Emanoil Marcu, Botoșani, 2000; Benedictus, pref. C. Rogozanu, București, 2002; Inel cu enigmă, Chișinău, 2002; Suflet de seară, pref. Dan Mănucă, Iași, 2003. Traduceri: Povestea marmotei. Basme romantice germane, postfață Hertha Perez, Iași, 1970 (în colaborare cu Hertha Perez); Joseph Roth, Cripta Habsburgilor, București, 1973 (în colaborare cu Hertha Perez). Repere bibliografice: Zaharia Sângeorzan, „Inel cu enigmă”, CRC, 1970, 25; Dan Laurențiu, „Inel cu enigmă”, LCF, 1970
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
o popicărie, București, 1983; Ucide-mă, fericire, București, 1984; Haltă în paradis, București, 1987; Vară de noiembrie, București, 1990. Ediții, antologii: Hortensia Papadat-Bengescu interpretată de..., pref., edit., București, 1976; Tudor Vianu, Scrieri despre teatru, pref. edit., București, 1977; Petre Ispirescu, Basmele românilor, postfața edit., București, 1986; Alexandru Macedonski, Excelsior, pref. edit., București, 2000; I. L. Caragiale, Publicistică. Politică și... delicatese, pref. edit., București, 2003. Repere bibliografice: Emil Manu, „Hortensia Papadat-Bengescu interpretată de ...”, SPM, 1976, 366; Aurel Baranga, Lecturi confruntate, FLC, 1977, 1
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
V., analizată de multe ori în maniere divergente, dar care s-a impus în cele din urmă ca o piesă de rezistență a literaturii basarabene din anii ’60, este romanul parabolic Povestea cu cocoșul roșu. Scriere semifolclorică, apropiată de tehnica basmului, de o savoare aparte, în care autorul se dovedește un maestru al vorbei în pilde, cu variate și surprinzătoare subînțelesuri, un mânuitor iscusit al carnavalescului, cartea are drept miză apărarea valorilor etice perene. Epica se axează pe o antrenantă dispută
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
celor doi verișori, Chișinău, 1981; Elegie pentru Ana-Maria, pref. Aureliu Busuioc, Chișinău, 1983; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1986; Mama-mare - profesoară de istorie, Chișinău, 1988; Navetista și pădurea, Chișinău, 1989; Surâsul lui Vișnu, Chișinău, 1993. Traduceri: M. E. Saltâkov-Șcedrin, Basme, pref. trad., Chișinău, 1972; Vasili Șukșin Pământenii, Chișinău, 1976; Valentin Rasputin, Pururea adu-ți aminte. Adio petru Matiora, Chișinău, 1979. Repere bibliografice: Haralambie Corbu, Tact și simț artistic, „Cultura Moldovei”, 1964, 13 august; Mihai Cimpoi, Disocieri, Chișinău, 1969, 106-115; Ion
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
în principal pătrunderea paradoxului în viața cotidiană. Interesează, pe lângă definirea paradoxului ca atare, evoluția istorică și paradigmele acestei forme de contradicție, relația cu limbajul, cu individul, autorul oprindu-se la diverse cazuri particulare de utilizare, cum ar fi paradoxul în basme, în poezia populară și în proverbe, în poezia și proza cultă românească (cu referiri la Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, Mircea Eliade, Emil Cioran), în literatura universală (lirica Extremului Orient, romanul clasic arab, Dostoievski, Thomas Mann). SCRIERI
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
coroane de oțel, pref. edit., București, 1992; Octavian Goga, Mustul care fierbe, pref. edit., București, 1992; I. A. Brătescu-Voinești, Opere, I, pref. Al. Piru, București, 1994; Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche, pref. edit., București, 1994; Petre Ispirescu, Legende sau Basmele românilor, pref. edit., București, 1994; Cezar Petrescu, Carlton, pref. edit., București, 1994; E. Lovinescu, Mite. Bălăuca, pref. edit., București, 1995; Jean Bart, Jurnal de bord, pref. edit., București, 2000; Liviu Rebreanu, Răscoala, pref. edit., București, 2000; Mihail Kogălniceanu, Scrieri literare
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]