4,099 matches
-
rămas și edificii culturale în stil renascentist baroc la Viena și Tyrnavia, unde a și fost înmormântat. Opera lui O. pare să fi fost mai cunoscută contemporanilor, prin vehiculul universal al limbii latine, decât posterității, care o primește în ediții bilingve incomplete și traduceri lacunare. Două lucrări istorice, Hungaria și Atila, finalizate în 1536, la cererea regentei Maria, reprezintă o monografie și un capitol de etnogeneză dintr-un proiect mai vast, nerealizat. Hungaria este o bogată monografie istorică, geografică, economică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
îngr. I. Fogel și L. Juhasz, Leipzig, 1939; Texte alese, îngr. și introd. I. S. Firu și Corneliu Albu, București, 1968; Corespondență cu umaniști batavi și flamanzi, îngr. și introd. Corneliu Albu, tr. Maria Capoianu, București, 1974; Ungaria. Atila, ed. bilingvă, tr., îngr. și introd. Antal Gyöngyvér, Iași, 1999; Hungaria. Chronicon, ed. bilingvă, tr., îngr. și pref. Maria Capoianu, București, 2002. Repere bibliografice: N. Iorga, Renegați în trecutul țărilor noastre și al neamului românesc, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXXVI, 1914
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
introd. I. S. Firu și Corneliu Albu, București, 1968; Corespondență cu umaniști batavi și flamanzi, îngr. și introd. Corneliu Albu, tr. Maria Capoianu, București, 1974; Ungaria. Atila, ed. bilingvă, tr., îngr. și introd. Antal Gyöngyvér, Iași, 1999; Hungaria. Chronicon, ed. bilingvă, tr., îngr. și pref. Maria Capoianu, București, 2002. Repere bibliografice: N. Iorga, Renegați în trecutul țărilor noastre și al neamului românesc, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXXVI, 1914; I. Lupaș, Doi umaniști români în secolul al XVI-lea, București, 1928
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
lună, Iași, 1977; Deasupra lumii lunecând, București, 1980; Poartă în cer, București, 1982; Vânătoarea de foc, București, 1986; Portret după natură, București, 1989; Cartea cu anotimpuri, Galați, 1998; Împărăteasa norilor, București, 1998; Portret după natură - Portrait d’après nature, ed. bilingvă, tr. Sabina Russo, București, 1998; Poveștile pădurii, Iași, 1999. Traduceri: Henri Troyat, Întâlnirea, București, 1995 (în colaborare cu Ion Gârbă), Sfârșit de vacanță, Iași, 1999; Charles Perrault, Pantofiorul Cenășeresei, Galați, 1997; Maurice Leblanc, Edith cu gâtul de lebădă, București, 1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
ci de un discurs moral care evită confruntarea politică necesară cu aceștia. În privința tratamentului aplicat minorităților naționale, refugiaților și imigranților, evaluarea pozitivă a "înțelepților" trebuie nuanțată în lumina evoluțiilor ulterioare. În Carintia, dreptul constituțional al minorității slovene la plăcuțe locale bilingve a fost ignorat de fostul președinte FPÖ și viitorul președinte BZÖ, guvernatorul Haider (vezi secțiunea 6.5 de mai jos). Referitor la politica imigraționistă, FPÖ a fost capabil să o influențeze, chiar dacă nu era responsabil de acest portofoliu guvernamental. ÖVP
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
BZÖ), nu a influențat doar discursul politic, politicile și calitatea democrației la nivel național, dar și la nivel provincial, cu precădere în Carintia. Acolo, Haider a folosit cu mare succes chestiunea imigrației și pretențiile minorității slovene de a avea tăblițe bilingve pentru a câștiga majoritatea relativă pentru propriul partid în alegerile generale din 1999 și 2004. Doarece constituția provincială prevedea ca toate partidele majore să aibă dreptul să participe la guvernare conform puterii lor din Parlament (așa-numitul sistem proporz), FPÖ
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pe cel al separării puterilor în stat specifice democrației liberale și prin aceea că a folosit noțiunea de conducere prin majoritate pentru a încălca drepturile minorităților (vezi Capitolul I). Cel mai bun exemplu în această ultimă privință este chestiunea tăblițelor bilingve (în germană și slovenă) în districtele carintiene mixte din punct de vedere etnic. În 2001, Curtea Constituțională a decis că legea federală care reglementează montarea tăblițelor bilingve încalcă Articolul 7 al Tratatului de la Viena din 1955, prin care drepturile minorităților
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Capitolul I). Cel mai bun exemplu în această ultimă privință este chestiunea tăblițelor bilingve (în germană și slovenă) în districtele carintiene mixte din punct de vedere etnic. În 2001, Curtea Constituțională a decis că legea federală care reglementează montarea tăblițelor bilingve încalcă Articolul 7 al Tratatului de la Viena din 1955, prin care drepturile minorităților croate și slovene din Austria sunt garantate. Curtea a stipulat că tăblițele bilingve trebuie montate în toate districtele în care slovenii reprezintă cel puțin 10% din populație
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
etnic. În 2001, Curtea Constituțională a decis că legea federală care reglementează montarea tăblițelor bilingve încalcă Articolul 7 al Tratatului de la Viena din 1955, prin care drepturile minorităților croate și slovene din Austria sunt garantate. Curtea a stipulat că tăblițele bilingve trebuie montate în toate districtele în care slovenii reprezintă cel puțin 10% din populație (legea spunea 25%). Pentru că această lege urma să crească numărul acestor tăblițe de la 70 la 394, Haider a refuzat să implementeze decizia. El a acuzat Curtea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
deschise" pentru noi alte tăblițe și și subvenții pentru activități culturale ale slovenilor (Fallend, 2006: 1050-1). În 2006, el a organizat un referendum consultativ în optsprezece municipalități din sudul Carintiei pentru a-și apăra poziția și pentru a înlocui tăblițele bilingve cu tăblițe monolingve (în germană) însoțite de tăblițe mai mici în slovenă (Fallend, 2007: 889-890). Degeaba partidele de opoziție, juriștii constituționali și mass-media au protestat împotriva acestor acțiuni care contestau autoritatea Curții Constituționale și care făceau Austria de rușine în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
la un compromis după negocieri îndelungate. Camera inferioară a Parlamentului, Nationalrat, a votat aproape în unanimitate (au fost împotrivă doar trei voturi ale parlamentarilor Verzi) o nouă lege a grupurilor etnice. Printr-o prevedere constituțională Nationalrat a hotărât ca tăblițele bilingve trebuie montate în 164 de localități. Deși pragul era de 17,5% din populație (nu 10%, cum decisese Curtea Constituțională) și deși una din cele trei organizații slovene a cerut mai apoi câteva îmbunătățiri, soluția a fost în general bine
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
analizează cazul provinciei Carintia sub conducerea guvernatorului Jörg Haider, între anii 1999-2008. Analiza sa arată cum Haider a încercat să eludeze drepturile anumitor minorități, în special pe cele ale populației de etnie slovenă. De exemplu, el a criticat existența plăcuțelor bilingve (în limbile germană și slovenă) în districtele Carintiei care erau eterogene etnic. Cu toate acestea, Curtea Constituțională a Austriei l-a forțat pe Haider să respecte legea. Aceasta a însemnat că venirea la putere a FPÖ la nivel local nu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
toamnă, București, 1977; Fata din Piața Sfârșitului, București, 1980; Singur cu îngerul, București, 1982; O invitație romantică, București, 1983; Răstimp între cuvinte, București, 1984; Poeme, București, 1985; Noapte bună, Săgetătorule!, București, 1989; Strategie și supraviețuire, Chișinău, 1992; Poezii - Poèmes, ed. bilingvă, tr. Radu Cretzeanu, Andrée Fleury, Ion Matei și Paul Miclău, București, 1997; Proze, București, 1998; Ecosofia, București, 2001; Îmblânzirea fiarei din om sau Ecosofia, București, 2001; Sub 50 de stele, București, 2002; Convorbiri în amurg, București, 2002; Cinci jurnale de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
scrierile căreia traduce, în 1975, pentru revista „L’Europa letteraria e artistică”, un prim grupaj de texte, prefațat de Ov. S. Crohmălniceanu. Volumul Poesia romena d’avanguardia (1980), pe care il publică în colaborare cu Marin Mincu, este o antologie bilingva de texte și manifeste poetice, deschizându-se cu un substanțial eseu, intitulat Per una storia dell’avanguardia letteraria romena. Sunt formulate aici observații esențiale, care dovedesc o excelentă cunoaștere a peisajului literaturii române, cum ar fi aceea că interesul pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
Milano, 1988; Mihai Eminescu (în colaborare), îngr. Doina Derer, București-Milano, 1993; Studi romeni e romanzi (în colaborare), Padova, 1995; Confronto con Mircea Eliade. Archetipi mitici e identità storica (în colaborare), Milano, 1998. Traduceri: Marin Sorescu, 80 poezii - 80 poesie, ed. bilingva, București, 1972, Giona, introd. trad., Napoli, 1980, Poezii - Poesie - Poems, ed. trilingva, Torino-București, 1995; Tudor Arghezi, Accordi di parole. Poesie (1927-1967), pref. trad., Torino, 1972; Zaharia Stancu, Quanto ți ho amato, Milano, 1974; Poesia romena d’avanguardia. Testi e manifești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
Rodica Locusteanu); Antonio Gramsci, Cinci minute pentru tata. Scrisori către copii. Însemnări pedagogice, pref. trad., București, 1974; Giuseppe Dessi, Țara de umbre, pref. trad., București, 1976; Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche. Remember - I crai della Vecchia Corte. Remember, ed. bilingvă, București, 1980. Repere bibliografice: Ileana Berlogea, Pirandello în România, SXX, 1967, 6; Michaela Șchiopu, Pirandello, RITL, 1967, 4; Ion Cantacuzino, „O voce din off”, RL, 1973, 29; Valerian Sava, „O voce din off”, „Cinema”, 1973, 7; Aurel Bădescu, Giorgio Bassani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
Mihai Eminescu, Luceafărul - Der Abendstern - L’astro, ed. plurilingvă, pref. Mihai Beniuc, București, 1964 (în colaborare); Emilio Manlio Bologna, Pățaniile Pinocchiettei, cu ilustrații de Constantin Nițulescu, București, 1965; Danilo Dolci, Mărturii siciliene, pref. trad., București, 1966; Eugenio Montale, Poezii, ed. bilingvă, pref. trad., București, 1968, Poeme alese, pref. trad., București, 1983; Giovanni Pascoli, Versuri, pref. trad., București, 1968; Enrico Emanuelli, O minunată călătorie, pref. trad., București, 1969; Dino Campana, Cânturi orfice, ed. bilingvă, București, 1970; Eugen Jebeleanu, Il sorriso di Hiroshima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
pref. trad., București, 1966; Eugenio Montale, Poezii, ed. bilingvă, pref. trad., București, 1968, Poeme alese, pref. trad., București, 1983; Giovanni Pascoli, Versuri, pref. trad., București, 1968; Enrico Emanuelli, O minunată călătorie, pref. trad., București, 1969; Dino Campana, Cânturi orfice, ed. bilingvă, București, 1970; Eugen Jebeleanu, Il sorriso di Hiroshima e altre poesie, Parma, 1970 (în colaborare cu Elio Filippo Accrocca), La porta dei leoni, Milano, 1970 (în colaborare cu Roberto Sanesi); Mario Luzi, Poeme, ed. bilingvă, pref. trad., București, 1971; Carlo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Dino Campana, Cânturi orfice, ed. bilingvă, București, 1970; Eugen Jebeleanu, Il sorriso di Hiroshima e altre poesie, Parma, 1970 (în colaborare cu Elio Filippo Accrocca), La porta dei leoni, Milano, 1970 (în colaborare cu Roberto Sanesi); Mario Luzi, Poeme, ed. bilingvă, pref. trad., București, 1971; Carlo Bo, Moștenirea lui Leopardi, pref. trad., București, 1972; Marina Javarone, În urmă cu un noian de visuri, București, 1973. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VII, 31-32; Cioculescu, Aspecte, 498-508; Octav Șuluțiu, „Cloșca cu puii de aur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
timp apreciabil în orașele recucerite de creștini: astfel este orașul Toledo, recucerit în 1085, unde, sub protecția unor regi creștini ca Alphonse X Înțeleptul (1292-1384), școlile de origine arabă se mențin pînă la sfîrșitul secolului al XIII-lea. Către dascălii bilingvi de mare reputație aflați aici, alergau din toate părțile discipoli străini, de renume, ca germanul Hermann sau englezii Abelard de Bath și Daniel de Morlay 90. Folosirea limbii cuceritorilor și bilingvismul se răspîndesc într-atît, încît în secolul al IX-lea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
înainte drept jargon. Aceștia nu sînt buni cetățeni. Ei sînt în cel mai bun caz obiect al disprețului, susceptibili de rebeliune pasivă contra noii ordini politice în înțelegere cu stîlpii reacțiunii clerul și nobilimea provincială care în general vor rămîne bilingvi, acolo unde vorbitorii nonfrancofoni sînt majoritari. În definitiv, puțin contează că mulți țărani numiți de aici încolo dialectali nu înțeleg, și încă și mai puțini practică această limbă care simbolizează puterea, legitimitatea politică modernă a burgheziei triumfătoare. Important este că
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
statul sovietic. În Caucaz și în republicile asiatice acestea au susținut efortul de standardizare a limbilor fragmentate în dialecte, expansiunea unei cultui literare, a limbajului imprimat, cum ar spune Antony D. Smith, crearea de școli, instituții tehnice și universități, alfabetizarea bilingvă a maselor populare, formarea de cadre locale de elită îndreptățite astfel să pretindă un loc politic de prim rang în mi-cile lor patrii. Culturile naționale au căpătat astfel prestigiul și substanța care le lipseau. În plus, baza economică și, în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sa Victoria Germania cea plină de toate păcatele, în care alți francezi criti-că ocuparea Ruhr-ului, în care mai ales, un cerc de reconciliere franco-germană se constituie la inițiativa lui Robert Curtius, profesor de la Heidelberg, născut la Thann, în Alsacia, un bilingv desăvîrșit care se considera în exil în propria sa țară. Acest grup va lansa în 1927 La Revue d'Allemagne menită cauzei unei Europe dezarmate și situate sub patronajul unor intelectuali ca Jean Giradoux, Lucien Lévy-Bruhl, Jules Romains, Thomas Mann
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de ani au fost constrînși să promoveze un examen de limbă bască sub amenințarea de a-și pierde postul; televiziunea locală, care dispunea de două canale, în euskera și în spaniolă, îl tranformă pe cel de-al doilea în canal bilingv; mai mult încă, autoritățile între-prind un amplu proces așa-numit de "normalizare lingvistică" ce constă în fapt în impunerea limbii basce unei majorități rămase în cea mai mare parte hispanofone.384 În schimb, în măsura în care ambiția națională provenea dintr-un particularism
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
va diviza în două secțiuni începînd cu 1882; din 1897, funcționarii vor fi obligați aici să practice ambele limbi, măsură ce va fi totuși suspendată sub presiunea germanofonilor, care nu cunoșteau decît limba lor, în comparație cu cehii care erau aproape cu toții bilingvi.395 De asemenea, poloneza se va bucura de un statut oficial în administrație după 1869, fiind singura limbă recunoscută la universitatea din Cracovia, iar grupul parlamentar polonez din Reichsrat-ul de la Viena Polenklub-ul va deveni din ce în ce mai influent. În plus se va
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]