5,885 matches
-
care sunt digerate de oameni. În timpul iernii sau al furtunilor, laurul este un refugiu pentru păsări, oferindu- le adăpost împotriva ploilor sau ninsorilor abundente. Planta sfântă poate să se reproducă vegetativ prin crengile ce ajung la pământ și prind rădăcină, bolta de verdeață creată în jurul copacului putând fi folosită ca adăpost de animale. Oferă protecție spirituală. Laurul, în toate învățăturile creștine, este asociat renașterii. Inițial, a fost un simbol al fertilității, apoi a fost folosit pentru a proteja casa de vrăjitoare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sensul formulei „zău curat”. 7. Prezintă succint portretul lui Adam al Vicii. 8. Identifică naratorul și motivează utilizarea persoanei I. 9. Motivează utilizarea unui alt mod de expunere în text. 10. Prezintă atitudinea copiilor după eșuarea încercării de a despica bolta.
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
din această țară, care smulge și azi admirația omenirii. „în timpul nopții, în strălucirea cerului lor scânteietor de stele, egiptenii credeau că văd mulțimile ce i-au precedat; ele au zburat ca păsările acolo, sus, biruind vrăjmașii din văzduhuri și străbătând bolta cerului ca stelele veșnice. În stele, pe care le numeau „nepieritoarele”, egiptenii vedeau mulțimea morților”(Charles-F. Jean: Le milieu biblique, vol. III, p. 80. ). Ceva mai întunecată apare aceeași credință în politeismul homeric al grecilor. Paradisul e Olimpul rezervat zeilor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și spațiu, e locul ideal după care suspină sufletul greco-roman. Fruct al libertății haotizate de păcat, Olimpul e imaginea foarte aproximativă a veșniciei, dibuită de geniul antic deasupra lumii noastre, dar nu mai puțin o imagine frumoasă de sub a cărei boltă eterică se puteau înțelege mai limpede, prin contrast, proporțiile și semnificația vremelniciei omenești. Condiția terestră trăită de omul antic cu atât mai dureros cu cât perspectiva Hadesului de după moarte nu înfățișa nici o atracție, și-a căutat mângâierea în această supremă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sonor și aerian. Din vârful lui, dă drumul în văzduh acelui strigăt de regăsire a izvorului 308 Nichifor Crainic bucuriei: Bruder, iiberm Sternenzelt Muss ein lieber Vater wohnenl Missa solemnis întregește Simfonia IX ca o emisferă eterică sau ca o boltă cerească arcuită deasupra pământului. E o liturghie de preamărire a Mântuitorului acestei lumi. „Nici un muritor n-a vorbit vreodată cu un glas mai puternic Dumnezeului său și zdrobit de povara durerii fără grai, nu i-a cântat o laudă mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
poartă în veșminte mireasma unui alt duh decât a vântului din lumea noastră. Raza harului, ce i strălucește pe chip, coboară din alt orizont decât al muritorilor. în spațiul și în timpul ce ni s-a dat, trăim aici ca sub bolta unei zile înnorate compact, când nu vedem soarele, pe care îl știm dincolo de nori. În ceasul dimineții, am zărit numai luciul zorilor, trimis de dincolo de dunga pământului să împrăștie întunericul haotic și să dezvelească din noapte formele făpturilor din apropierea noastră
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de trepte de marmoră. Interiorul ei împodobit cu icoane și prapure sfinte, cu candelabre scumpe, e veșnic păzit de soldați. Credincioșii oricăncâd pot intra să se închine. Partea care simbolizează locul nașterii lui Iisus e ca un altar, făcut în bolta zidului. Altarul luminat mereu de candelabre. Creștinul, care se apropie de locul sacru, îngenunchează pe treapta de marmoră. Se închină și o sărută... Peștera laptelui și Fântâna Fecioarei Biserica are și alte despărțituri numite altare. Într- unul din acestea e
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
puterilor creștine, fiecare cu câte o faclă aprinsă în mână, se apropie de patriarh. Începe coborârea în peșteră, unde este depus pe altar chipul de ceară care înfățișează pe Hristos. După o rugăciune, corul cântă Imnul Nașterii. Cântecul răsună pe sub bolțile luminate feeric. Apoi, începând cu patriarhul, credincioșii sărută lespedea de marmoră și se închină. Slujba ține trei ceasuri. După ce procesiunea iese din peșteră, credincioșii se împrăștie prin grote și sanctuare. Unii intră în peștera laptelui, alții într-a păstorilor, alții
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
care sunt digerate de oameni. În timpul iernii sau al furtunilor, laurul este un refugiu pentru păsări, oferindu- le adăpost împotriva ploilor sau ninsorilor abundente. Planta sfântă poate să se reproducă vegetativ prin crengile ce ajung la pământ și prind rădăcină, bolta de verdeață creată în jurul copacului putând fi folosită ca adăpost de animale. Oferă protecție spirituală. Laurul, în toate învățăturile creștine, este asociat renașterii. Inițial, a fost un simbol al fertilității, apoi a fost folosit pentru a proteja casa de vrăjitoare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
la precizarea principiilor și factorilor de succes în metodologia corectivă. Pot afirma că autoarea, în calitatea sa de psiholog al limbajului, a înțeles foarte bine că nu este vorba numai de o analiză a mecanismelor fonatorii specifice despicaturilor de buză, boltă și văl palatin, ceea ce ar constitui după cum afirmă „o eroare științifică” dar meritorie pentru domnia sa, pe care reușește să o evite. În consecință consideră reabilitarea tulburărilor rhinodislalice consecutive acestor anomalii un domeniu de strictă specialitate în care aportul metodologic este
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
meu de recunoștință Profesorului Doctor Doc. Valerian Popescu, care a avut primul, la noi în țară, inițiativa completării tratamentului chirurgical cu cel psiho-logopedic, în scopul recuperării handicapului de limbaj și integrării psiho-sociale a copiilor care se nasc cu despicături de boltă și văl palatin. Cu deosebita sa competență și înțelegere pentru aspectele psihologice și logopedice, considerate permanent ca o componentă în terapia complexă, a contribuit la creșterea responsabilității mele profesionale, precum și a prestigiului logopediei în ansamblul activității clinicii de chirurugie buco-maxilo-facială
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
limbaj, vorbire și funcționalitate psihică. Acest fenomen îmbracă o patologie complexă și diversă a manifestărilor verbale cu importante implicații psihopedagogice și sociale. 1.2. Etiopatologie și frecvență După criteriul etiopatogenetic și în ordinea frecvenței, tulburările rhinolalice sunt consecința despicăturilor de boltă și văl palatin cu care unii copii se nasc. Ele se întâlnesc deseori în afecțiunile dobândite ale palatului: orificii și fisuri ale bolții și vălului palatin prin pătrunderea unor corpuri străine; în comunicări buco-nasale după lues, difterie; în pareze sau
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
2. Etiopatologie și frecvență După criteriul etiopatogenetic și în ordinea frecvenței, tulburările rhinolalice sunt consecința despicăturilor de boltă și văl palatin cu care unii copii se nasc. Ele se întâlnesc deseori în afecțiunile dobândite ale palatului: orificii și fisuri ale bolții și vălului palatin prin pătrunderea unor corpuri străine; în comunicări buco-nasale după lues, difterie; în pareze sau hemipareze ale vălului și uvulei cauzate de sindromul pseudo-bulbar etc. Rhinolalia întregește tabloul clinic în surditate, hipoacuzie, oligofrenie, macroglosie, mixedem. O întâlnim deseori
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
individuale” (86; p.509), „rezonatorul faringian determină intensitatea sunetului, rezonatorul bucal și nasal formează timbrul vocal cu tonalități și modulații diferite” (106; p.635). Arnold și Luchsinger înțeleg prin rezonatori „cavitățile supraglotice cu pereții lor, cavitatea orală cu obrajii, limba, bolta și vălul palatin, laringo-faringele, oro-faringele, naso-faringele și cavitatea nasală” (106; p.643). Faptul că pereții acestor rezonatori sunt moi și își pot varia forma și volumul lor prin contracțiile musculare, permit existența unui vast câmp de rezonanță și a unor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a fonemelor, cu caracteristici orale, a celor cu caracteristici nasale, precum și a vocalelor (cu caracteristici laringiene). 1.3.4. Prin contactul succesiv al vârfului sau numai a unei suprafețe mai mari sau mai mici a limbii cu diferite regiuni ale bolții palatine se produce articularea fonetică. Ea depinde de poziția elementelor articulatoare în emisia sunetelor, formând tubul fonetic cu volum și formă specifică. Producerea articulării necesită din punct de vedere fonetic, modificarea sunetului laringian, în cavitatea orală, sub formă de suflu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nasalitatea fiind un fenomen de asimilație datorită alăturării unei consoane nasale. Dacă pentru pronunțarea vocalei A, limba se află într-o poziție de repaus relativ, în pronunțarea vocalelor E și I limba se ridică apropiindu-se de partea anterioară a bolții palatine, iar la pronunțarea vocalelor u-o, limba se retrage spre partea posterioară a cavității, spre palat. Limba nu-și modifică volumul ci numai forma după necesitățile fonice. Legăturile musculare dintre limbă și organele vecine: faringe, văl palatin, osul hioid
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
următoare: fig.9 și fig.10. În insuficiența velară se modifică modul de articulare și locul de articulare, după cum limba intră în contact cu o anumită regiune din cavitatea orală, după cum există sau nu un contact accesoriu al limbii cu bolta palatină (Vezi clasificarea consoanelor după modul de producere) (159, p. 62-66). 1.3.5. În realizarea diverselor moduri de articulare verbală are o mare importanță sfincterul palato-faringeal. Vom vedea în cele ce urmează cum se formează și care este mecanismul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
o parte din aerul subglotic să refluieze nazal, amplificând rezonanța nasală și pentru consoanele orale. Cantitatea de nasalitate crește cu cantitatea deperdiției nasale, vorbirea devenind neinteligibilă pentru interlocutor. CAPITOLUL II MORFOLOGIA DEFECTELOR APARATULUI FONO - ARTICULATOR PRIN DESPICĂTURI CONGENITALE DE BUZĂ, BOLTĂ ȘI VĂL PALATIN „Malformațiile congenitale labio-maxilo-palatine formează o entitate independentă. Din cauza tendinței lor de a le spori incidența ele constituie un pericol pentru bazele biologice ale societății umane.” Fr. Burian 2.1. Organogeneza despicăturilor congenitale labio-maxilo-palatine Studiul morfologic al despicăturilor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Malformațiile congenitale labio-maxilo-palatine formează o entitate independentă. Din cauza tendinței lor de a le spori incidența ele constituie un pericol pentru bazele biologice ale societății umane.” Fr. Burian 2.1. Organogeneza despicăturilor congenitale labio-maxilo-palatine Studiul morfologic al despicăturilor congenitale de buză, boltă și văl palatin datează din timpurile cele mai vechi, sub forma unor observații empirice. Democrit și Herodot (sec. V î.e.n.) sau Plinius (sec. I î.e.n.) au definit faptul ca: „un obiect contra naturii” sau, mai mult: „contra a ceea ce se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Această ipoteză a fost dezvoltată de o serie de autori, ca Fleischmann, Hochstetter, Veau, Polizer, Steininger, Tondury. Concepțiile actuale au considerat despicăturile congenitale ca o maladie fisurată ce intervine în dezvoltarea mugurilor embrionari din care se formează buza, maxilarul superior, bolta și vălul palatin. Aceasta constă într-o persistență anormală a lamei epiteliale și o deficiență primară în producerea de țesut mezenchimatos la care se adaugă tulburări de creștere ale maxilarului. (Burian, Le Mesurier, Frazer, M. Menkeș, V. Popescu, C. Oprișiu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sau incomplet. Dar acest fapt nu este dovedit și există o diversitate de opinii. Actualmente, este admisă concepția, că despicăturile labiomaxilo-palatine se datoresc unor tulburări de creștere în viața embrionară a mugurilor din care se formează buza, maxilarul superior și bolta palatină. Mecanismul de producere este diferit în despicăturile anterioare față de cele posterioare. Astfel, despicăturile anterioare se datoresc persistenței pereților epiteliali între mugurii embrionari, datorită insuficientei dezvoltări a țesutului mezenchimal de legătură, care nu mai poate realiza punțile de unire între
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vedere embriologic, teratologic, morfologic, chirurgical și fonetic. În anul 1966, Baibak și Bromberg clasifică despicăturile după formarea ambriologică, iar P.A.Mc Cahe (citați de Arnold) în același an face o standardizare morfologică după propunerea Asociației Americane pentru uranoschizis (despicături de boltă și de văl palatin) (4; p.665). Spriesterbach, în anul 1964, a discutat diferiții parametrii pentru determinarea subgrupelor, dând astfel o ripostă cercetătorilor care se contrazic. Cel mai nou sistem de clasificare a fost prelucrat de o comisie sub președinția
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
superioară și complete când interesează buza, ambele putând fi unilaterale sau bilaterale (fig.15 a,b,c,d). (Anexa 1a). Despicăturile posterioare sunt incomplete când interesează numai vălul moale sau numai lueta și pot fi complete când interesează lueta și bolta osoasă, întinzându-se la acest nivel până înapoia crestei alveolare (fig. 16 a, b, c). (Anexa 1b) B. Despicăturile asociate sunt o coexistență a despicăturii parțiale cu cea anterioară, creasta alveolară rămânând intactă (fig.17). ( Anexa 1c) C. Despicăturile totale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
până înapoia crestei alveolare (fig. 16 a, b, c). (Anexa 1b) B. Despicăturile asociate sunt o coexistență a despicăturii parțiale cu cea anterioară, creasta alveolară rămânând intactă (fig.17). ( Anexa 1c) C. Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin. Ele pot fi unilaterale și bilaterale. În aceste forme vomerul este unit cu marginea despicăturii palatine de partea sănătoasă (fig.18 a, b, c). (Anexa 1d) În ceea ce privește incidența despicăturii de buză și de palat, Fogh - Andersen efectuează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
frecvența malformațiilor congenitale labio-maxilo-palatine la noii născuți în țara noastră în perioada 1960-1971 în două maternități din București. Ei găsesc o frecvență generală de 1 la 1215, apropiată de frecvența raportată de autorii din alte țări, „despicăturile de buză, de boltă și de văl palatin ocupând locul 7 în tabloul celor 13 tipuri de malformații congenitale” (41; p.347). Acești autori găsesc că frecvența malformațiilor congenitale și frecvența despicăturilor prezintă o tendință de creștere progresivă de la an la an în decada
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]