5,404 matches
-
toamna; zilele săptămânii: luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminecă; numele aștrilor: soare, lună, stele; denumiri de plante și de arbori: grâu, secară, orez, mei, cireș, pin, măr, păr, fag, frasin, etc.; animale și păsări sălbatice și domestice: cal, iapă, bou, vacă, oaie, capră, porc, lup, urs, vultur, găină, iepure, etc. ; diverse activități: a ara, a semăna, a culege, a merge, a alerga, aprinde, a sări, a lua, a pierde, a câștiga, a pleca, a cânta, a plânge etc. ; obiecte din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Calu Alb, unde pe timpuri se cultivau multe legume și zarzavaturi, datorită existenței posibilităților de irigații. Gropană (La Gropană) - loc în satul Vatra unde există o groapă mare săpată de un izvor puternic. în apropiere se află și Râpa de la Bou Negru. Hanus-teren agricol pe malul drept al pârâului Bașeu și a iazului Calu Alb, situat la nord de tarlaua Lișna Nouă. Harbuzărie-teren arabil situat în marginea de sud a iazului 2 (Șesul Comândatului) foarte bun pentru cultura pepenilor verzi și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mirositoare. Se varsă în Pârâul Morii. Pârâul Carierei izvorăște de sub Dealul țurcanilor și de la Rotunda trece prin satul Hudești (Lupeni) și se varsă în Bașeu. Pârâul Satului-pârâu care izvorăște din Poiană, trece prin centrul satului Vatra, primește ca afluent Pârâul Bou Negru și se varsă în Bașeu. în Vatra trece pe sub podurile Hrincu, Șchiopeț, Mitrofan și Tutunaru. Pârâul Uluce-izvorăște de sub Dealul Grâie și se varsă în iazul Calu Alb. In trecut pe cursul său erau amenajate uluce pentru adăpat vitele. Pâșcov-loc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vitelor fiind în apropiere de satul Vatra. Rădie înseamnă câmp nearat, folosit ca pășune. Râpa Babei-coastă abruptă a dealului din partea de est a satului Vatra. Pe deal deasupra râpei avea locuința o babă de unde i-a rămas și numele. Râpa Bou Negru-loc din satul Vatra cu multe surpări și alunecări de teren. Un bou negru care păștea în apropiere a căzut în râpă și a pierit acolo fiind acoperit cu pământ. Ruda-pârâu amintit în documentele vechi, unde urma să se înființeze
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pășune. Râpa Babei-coastă abruptă a dealului din partea de est a satului Vatra. Pe deal deasupra râpei avea locuința o babă de unde i-a rămas și numele. Râpa Bou Negru-loc din satul Vatra cu multe surpări și alunecări de teren. Un bou negru care păștea în apropiere a căzut în râpă și a pierit acolo fiind acoperit cu pământ. Ruda-pârâu amintit în documentele vechi, unde urma să se înființeze un sat-Novosălița Hudințăi (Lișna Nouă) și care era pe malurile sale. Este vorba
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
administrative cu vechili, vătafi, contabili și alte funcții, cât și prin introducerea mașinilor pentru efectuarea lucrărilor agricole ca: pluguri perfecționate, mașini de treierat și de secerat, grape cu discuri etc. Deși treieratul se făcea în Moldova pe majoritatea moșiilor cu boii și cu caii, ceea ce crea greutăți în strângerea la timp a recoltei și la pierderi însemnate, proprietarul moșiei Hudeștii-Mari, pe atunci hatmanul Iordache Costache Boldur-Lățescu, avea deja mașini de treier, iar în 1853 a înființat și un atelier la velniță
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
muncile agricole și transport, luau pământ în arendă de la cei săraci și câștigau bani de pe produsele agricole cât și din cărăușie. Cărăușia era o ocupație importantă a hudeștenilor care dispuneau de animale de tracțiune și în special de cai. Cu boii existau mai puține cazuri. Veniturile din cărăușie erau destul de importante, deși 68 68 însemnau și anumite sacrificii: foame, frig și drumuri destul de rele. Cărăușia se desfășura spre Dorohoi, Herța, Mamornița, Cernăuți și mai rar spre Săveni. țăranii înstăriți realizau, pe lângă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de țăran ajutau pe părinți la treburile gospodărești, iar după satisfacerea serviciului militar, deveneau alături de părinți, țărani agricultori în cadrul unei noi gospodării. Cum se lucra pământul? Nu exista mecanizare, pământul era arat cu mijloace animale cu doi cai sau doi boi și cel mai des cu două vaci care pe deasupra mai trebuiau să dea și lapte. țăranii mai săraci se întovărășeau punând fiecare câte un animal, adesea acesta fiind singura vacă. Arăturile erau executate în față, iar semănatul se făcea numai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
folosite la muncă. Figurinele zoomorfe găsite de-a lungul vremii arată prezența animalelor în viața omului. în documente apar unele informații. Astfel ―Ioniță Costache, bunicul lui Iordache Costache BoldurLățescu era preocupat ca reziduurile de la velnița boierească să îngrașe 300 de boi care erau vânduți la export. Tot în Agricultura românească.... se arată că... Moșia fiind mai mare de cât se putea cultiva, hatmanul Iordache Costache.....ținea vite multe și avea vite frumoase, tamazlâcul seu avea o reputațiune bine meritată “. La fel
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
kg cu randament mare la tăiere. Un lucru îl avea bun această rasă-procentul mare de grăsime 4,4% la lapte. în prezent, Sura de stepă a dispărut fiind ameliorată prin încrucișare cu rasa Simmenthal din care a rezultat Bălțata românească. Boii de rasă din Sura de stepă, erau căutați de negustori de prin alte părți ale țării, se vindeau la iarmaroace când se căutau boi puternici, rezistenți și la intemperiile locale, în special la clima aspră din nordul țării. în timpul verii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
stepă a dispărut fiind ameliorată prin încrucișare cu rasa Simmenthal din care a rezultat Bălțata românească. Boii de rasă din Sura de stepă, erau căutați de negustori de prin alte părți ale țării, se vindeau la iarmaroace când se căutau boi puternici, rezistenți și la intemperiile locale, în special la clima aspră din nordul țării. în timpul verii, vacile cu lapte erau și sunt date la izlaz în fiecare sat din comună. Vacile sterpe, boii și tineretul bovin erau duse la izlaz
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se vindeau la iarmaroace când se căutau boi puternici, rezistenți și la intemperiile locale, în special la clima aspră din nordul țării. în timpul verii, vacile cu lapte erau și sunt date la izlaz în fiecare sat din comună. Vacile sterpe, boii și tineretul bovin erau duse la izlaz la Baranca, unde erau date în primire la văcari și se aduceau acasă tocmai toamna. Când le luau în primire, văcarii le însemnau cu un fier înroșit în foc. în timpul verii locuitorii trebuiau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o coamă bogată și roaibă, aceștia erau rezistenți la friguri. Pe timpurile mai vechi erau mijlocul cel mai rapid de deplasare la Darabani, la Dorohoi sau la Cernăuți. Tot la transporturi, dar și la lucrările agricole se mai foloseau și boii despre care știm că apar și în picturile lui Grigorescu. Boii se foloseau la transporturi grele, pe distanțe mai mici și erau valorificați pentru carne, iar boierul Lățescu dădea și la export. în prezent numărul lor a scăzut, fiind valorificați
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
timpurile mai vechi erau mijlocul cel mai rapid de deplasare la Darabani, la Dorohoi sau la Cernăuți. Tot la transporturi, dar și la lucrările agricole se mai foloseau și boii despre care știm că apar și în picturile lui Grigorescu. Boii se foloseau la transporturi grele, pe distanțe mai mici și erau valorificați pentru carne, iar boierul Lățescu dădea și la export. în prezent numărul lor a scăzut, fiind valorificați mai mult pentru carne. Oile se găseau mai pe lângă fiecare gospodărie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lincorni, trei la chilstoc, doi la holovăț, doi la foc, unul la tăiat lemne. Secara se cultivă pentru a se preface în rachiu la velniță... deja are semănate 180 fălci cu secară...îngrășându cu braha și ca la 300 de boi, a căror gunoiu rămâne neîntrebuințatu. Se prelucrau și alte cereale aici cum ar fi porumbul și grâul iar mai târziu și cartoful. Rachiul obținut aici era repartizat la cârciumile din Hudești care aduceau venituri bune proprietarului. în 1905 velnița din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Sturza la 21 iunie 1837 cu 12 iarmaroace pe an și ca zi de târg lunea, a impulsionat mult negoțul în acest cot de țară. Deplasarea la târg se făcea pe jos sau cu căruțele trase de cai sau de boi pe șoseaua Dorohoi - Darabani care trecea prin Hudești sau pentru cei mai mulți prin Concești. Viața localității Darabanilor a fost animată de acest târg și mai ales, datorită și prezenței evreilor. țăranii din satele comunei Hudești duceau spre vânzare la târg: păsări
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
țeseau lăicerele, păritarele, chingile, brâiele, traistele și sacii care, toate, intrau în alcătuirea zestrei fetei de măritat. Tot ca zestre, fata trebuia să mai primească și o vacă. Băieții care se însurau primeau ca zestre, de regulă, un car cu boi sau o căruță cu cai și partea de pământ la care avea dreptul ca moștenire de la părinți, în raport cu numărul copiilor și al suprafeței de pământ deținută de capul familiei. Fiul sau fiica cea mai mică moștenea de regulă și casa
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vișinii Tot pe loc, pe loc, pe loc Să răsară busuioc Și-nainte și-napoi, C-așa-i hora pe la noi.” „Bădiță sprâncene sus Cine naiba ți le-a pus, Dacă le punea mai jos, Nu păreai așa frumos.” „Săracii boii cornuți Cum însoară niște muți. Săracele sutele Cum mărită slutele.” „Lele, nu te legăna Că rochița nu-i a ta; Nici polcuța, nici rochița Numai ochii și gurița” „Hai mamă, la iarmaroc! Și mi-i cumpăra cojoc Dragul mamei, fi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
gospodină, cât și mirelui ca viitor gospodar. în general, la nunta tradițională participa mai tot satul și nunta era un fel de petrecere cu muzică, mâncare și băutură dată în cinstea tinerilor căsătoriți. Părinții mirelui donau acestuia o pereche de boi și o bucată de pământ, iar părinții miresei trebuiau să doneze o vacă și o bucată de pământ. Participanții erau invitați apoi acasă la mireasă și apoi la casa nașilor. Așa că distracția ținea până marți seara și chiar miercuri dimineața
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apoi pe ceilalți săteni de pe ulița lor cu puternice și repetate zornăituri de clopoței. Tradiționalul plugușor, datină rămasă de la strămoșii noștri, daci și romani este rostit din toate puterile: Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu mânați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântul miascultați Mâine anul se-noiește, Plugușorul se pornește Și începe a colinda, Pe la case a ura. Iarna-i grea, omătu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belșug Pentru brazda de sub plug. -Bună seara, doamnă gazdă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Semne bune de belșug Pentru brazda de sub plug. -Bună seara, doamnă gazdă, Mă lăsați să trag o brazdă? -Da de ce nu, măi băiete, Vino-n casă că am fete Fetele-s de măritat Și băieții de însurat Plugușor cu patru boi, Ia, mai mânați, flăcăi! Hăi! Hăi! sau S-a sculat mai an BădicaTraian Și-a încălecat Pe un cal învățat, Cu șeaua de aur, Cu nume de graur, Cu frâul de mătasă Cât vița de groasă. El în scări s-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
graur, Cu frâul de mătasă Cât vița de groasă. El în scări s-a ridicat Peste câmpuri s-a uitat, Ca s-aleagă loc curat De arat și semănat S-a sculat într-o joi C-un plug cu 12 boi. Și în încheiere: La anul și la mulți ani! Variantele plugușorului care se ură de Anul Nou sunt destul de numeroase, cele mai vechi fiind mereu împrospătate cu versuri care reflectă viața oamenilor din comună și din țară. După ce copiii au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a sec. al-XVI-lea, pentru o moarte de om, partea de pe pârâul Ruda, unde s-a format noua vatră a satului Novoselița (un cătun al Hudeștilor). Pentru această parte din moșia Mlenăuți, Ioan Movilă marele logofăt a dat ulterior 50 de boi, în perioada 1551-1563 și a rămas încorporată la Hudești. Probabil este vorba despre terenul care se numește ―Pe Lișna ―, iar Novoselița nu e altul decât cătunul Lișna Nouă. în lunga sa existență satul și moșia Mlenăuți au avut mai mulți
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
În ritm de... exerciții de mișcare și de transmitere a unui mesaj verbal prestabilit în ritm de vals, hip-hop etc.; * exerciții de dicție folosind 51: * frământări de limbă: "o sapă lată, două sape late etc."; "nu e anevoie a zice bou breaz-bârlobeaz, dar e anevoie a dârlobârlobrezi dârlobârlobrezitura din oile Dârlobârlobrezeanului" (Pamfile, 1909, p. 76); "Titirișcă,/Frișcă/ Se pune pe titirișc,/Frișc;/ Dar titirișc,/Frișc/ Nu se poate pune pe titirișca/Frișca" (Pamfile, 1909, p. 78); "am o prepeliță pestriță cu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cântece-formulă: "Arici,/Arici,/Pogonici,/Du-te la moară,/De te-nsoară,/ Și ia fata lui Cicoare,/Cu cercei/De nouă lei,/Cu mărgele/De surcele", "Arici,/Arici,/Pogonici,/ Hai la moară,/ De te-nsoară,/ Și ia fata lui Cicoare,/Și boii-mpăratului/ Și caleașca Radului" (Pamfile, 1909, p. 52); Fugi, ploaie călătoate,/ Că te-ajunge sfântul soare,/Cu un pai,/Cu un mălai,/ Cu sabia lui Mihai" (Pamfile, 1909, p. 55); "barbă-bărbue,/ Gură-gurărie,/Nas-năsăluc/Ochi-bazaochi,/Sprâncene coțofene,/ Frunte-tăvăluc/Hop de țuțuluc
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]