6,806 matches
-
Și de ce credeți că i-a ațâțat prefectul? Din ură contra jidanilor? Aș! Un cumnat de-al lui umbla să ia cu arendă moșia, și nu putea. Acuma, dacă a alungat pe ovrei, credea că vor pune ei mâna pe bunătatea de proprietate. Numai că socoteala a ieșit pe dos, că țăranii s-au ridicat pe urmă să împartă între ei pământul. Prefectul s-a supărat, firește, și a scos armata. Degeaba, oamenii nu s-au înfricoșat nici de armată, că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
bucurat grozav toți, dar pe urmă le-a părut rău că l-a pus cine l-a pus înainte de-a fi adunat ce era folositor, mai ales după ce au scăpat de grija jandarmilor. Acuma s-au prăpădit degeaba atâtea bunătăți în flăcări. Și tocmai cei săraci s-au ales cu mai puțin, că ei întîi n-au îndrăznit și când au îndrăznit nu mai aveau ce alege. Ignat Cercel se făcu borș de cum deschise ochii, fiindcă muierea nu era mulțumită
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a sosit cu coșurile acasă, era seară. Nici nu le-a mai arătat, ci le-a ascuns în tindă cu gândul că mâine dimineață să întindă o masă ca-n basme. Golind acum coșurile și înșirînd pe fața albă toate bunătățile, Melentie avea o strălucire de bucurie, care-i îmbujora obrajii tăbăciți. Când isprăvi și se dădu un pas înapoi să admire minunea, întîile raze ale soarelui tocmai râdeau în geamurile murdare, întoarse capul spre patul femeii. Ochii ei mari, negri
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pas înapoi să admire minunea, întîile raze ale soarelui tocmai râdeau în geamurile murdare, întoarse capul spre patul femeii. Ochii ei mari, negri, îl priveau puțin speriați. Bărbatul, surprins, zise zâmbind și ca o scuză: ― Credeam că dormi... Uite ce bunătăți! Pentru tine le-am adus toate, că copiii mănâncă orice, numai mâncare să fie, dar tu trebuie să te hrănești cu lucruri mai bune, ca să te înzdrăvenești, c-ai zăcut destul ș-ai suferit. Am pus și o găină în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
alegem cu nimic? continua Cristea Busuioc care se înscrisese și aici, și la Pitești, sperând astfel să se aleagă cu un câștig bun pe urma suferințelor sale. ― Apoi tot la conașul Grigoriță e nădejdea! zicea Pravilă. D-aci încolo numai bunătatea dumnealui mai poate să ne ajute... La cancelarie trebăluia secretarul Dimitrescu, copleșit de hârțoage, căci primarul era când la postul de jandarmi, când la curte. Plutonierul Boiangiu ar fi ținut anchetele încă un an de zile dacă Grigore nu I-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe locul lor câteva ronduri de flori dădeau parcului o înfățișare mai vastă și mai prietenoasă. Administratorul Halunga a luat în mână conducerea, parc-ar fi fost aici de când lumea. Inspira încredere și țăranilor prin vorba-i blândă, printr-o bunătate potrivită împrejurărilor, prin pilda lui de muncă și energie. Doar Isbășescu, ocupat cu refacerea registrelor distruse, îl urmărea cu o dușmănie ascunsă, socotindu-se jignit și micșorat pentru că îi uzurpă locul ce i s-ar fi cuvenit lui și numai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Mulțumiri Mulțumesc tuturor autorilor, care au avut mare iubire de oameni (de semenilor lor) și marea bunătate și au scris cărți cu tratamente naturiste și alte învățături, dăruindu-le și nouă ca să beneficiem de experiența lor. Să ne alinăm durerile și să ne vindecăm suferințele și bolile, atunci când medicina oficială neputincioasă, ne lasă singuri cu durerile noastre
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
înțelegere, acceptare și întrajutorare pentru tot ce ne înconjoară. O persoană cu gânduri pozitive radiază o lumină care-i înfrumusețează chipul. Un om bun, cu gânduri pozitive are un chip frumos, fără riduri, plăcut la vedere, cu ochii strălucind de bunătate și îți produce o mare plăcere să-l privești. Un om cu gânduri negative are chipul întunecat, cenușiu, ridat, iar în ochii lui scapără scântei de ură, răutate, invidie, egoism și lăcomie. Când ne gândim la persoanele celelalte, să le
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
preot la vorbă. A început cu doctorul. — Ei, cum ți-a mers lucrul, domnule Ionescu ? — Bine, părinte, foarte bine, am izbutit să sfîrșesc statistica mortalității de la 1800 și pînă azi. Am lucrat toată vara pe condicile pe cari ai avut bunătatea să mi le dai și am sfîrșit-o, în fine, acum. Am date foarte interesante, cred că vor face vîlvă la București. Popa Zamă a zîmbit și a întors vorba aiurea. Ne-a mai întrebat despre documentele găsite, ne-a povestit
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
odată o poveste, acum, mai de curînd. Pătrunsese Inochentie și p-aici pe la noi și le spusese oamenilor să nu-și mai stropească vița cu piatră-vînătă, că are pe Diavol în ea. Și oamenii îl ascultau. Dăduse filoxera și stricase bunătate de viță franceză, în tot satul. Nu puteam stropi nici la mine, că mă bănuiau. M-am gîndit, m-am răzgîndit, și la urmă tot am stropit-o. Au venit să-mi ceară socoteală. Le-am răspuns : Sigur că are
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
tîrfă), fie la spațiul domes tic. Pe lîngă lista de mai sus, care acoperă o bună parte a gastronomiei „specific românești”, putem să adăugăm astfel una care acoperă o bună parte a gospodăriei la fel de românești unde se găteau toate aceste bunătăți. Putem să începem cu schela necesară pentru a înălța casa de chirpici sau cherestea și să încheiem cu molozul ce rămîne după ridicarea casei. În gospodărie, ne vor întîm pina gardul de uluci legați cu sîrmă, cerdacul și cișmeaua pentru
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
această lume este sănătoasă. Dacă există decăderea, moartea și răul, acestea au apărut într-un al doilea moment. E suficient (ca să zicem așa) să „săpăm” dedesubtul decăderii și răutății care se găsesc în univers ca să regăsim un strat intact al bunătății inițiale a creației așa cum a ieșit din mâinile lui Dumnezeu la răsăritul universului. Pe acest fundament se poate reconstrui speranța lui Israel. Al patrulea aspect A patra afirmație pune radical în discuție sentimentul de superioritate pe care unele popoare, precum
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
se revelează în evenimentele zilnice. Alianța cu familia sau, mai exact, cu strămoșii familiei este în mod normal unilaterală, adică necondiționată. Acest Dumnezeu promite ajutor fără să ceară nimic în schimb. Din acest motiv, Dumnezeul patriarhilor este un Dumnezeu al bunătății și al blândeții, mereu gata să ajute, dar care pare să închidă ochii în fața slăbiciunilor aleșilor săi. De exemplu, Dumnezeu îl lovește cu plăgi pe faraon când acesta, fără să știe, o ia pe Sara în haremul său, dar nu
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
un om bun sau pentru că fariseii ipocriți se temeau de el. Dar acest lucru este un nonsens flagrant. Evangheliile din Noul Testament scot în evidență câțiva factori istorici, toți aproape de la sfârșitul vieții lui Isus, care au dus la executarea sa; bunătatea sa și disputele cu fariseii nu se află printre aceștia. Primul motiv pentru care Isus a provocat opoziția a fost felul în care a intrat în Ierusalim la începutul ultimei săptămâni a ministerului său. El a intrat în orașul sfânt
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
ca determinare, ci datoria al cărei temei este tocmai libertatea. Răspunsul dat de Kant e cunoscut: nu putem ști ce este bine, dar avem criterii după care să ne ghidăm în acțiunile noastre și să recunoaștem, sau nu, în ele bunătatea intrinsecă (imperativele categorice: posibilitatea universalizării actelor noastre, respectul persoanei). Nucleul acestui discurs este raportul dintre raționalitatea (universalitatea) acțiunii și libertate. Și în acest caz caracteristica întrebării filosofice este aceea de a pătrunde în humusul cel mai adânc al condiției umane
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
pentru a adopta o cunoaștere provizorie, ar fi împotriva rațiunii ei fundamentale. Mai trebuie spus că «... absolutul epistemologic este în mod cert imposibil fără absolutul ontologic, care combină calitatea de a fi un fundament ce autojustifică lumea, cu înțelepciunea și bunătatea perfectă». Așa se pronunță, pe bună dreptate, Kolakowski. El spune că și Descartes a avut dreptate «când afirma că doar datorită omniscienței divine și încrederii în veridicitatea lui Dumnezeu era posibilă descoperirea fundamentului certitudinii», dar adaugă că Descartes greșea atunci când
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
particulară: buza de sus avea o mică "creastă" verticală la îmbinarea celor două jumătăți, așa încît desena un arc în relief, plin de personalitate. Niciodată gura ei nu avea o expresie pasivă, feminină la modul "tipic", adică de blândețe sau bunătate: dimpotrivă, era numai nerv, numai afectare, ironie, copilărie, dar și un rafinament de femeie matură, încă neasimilat cu totul. Năsucul ei avea vârful puțin turtit, ceea ce îi dădea o înfățișare și mai voluntară. Doar ochii, galbeni și luminoși, aveau ceva
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
s-au bucurat în timpul domniei răposatului sultan. 9.Poarta îngăduie domnitorilor acestor state să aibă pe lîngă ea un însărcinat cu afaceri, ales dintre creștinii comunității grecești, care vor veghea asupra treburilor privind numitele principate și vor fi tratați cu bunătate de către Poartă, și în ciuda neînsemnatei lor importanțe, vor fi considerați ca persoane care se bucură de dreptul internațional, adică vor fi la adăpost de orice violență. 10.Poarta consimte de asemenea, ca, după ce o vor cere împrejurările în aceste principate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
-și credea ochilor că îi venise și ei rândul la rău pe lumea asta... De carne cui să-i mai pese ? Se dusese ea să pună carnea la prăjit în tigaie, doar nu era s-o lase să se strice, bunătate de carne... întorcea în tigaie bucățile cu furculița, poate să fi vârât una-n gură să vază dacă se făcuse sau nu, și-și ștergea fața cu mâna. Era cald în bucătărie și-i curgea pe față, ține minte, și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în voia lui, atâta numa i-a zis : — Ce-ai de te repezi ca nebunu, ce-ai ? Ce-ai de stingi aragazu, nebunule ? Și lumea, ce treabă ai tu cu ea, că vine lumea și vede ? Vrei să se strice bunătate de carne, că de la cinci am stat pentru ea ? Numa io știu ce era în sufletu meu, că stam la coadă la carne pentru pomana lu frate-meu... Mai bine muream io și rămânea el, că io l-am crescut
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se duce dracului, dacă n-o prăjești. Și ce-o să le dai diseară la toată liota când s-o întoarce de la cimitir ? Că-ți vine toată liota-napoi, și biata mă-ta ce-o să le dea să mănânce ? Se strică bunătate de carne, sunt bani cheltuiți, învață să-i respecți și să-i respecți și pe ăi bătrâni, care știe rostu-n lume... I-a zis-o și el a-nghițit-o. A mormăit ceva și dus a fost, d-atunci se mai uita
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fi dus la vrunu din ceaiurile ei de cucoane, s-adună așa cucoane, ciopor, le-a văzut ea la Ivona, s-adună când nu le e bărbații acasă, când la una, când la alta, și o săptămână înainte pregătesc toate bunătățile lumii, să le dea gata pe ălelante. P-ormă bagă-n ele la dulciuri și la cafele, și dă-i, și toacă, o clipă nu le tace gura. Muieri nemuncite, bolborosește ea încet, că bine v-a făcut comuniștii ! Mi-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu-ți treacă o asemenea infamie ! Altfel, ai avut suficient tact ca să nu faci această declarație trădătoare în fața doamnelor ! Ți-ai dat seama la vreme că în niciun caz așa ceva nu ți se va ierta ! Așa că, te rog, acum fă bunătatea și mă însoțește la catul de sus, să mergem să ne punem amândoi la punct ținuta... Nu te deruta de această comportare, îndulcită fără motiv în numai câteva minute : astfel este firea Profesorului Mironescu încât, după ce s-a purtat cum
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de Învoire, dar trebuie să mă Întorc pînă la ora 5. Nu are rost să mergem În oraș, oricum nici un restaurant nu poate rivaliza cu ce mi-a adus el. Pe bancheta din spate sînt două coșuri enorme pline cu bunătăți, pe care a reușit să le procure prin diverse relații. Reușesc să văd dintr-o privire lacomă un pui rumenit la cuptor, cașcaval, un pateu, un borcan de afine cu zahăr, o budincă de ciocolată, un ciorchine de struguri - fur
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
decît din ce primesc soldații de acasă. Eu credeam că asta e specialitatea lui Box. Treaba asta ne-a spus-o un răcan din Maramureș. E unicul copil al unei familii de ciobani, așa că din pachetele de acasă, alături de alte bunătăți culinare țărănești, nu-i lipsesc borcanele de carne În untură. Frecvența și consistența pachetelor vin și din grija părinților săi pentru ulcerul fiului care a ajuns soldat din cauză că statul socialist veghează la siguranța teritorială a țării, fără să se Împiedice
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]