5,189 matches
-
comportament - promoții cum ar fi „adu-ți o prietenă și beneficiezi de discount” sau scaune pe care se poate sta în preajma cabinelor de probă, pentru a permite o evaluare mai relaxată a hainelor luate la probă. Magazinele care au și cafenele le permit femeilor să cumpere, apoi să ia o pauză scurtă, fără a pierde din câmpul vizual produsele expuse în magazin. ABC Carpet din New York face un pas mai departe în privința aceasta - tot ce se găsește în cafenea, de la mobilă
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
au și cafenele le permit femeilor să cumpere, apoi să ia o pauză scurtă, fără a pierde din câmpul vizual produsele expuse în magazin. ABC Carpet din New York face un pas mai departe în privința aceasta - tot ce se găsește în cafenea, de la mobilă până la aplice, inclusiv solnițele, este de vânzare. Când veți fi examinat tot atâția cumpărători câți am observat eu, vă veți da seama că pentru multe femei shopping-ul are multe aspecte psihologice și emoționale, care la bărbați lipsesc
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
mulți oameni care ar putea decide să facă o vizită neplanificată în magazin, dar ei nici nu știu de existența lui... Se poate ca unii dintre ei să aibă o jumătate de oră liberă și să pornească în căutarea unei cafenele, când deodată dau cu ochii de librărie și se gândesc: ia stai puțin, aș putea petrece ceva timp aici. S-ar putea chiar să servească și o cafea (de fapt în librărie este și o cafenea mică). Câți cumpărători spontani
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
pornească în căutarea unei cafenele, când deodată dau cu ochii de librărie și se gândesc: ia stai puțin, aș putea petrece ceva timp aici. S-ar putea chiar să servească și o cafea (de fapt în librărie este și o cafenea mică). Câți cumpărători spontani pierde oare această librărie, pentru că nu are o firmă suficient de mare ca să fie observată din toate direcțiile? Acum să ne apropiem: hai să stăm chiar în fața librăriei. De aici se vede firma chiar foarte bine
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
eforturi mari să ofere clienților mai mult decât niște simple produse - fac prezentări de carte la care autorii sunt prezenți, organizează întâlniri la care se discută despre cărți, au cluburi de lectură, evenimente pentru copii și așa mai departe. Iar cafeneaua din cadrul librăriei a devenit atât de răspândită, încât aproape că este un clișeu. Magazinele de casete video de ce nu sponsorizează organizarea de grupuri de discuție pentru iubitorii de filme, sau întâlniri cu protagoniștii ori scenografii, criticii sau specialiștii în filme
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
tiran, amenința, poruncea, [se mânie], [este] sclav, [se supune], [se potolește], [deznădăjduiește], [jelește], [rîde]; păstrând totdeauna tonul, măsura, sensul cuvintelor și caracterul ariei. Șahiștii își lăsară jocurile și se strânseră în jurul lui; trecătorii, atrași de zarvă, se îngrămădeau la ferestrele cafenelei. Rîdeau toți de se cutremurau pereții. El nu-și dădea seama de nimic și cânta mai departe, cuprins de un delir, de un avânt atât de nebunesc, încât mă temeam că n-o să-și mai vină în fire111. Acest text
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de mișcare poate fi dată de "mărci de integrare liniară" (mai întâi..., apoi..., în sfârșit...), însă acesta este cel mai brut procedeu. În fragmentul nostru, naratorul mimează că adoptă punctul de vedere al unui personaj virtual care ar intra în cafenea, descoperind, pe rând, firma, ușa, tejgheaua... în stânga intrării și și-ar plimba apoi privirea de jur-împrejurul sălii. Dacă detaliem și mai mult acest efort de "narati-vizare" a descrierilor, ajungem la texte care, strict lingvistic, țin de prim-plan, fiind, în realitate
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de avocați, notari, comercianți, funcționari subalterni, oameni instruiți cu ocupații diverse, umili prin lipsa de putere, fără acces în salonele frecventate de filozofi, izolați cel mai adesea în anonimatul provinciei și care-și creau mediul lor, cercul lor de discuții, cafenelele, librăriile lor, constituind în cele din urmă o clasă socială critică dotată cu o structură ierarhică aparte. Dar țelul său imediat consta pur și simplu în a fura statul de sub stăpînirea vechii elite, această cucerire părînd capabilă nu atît de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
că "sistemul parlamentar [...] presupune unitatea poporului 167", evitau cît puteau de mult acest aspect. Altul este argumentul central al "partidului național" sau "patriot" care, în același moment, se prefigurează în Franța, în cluburi, "sociétés de pensée", în lojile francmasonice, în cafenele, uneori sub egida unor mari domni liberali ca La Rochefoucauld, vărul acestuia Liancourt, La Fayette sau ducele de Aiguillon. În 1787 totul era pregătit. Mii de pamflete ce repetau cuvîntul "Națiune" se răspîndesc între iulie 1788 și aprilie 1789168, iar
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cazurile arătate obligațiile izvorăsc din fapte juridice cărora nu li se aplică regulile restrictive menționate și care, ca atare, pot fi dovedite cu martori fără nici o restricție. 471 Practică judiciară a extins textul art. 1198 al. 2 și la restaurante, cafenele, băi publice, bibliotecă, închirierea de camere mobilate, garderobele sălilor de spectacole. 472 Dec. nr. 854/1989, sec. civ., a T.S., în Dreptul nr. 3/1990. 473 T.S. sec. civ., dec. nr. 196/1984, în C.D. 1984, p. 135; în același sens
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
liric. Versurile devin eliptice, se constituie din lungi enumerații din care adesea verbele lipsesc, astfel încât devine dificil de lămurit dacă poetul respinge cu toată ființa poezia anterioară ("Nu trebuie/ Să-ți spui gândurile/ Dacă regreți/ Trecute scrisele rânduri", Sine die, "Cafeneaua/ Cu visători damnați./ Trecut-au ani,/ Simbolism,/ Curentul decadent./ Broșuri,/ Bijuterii rare/ Paradoxe/ Bizarul,/ Seri./ Nopți,/ Efuzii de parfume/ Și nuanțe./ Orașul damnat.", De artă). Alteori latura socială a noilor versuri este explicită. Nu e, totuși, la Bacovia pură reorientare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
acum mâinile așteptându-te." sau "Și ploaia lăsată afară la ușă/ ca o monedă încremenită în gălbenușul palmei", " Și viața se privește indiferentă în oglindă, -/ își face cu tine nodul la cravată,/ iese în oraș, cumpără ziarul, se oprește la cafenea, flecărește..." (Negru de fum, albă zăpadă), "Deasupra timpul se prăbușește ca pielea de pe-un animal jupuit/ peste tăcerea deasă, pântecoasă..." (Fantasme, Traian T. Coșovei). Referirea la universul cotidian se combină și la Florin Iaru cu finalul surprinzător, adevărată alunecare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
contrareformat/ și logodnicul cam hughenot,/ (...) la glezna mea dreaptă lanțul cauzal/ scoate un huruit de zi mare,/ pesemne că poemul înaintează greu,/ metru cu metru/ casă cu casă...", Epilog. La Geo Dumitrescu, fraza comună, care răsună pe străzi sau în cafenele, în berării, se repetă obsedant, în jurul ei se construiește câteodată un text întreg: "Fă-mi plata, te rog!", "Plata, vă rog!" (Din câte adevăruri). Reluarea nebunească dezintegrează sensul prim al construcției refăcând un nou semnificat pentru un semnificant banal. Procedeul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
unele cu grădini de vară), braseriile, bodegile. “Muzica sonoriza orice atom” Era, adică, pătrunzătoare, răscolitoare. Ce fel de muzică poate produce asemenea efecte? Evident, o muzică simplă, ascultată într-o grădină de vară, sau la un bal, sau la o cafenea. Niciodată Bacovia nu evocă muzica din sala de concerte, muzica „clasică”, „grea”. Versul „Muzica sonoriza orice atom” nu e inspirat de vreo simfonie wagneriană, ci, aproape sigur, de un cîntec la modă. Gustul și atitudinea lui Bacovia față de muzică sînt
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vînt după ea. în schimb, Bacovia face parte dintr-o generație avidă de muzică, prima de acest fel în istoria literaturii romîne. Dacă urmărești mișcările celor din „epoca lui Sensitif ”, constați că ei trag mereu acolo unde se cîntă: teatre, cafenele, restaurante, terase, grădini de vară, parcuri etc. Aproape toți au educație muzicală, primită în liceu, și, în plus, îndemnul interior de a asculta muzică. Cert, în materie muzicală, știu mai multe și mai diverse lucruri decît predecesorii lor2). în clinația
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și vă[d] monstruos”. încărcat cu amărăciune sau cu ură, cuvîntul „monstru” se întîlnește, de asemenea, nu o dată, în articolele și satirele unor autori socialiști („Voi ființe înrăite, crude suflete de monstru”)8), în oratoria populară și în convorbirile de cafenea. Bacovia era familiarizat cu toate aceste „surse”. „Hidos burghez... burghez tiran” Platitudinea ideologică în care trăim nu ne permite să realizăm ce insulte teribile erau acestea. „Hidos” exprimă, sec, dezgustul, oroarea. Pentru Bacovia și pentru alți zeci de autori contemporani
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Rollinat și Baudelaire și fantezia lui Lecca fu apreciată și făcu zgomot. Cenaclul de la «Fialkowski», vestita cafenea-cofetărie, primi cu aplauze vestea și poetul Mircea Demetriade o sărbători în mii de paradoxuri, - iar poetul Alexandru Obedenaru o răspîndi la «Naționala», cealaltă cafenea a scriitorilor”.2) Ororile - au încercat și unii mai tineri s-o demonstreze - pot fi privite cu detașare, „estetic”. Așa a procedat, de pildă, Ion Vinea în „Visul spînzuratului”, poem datat 1915, în care ironia e, cu premeditare, mai pregnantă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în chestiune, l-am întrebat: «-Ce femeie are amicul d-tale?» «-O cocotă; nu vezi cum lucrează din palme și pumni?» Atunci mi s-au deschis ochii, și adevărul acestei caracteristici l-am observat mai apoi, de multe ori, la cafenele, la Bullier, la Folies Bergères, pe străzi, pe bulevarde. în Paris sînt 346 de studenți romîni, toți băieți avuți; se zice că rar care n-ar avea femeia sa. Așa se înțelege cum nu pot trăi cu șase sute franci pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vară”: „Histerizate fecioare pale,/ La ferestre deschise, palpită,/ în amurguri roșii, nupțiale,/ Stau pale, și nu se mai mărită”1). Soarta lor e mult mai tristă decît a bărbaților aflați în aceeași situație. „Celibatarul - observa un sociolog - se duce prin cafenele, prin taverne, prin cluburi, locuri care, de bine de rău, înlocuiesc familia; el umblă pretutindeni singur, se plimbă singur, și are la îndemînă o sută de mijloace spre a se despăgubi de pustiul locuinței lipsită de dragostea conjugală și fiicească
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
norocoase, le au: „Și ninge în orașul mare/ E noaptea plină de orgii,/ Iar prin saloane aurii/ S-aud orcherstre, și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin.../ Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...”4 ) în proză lucrurile sînt spuse ceva mai net: „Pentru cincizeci de bani o femeie din bordei bate-n geam...Vrea iubire
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sînt datori a ține întotdeauna în stare bună, higienică și curată toate imobilele...” 7) La Schapira: „Hotelurile din oraș vor fi supravegheate în fiece săptămînă din punctul de vedere al higienei, - de către autoritățile sanitare ale orașului. Același lucru în ce privește cîrciumele, cafenelele, restaurantele, berăriile, cofetăriile”. Doctorul cerea și introducerea unor „reglementări” referitoare la prostituție, care exista legal („cu condicuță”), dar și clandestin, în zeci de „focare”.8). Un instrument orientativ pentru autorități, regulamentul le crea acestora posibilitatea să acționeze. Prin urmare, ele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
scria unul din romancierii ei, „afacerile și luxul”. Orașul feeric, cu promenadele pline (preponderent cu femei), îndeosebi la orele amurgului, cînd efectele acestuia combinate cu ale luminii electrice făceau ca totul - oameni, vitrine, automobile - să pară fascinante. Orașul cu numeroase cafenele și restaurante, unde viața de zi se prelungește, cu o frenezie în plus, în viață de noapte: „Și pe publice terase/ Plîng viori sentimental.../ E parfum, bomboane/ Și desfrîu de lupanar...” 4) „Orașul prăbușirilor”! Orașul cu amanți bogați și cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
scrie” („Glossă”)4) Deci numai în aceste condiții! Locul „inspirațiilor” și „gîndirilor” sale e, de cele mai multe ori, parcul, zăvoiul, cîmpul,- mai rar odaia sau iatacul. Dar - singur recunoaște - „să scrii în aer liber nu e ușor”5). Și nici în cafenele, berării, restaurante, crîșme. Scrisul e fixare a „inspirației”: „Cu un creion de grafit, culoarea gri, sau plumb, am transpus cîteva momente aici [într-un local aglomerat - n. m.]; am plecat să continui într-alt loc, mai favorabil, o inspirație poetică
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Chopin”, citați „la pachet” de Ion Minulescu, în „într-un bazar sentimental”), Weber (Furtuna, Gîndirile din urmă), Schumann, Strauss, Hübsch, elegii, serenade, barcarole, gavote, piese de café-concert, cîntece nemțești, spaniole, franțuzești, italiene și, inevitabil, cîntecele de pe stradă sau de la ușa cafenelelor ale unor emigranți polonezi, galițieni etc. 3.Reclamă a „Magazinului general de muzică «La Harpa»”, în Calendarul Minervei, pe anul 1905, hors texte. „La Harpa” (București, strada Colței, nr. 5) se prezenta drept „cel mai mare depozit de instrumente muzicale
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
exemplu la întîmplare: „Și ninge în orașul mare/E noaptea plină de orgii,/Iar prin saloane aurii/ S-aud orchestre și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin... Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...” („Și ninge...”). Mai încăpeau o strofă-două. Un alt poet poate că le-ar fi fabricat și introdus. Consecințele ar fi fost rele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]