3,988 matches
-
non- pegilat ( cu sau fără ribavirină ) are ca rezultat eliminarea pe termen lung a virusului , oferind o vindecare a infecției hepatice și o vindecare clinică a VHC . Totuși , aceasta nu exclude apariția unor evenimente hepatice la pacienții cu ciroza ( inclusiv carcinom hepatocelular ) . 195 Studii clinice la pacienții pediatrici cu hepatită cronică C : Pacienții copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 3 - 16 ani cu hepatită cronică C , compensata și nivele ARN- VHC detectabile ( evaluat prin laboratorul central utilizând un test de
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
non- pegilat ( cu sau fără ribavirină ) are ca rezultat eliminarea pe termen lung a virusului , oferind o vindecare a infecției hepatice și o vindecare clinică a VHC . Totuși , aceasta nu exclude apariția unor evenimente hepatice la pacienții cu ciroza ( inclusiv carcinom hepatocelular ) . 217 Studii clinice la pacienții pediatrici cu hepatită cronică C : Pacienții copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 3 - 16 ani cu hepatită cronică C , compensata și nivele ARN- VHC detectabile ( evaluat prin laboratorul central utilizând un test de
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
non- pegilat ( cu sau fără ribavirină ) are ca rezultat eliminarea pe termen lung a virusului , oferind o vindecare a infecției hepatice și o vindecare clinică a VHC . Totuși , aceasta nu exclude apariția unor evenimente hepatice la pacienții cu ciroza ( inclusiv carcinom hepatocelular ) . 261 Studii clinice la pacienții pediatrici cu hepatită cronică C : Pacienții copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 3 - 16 ani cu hepatită cronică C , compensata și nivele ARN- VHC detectabile ( evaluat prin laboratorul central utilizând un test de
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
non- pegilat ( cu sau fără ribavirină ) are ca rezultat eliminarea pe termen lung a virusului , oferind o vindecare a infecției hepatice și o vindecare clinică a VHC . Totuși , aceasta nu exclude apariția unor evenimente hepatice la pacienții cu ciroza ( inclusiv carcinom hepatocelular ) . Studii clinice la pacienții pediatrici cu hepatită cronică C : Pacienții copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 3 - 16 ani cu hepatită cronică C , compensata și nivele ARN- VHC detectabile ( evaluat prin laboratorul central utilizând un test de cercetare
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
non- pegilat ( cu sau fără ribavirină ) are ca rezultat eliminarea pe termen lung a virusului , oferind o vindecare a infecției hepatice și o vindecare clinică a VHC . Totuși , aceasta nu exclude apariția unor evenimente hepatice la pacienții cu ciroza ( inclusiv carcinom hepatocelular ) . Studii clinice la pacienții pediatrici cu hepatită cronică C : Pacienții copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 3 - 16 ani cu hepatită cronică C , compensata și nivele ARN- VHC detectabile ( evaluat prin laboratorul central utilizând un test de cercetare
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
ulterioare vor aduce noi confirmări. În ceea ce privește tratamentul PDP având ca scop reducerea riscului pentru ulcerații/amputații, există evidențele lipsesc. În abordarea PDP simptomatice este necesară parcurgerea câtorva etape importante (71): 1. Excluderea altor cauze de polineuropatie periferică. - boli maligne (ex carcinomul bronhogenic); - cauze metabolice; - toxice (alcoolul); - boli infecțioase (ex SIDA); - efecte adverse ale unor medicamente ( ex izoniazida, vinka, chimioterapice, tratamentul HIV); 2. Se vor oferi explicații, susținere și sfaturi practice (ex importanța echilibrului glicemic, prevenirea leziunilor picioarelor, suporturi pentru așternuturi la
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
Diagnosticul diferențial este dificil și trebuie făcut cu alte tumori cu celule mici și rotunde: 1) sarcomul Ewing 2) neuroblastomul: în cazul neuroblastomului lipsește colagenul 3) neuroepiteliomul 4) limfomul malign: și în cazul limfomului lipsește glicogenul 5) melanomul malign 6) carcinoamele cu celule mici (la adult) 7) histiocitomul fibros malign: el trebuie diferențiat în special de RMS pleomorfic. RMS pleomorfic are mai multe fibre colagene. RMS evoluează rapid și agresiv. După excizia chirurgicală inadecvată și fără terapie adjuvanta, tendința la metastazare
Rabdomiosarcom () [Corola-website/Science/316175_a_317504]
-
stabilirea diagnosticului se poate efectua o colorație Gram și cultură a lichidului sinovial. Printre alte boli cu prezentare similară se numără pseudoguta și artrita reumatoidă. Tofusurile gutoase, în special atunci când nu sunt localizate într-o articulație, pot fi confundate cu carcinomul bazocelular sau alte neoplasme. Atât modificarea stilului de viață, cât și tratamentul medicamentos pot reduce valorile acidului uric. Printre modificările eficace ale alimentației și ale stilului de viață se numără reducerea consumului de carne și fructe de mare, consumul adecvat
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
Virusul Epstein-Barr (virus EB, EBV, Herpesvirusul uman 4) este un herpesvirus din genul "Lymphocryptovirus" (subfamilia "Gammaherpesvirinae", familia "Herpesviridae") care provoacă mononucleoza infecțioasă; se asociază cu limfomul Burkitt și carcinomul nazofaringian. A fost numit după Michael Anthony Epstein, medic englez (n. 1921) și Yvonne Barr, virolog englez (n. 1932). Virusul Epstein - Barr (EBV, cunoscut, de asemenea, sub numele de umane herpesvirus 4 sau boala sărutului), este un membru al familiei
Virus Epstein-Barr () [Corola-website/Science/325918_a_327247]
-
rolul de „casă sigură” pentru bacteriile comensale („bune”). Acest rezervor de floră intestinală putea apoi servi la repopularea sistemului digestiv după un episod de dizenterie sau holeră. Cele mai obișnuite boli ale apendicelui (la oameni) sunt apendicita și tumorile carcinoide (carcinomul apendicelui). Cancerul apendicelui este responsabil pentru aproape 1 din 200 din totalul afecțiunilor maligne gastrointestinale. În cazuri rare adenoamele sunt de asemenea prezente. Apendicita (sau epitiflita) este o stare caracterizată de inflamația apendicelui. Durerea izbucnește adesea în centrul abdomenului, ce
Apendicele vermiform () [Corola-website/Science/323575_a_324904]
-
periaj trebuie insistat pe acele părți ale corpului unde părul din blană are tendința de a se încâlci și împâsli (în spatele urechilor, pe lateralele gâtului, posteriorul membrelor, regiunea perianală). Boli semnalate în cadrul rasei cu o frecvență mai ridicată: hipotiroidism, epilepsie, carcinomul celulelor de tranziție, displazia de șold, dermatomiozita, boala von Willebrand. Rezistă foarte bine condițiilor traiului în aer liber, grație blănii dese, cu bune calități impermeabile și călduroasă. Se vor simți foarte bine în curte, printre alte animale. Se joacă frumos
Ciobănesc de Shetland () [Corola-website/Science/323067_a_324396]
-
se poate răspândi și la nivelul țesuturilor din apropiere sau al altor organe din corp prin sistemul limfatic, printr-un proces denumit metastază. Majoritatea tipurilor de cancer care pornesc din plămân, cunoscute în principal sub denumirea de cancere pulmonare, sunt carcinoamele derivate din celulele epiteliale. Principalele tipuri de cancer pulmonar sunt carcinomul cu celule mici (cancerul bronho-pulmonar microcelular sau CBPM), supranumit și cancer cu celule „în bob de ovăz”, și carcinomul pulmonar fără celule mici (cancerul bronho-pulmonar non-microcelular sau CBPNM). Cele
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
altor organe din corp prin sistemul limfatic, printr-un proces denumit metastază. Majoritatea tipurilor de cancer care pornesc din plămân, cunoscute în principal sub denumirea de cancere pulmonare, sunt carcinoamele derivate din celulele epiteliale. Principalele tipuri de cancer pulmonar sunt carcinomul cu celule mici (cancerul bronho-pulmonar microcelular sau CBPM), supranumit și cancer cu celule „în bob de ovăz”, și carcinomul pulmonar fără celule mici (cancerul bronho-pulmonar non-microcelular sau CBPNM). Cele mai frecvente simptome sunt tusea (inclusiv tusea cu sânge), pierderea în
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
plămân, cunoscute în principal sub denumirea de cancere pulmonare, sunt carcinoamele derivate din celulele epiteliale. Principalele tipuri de cancer pulmonar sunt carcinomul cu celule mici (cancerul bronho-pulmonar microcelular sau CBPM), supranumit și cancer cu celule „în bob de ovăz”, și carcinomul pulmonar fără celule mici (cancerul bronho-pulmonar non-microcelular sau CBPNM). Cele mai frecvente simptome sunt tusea (inclusiv tusea cu sânge), pierderea în greutate și dificultățile de respirație. Cea mai frecventă cauză a cancerului pulmonar este expunerea îndelungată la fumul de țigară
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
tratamentului cu inhibitori EGFR. Proto-oncogena Her2/neu este afectată mai puțin frecvent. Modificările cromozomiale pot conduce la pierderea heterozigoției. Acest lucru poate provoca inactivarea genelor supresoare de tumori. Modificarea cromozomilor 3p, 5q, 13q și 17p este foarte frecventă în cazul carcinoamelor pulmonare cu celule mici. Gena supresoare de tumori "p53", localizată pe cromozomul 17p, este afectată în 60-75 % din cazuri. Printre alte gene care sunt în general afectate de mutații sau amplificări se numără "c-MET", "NKX2-1","LKB1", "PIK3CA", și "BRAF
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
clinic și radiologic. Cancerele pulmonare sunt clasificate în funcție de tipul histopatologic. Această clasificare este importantă pentru a alege modul de gestionare și pentru a anticipa evoluția bolii. Majoritatea cancerelor pulmonare sunt carcinoame- tumori cu caracter malign care rezultă din celulele epiteliale. Carcinoamele pulmonare sunt clasificate în funcție de dimensiune și de identificarea la microscop a celulelor maligne de către histopatolog. Cele două clase principale sunt carcinoamele fără celule mici (non-microcelulare) și cele cu celule mici (microcelulare). Cele trei subtipuri principale ale cancerului bronho-pulmonar non-microcelular sunt
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
pentru a anticipa evoluția bolii. Majoritatea cancerelor pulmonare sunt carcinoame- tumori cu caracter malign care rezultă din celulele epiteliale. Carcinoamele pulmonare sunt clasificate în funcție de dimensiune și de identificarea la microscop a celulelor maligne de către histopatolog. Cele două clase principale sunt carcinoamele fără celule mici (non-microcelulare) și cele cu celule mici (microcelulare). Cele trei subtipuri principale ale cancerului bronho-pulmonar non-microcelular sunt adenocarcinoamele, carcinoamele pulmonare cu celule scuamoase și carcinoamele pulmonare cu celule mari. Aproximativ 40 % dintre cancerele pulmonare sunt adenocarcinoame, care de
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
sunt clasificate în funcție de dimensiune și de identificarea la microscop a celulelor maligne de către histopatolog. Cele două clase principale sunt carcinoamele fără celule mici (non-microcelulare) și cele cu celule mici (microcelulare). Cele trei subtipuri principale ale cancerului bronho-pulmonar non-microcelular sunt adenocarcinoamele, carcinoamele pulmonare cu celule scuamoase și carcinoamele pulmonare cu celule mari. Aproximativ 40 % dintre cancerele pulmonare sunt adenocarcinoame, care de obicei apar în țesutul pulmonar periferic. Majoritatea cazurilor de adenocarcinom sunt asociate cu fumatul; cu toate acestea, în rândul persoanelor care
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
identificarea la microscop a celulelor maligne de către histopatolog. Cele două clase principale sunt carcinoamele fără celule mici (non-microcelulare) și cele cu celule mici (microcelulare). Cele trei subtipuri principale ale cancerului bronho-pulmonar non-microcelular sunt adenocarcinoamele, carcinoamele pulmonare cu celule scuamoase și carcinoamele pulmonare cu celule mari. Aproximativ 40 % dintre cancerele pulmonare sunt adenocarcinoame, care de obicei apar în țesutul pulmonar periferic. Majoritatea cazurilor de adenocarcinom sunt asociate cu fumatul; cu toate acestea, în rândul persoanelor care au fumat mai puțin de 100
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
cazurilor de adenocarcinom sunt asociate cu fumatul; cu toate acestea, în rândul persoanelor care au fumat mai puțin de 100 de țigarete în viața lor („nefumători”), adenocarcinoamele sunt cea mai comună formă de cancer pulmonar. Un subtip de adenocarcinom, respectiv carcinomul bronhoalveolareste mai comun în rândul nefumătoarelor și poate avea o supraviețuire pe termen lung mai bună. Carcinoamele cu celule scuamoase reprezintă aproximativ 30 % dintre cancerele pulmonare. De obicei, acestea apar în apropierea căilor respiratorii principale. O cavitate seacă și moartea
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
puțin de 100 de țigarete în viața lor („nefumători”), adenocarcinoamele sunt cea mai comună formă de cancer pulmonar. Un subtip de adenocarcinom, respectiv carcinomul bronhoalveolareste mai comun în rândul nefumătoarelor și poate avea o supraviețuire pe termen lung mai bună. Carcinoamele cu celule scuamoase reprezintă aproximativ 30 % dintre cancerele pulmonare. De obicei, acestea apar în apropierea căilor respiratorii principale. O cavitate seacă și moartea celulară asociată sunt identificate în mod comun în centrul tumorii. Aproximativ 9 % dintre cancerele pulmonare sunt carcinoame
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
Carcinoamele cu celule scuamoase reprezintă aproximativ 30 % dintre cancerele pulmonare. De obicei, acestea apar în apropierea căilor respiratorii principale. O cavitate seacă și moartea celulară asociată sunt identificate în mod comun în centrul tumorii. Aproximativ 9 % dintre cancerele pulmonare sunt carcinoame cu celule mari sau macrocelulare. Acestea sunt denumite astfel deoarece celulele canceroase sunt mari, cu citoplasmă în exces, nucleu mare și nucleoli vizibili. În cazul unui cancer bronho-pulmonar microcelular (CBPM), celulele conțin granule neurosecretoare dense (veziculecare conțin hormoni neuroendocrini), ceea ce
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
dintre cazuri prezintă metastaze. Acest tip de cancer pulmonar este puternic asociat cu fumatul. Se recunosc patru subtipuri histologice principale, deși o parte dintre cancere pot conține o combinație de subtipuri diferite. Subtipurile rare includ tumori glandulare, tumori carcinoide, precum și carcinoamele nediferențiate. Plămânul este un loc comun de răspândire a tumorilor aflate în alte părți ale corpului. Cancerele secundare sunt clasificate în funcție de locul de origine; de exemplu, cancerul la sân care s-a răspândit la plămân se numește cancer de sân
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
metastaza distantă. După aceasta, în funcție de descriptorii TNM, este stabilit un grup care variază de la cancerul ocult, la stadiile 0, IA (unu-A), IB, IIA, IIB, IIIA, IIIB și IV (patru). Acest grup de stadii determină alegerea tratamentului și estimarea prognosticului. Carcinoamele pulmonare cu celule mici (CBPM) au fost clasificate în mod tradițional în „stadii limitate” (limitate la jumătate din torace și încadrabile într-un câmp radioterapeutic tolerabil unic) sau în „stadii avansate” (boală mai extinsă). Cu toate acestea, clasificarea TNM și
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
pe scară mai largă dozele de radiații la pacienții cu cancer pulmonar în stadiu incipient, dar care nu pot fi supuși unei intervenții chirurgicale. În 1997, radioterapia accelerată hiperfracționată continuă a fost considerată o îmbunătățire față de radioterapia radicală convențională. În ceea ce privește carcinomul pulmonar cu celule mici, încercările inițiale din anii ‘60 de extirpare chirurgicală și radioterapia radicală au eșuat. În anii ‘70, au fost elaborate cu succes scheme chimioterapeutice.
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]