66,018 matches
-
Cu ploaie de speranțe să-mi inunde Suflet însetat de fericire. Pe câmpii o-ntâmpină viorele, Și-i împodobesc chip de fecioară. Din zori în seară-i cântă albinele: Bine-ai venit, Zână Primăvară! Petale de soare se preling din cer, Cu lacrimă în mărgăritare. Muguri din ram să dezvăluie mister De belșug în toamnă roditoare. Peste natură plouă bucurie Și fericire pe câmp înverzit, Când soarele în flori de păpădie, Lasă al vieții dar neprețuit. Culoarea de pe câmp cu viorele
BINE AI VENIT, ZÂNĂ PRIMĂVARĂ! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384209_a_385538]
-
PRIMĂVARĂ Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Este o zi... cenușie de iarnă târzie. O astfel de zi în care simți, cum te afunzi în deznădejde și uiți, că undeva în ceruri, ar mai exista Soarele... Inchid ochii și încerc să visez... Stau în fața ferestrei larg deschise și trag adânc aer în piept. Un miros dulceag îmi umple nările: este parfumul primăverii. Orașul tresare și s-alintă sub razele soarelui... Din vitrina
O ULTIMĂ... PRIMĂVARĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384194_a_385523]
-
Stau în fața ferestrei larg deschise și trag adânc aer în piept. Un miros dulceag îmi umple nările: este parfumul primăverii. Orașul tresare și s-alintă sub razele soarelui... Din vitrina unui atelier de pictură mă privește insistent un tablou cu cerul înmuiat în albastrul... unui penson Câțiva pași mai încolo zăresc în altă vitrină sub un anunț scris cu litere mari, ”Noutăți”, mai multe poeme cu coperți atrăgătoare. Un parfum de primăvară se ridică dintre rimele săltărețe. Strada este plină de
O ULTIMĂ... PRIMĂVARĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384194_a_385523]
-
poeții adevărați, cu generozitate și fără răsplată, pentru ca noi să putem călca pe drumul luminii ascuns încă privirilor profane. „Ca să ne păstrăm/ dragostea târzie/trebuie să ne dozăm forțele/ ca și cum am degusta un vin vechi/ să-i simțim tăria în cerul gurii/ cu ochii întredeschiși/ să-i vedem bănuțul clătinându-se/ și cercul gradelor legănându-se/ca un hamac sofisticat”. (Vinul roșu) Acest volum publicat de Editura Familia în anul 2015 și prezentat în ediție bilingvă are, ca adaos de valoare
PESTE TIMP ZBOARĂ DOAR CUVÂNTUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 () [Corola-blog/BlogPost/384193_a_385522]
-
finele anului 2011 și lansată în Casa de Cultură a Sindicatelor din municipiul Câmpulung Moldovenesc la 17 februarie 2012. George Bodea și-a făcut debutul publicistic în anul 1961 la „Viața studențească”. În anul 1970 a publicat poezii în antologia „Cerul de apă”, Editura Junimea, Iași, iar în anul 1977 a publicat placheta de versuri „Șansa”, în cadrul culegerii „Zece poeți tineri”, aceeași editură; în 1981 a publicat cartea „Legendele Rarăului” - culegere de minunate legende bucovinene, Editura Junimea; în anul 1985, „Pământ
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
Timpul trece nemilos Și vei fi cândva...uitare! Stai...oprește-te și-ascultă... Mai privește-un răsărit, Mai învață cum să ierți Să iubești, să fii iubit! Bucură-te suflet drag Cât mai ai suflare-n tine Și privește către ceruri Și alege tot ce-i bine! Dorule...doruțul meu Dorule, doruțule De ce plângi drăguțule? De mult timp n-ai mai visat Și de mult n-ai mai cântat... Nu mai arzi la mine-n piept Și te chem...și te
OMAGIU DIVIN 18 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384213_a_385542]
-
Ce nu-și află alinare Într-o lume-așa de mare? Dorule, ce mult aș vrea Dacă-ai vrea...dacă-ai putea Să pornim la drum de mâine Eu cu tine...tu cu mine Pe cărări de vis curat Către cerul înstelat... Și acolo-n galaxii Poate că vom întâlni O Iubire care n-are Pe pământ asemănare Și-ai să cânți doruțul meu Dorul inimii mereu!!! Iartă-mă Părinte Sfânt! Pentru ruga nerostită, Pentru cântul necântat. Pentru zborul ce s-
OMAGIU DIVIN 18 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384213_a_385542]
-
ghiocel. Ajută-mă de vrei, căci măricel Nu-s de ajuns, să ies sus la lumină ! Putere n-am destulă-n rădăcină ! Suflând în pojghiți, drumul i-am croit Și puiul de lumină-a răsărit Îțind scufia-i albă înspre ceruri. Dar, zgribulit, s-a-ntors pișcat de geruri. - Vai mie! Vai de mine! Ce mă fac? Întreabă ghiocelul un gândac Ce somnolent mișcase doar un pic. - La ce-i afară, nu mai fă nimic ! Rămâi la locul tău și fii deștept Sau
GHIOCELUL ŞI VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384216_a_385545]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > TRISTEȚI DE PRIMĂVARĂ Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 1899 din 13 martie 2016 Toate Articolele Autorului Pe strada noastră plânge cerul Cu lacrimi transformate-n ploi, În nori cerniți a strâns misterul Tristeților din noi. Nu se strecoară nici o rază Prin pânza cenușie de sub nori, Doar felinarele veghează Tăcutele cărări. Azi Primăvara e plină de-ntristare Și-ar fi dorit să
TRISTEȚI DE PRIMĂVARĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384207_a_385536]
-
să fie a soarelui aleasă, Dar norii cern cu răzbunare O ploaie măruntă și deasă. Și plouă în mine, plouă în noi, Pe vreme cu ploaie e trist și cuvântul, Torente de lacrimi se scurg în noroi, Prin ploaie doar cerul sărută pământul. Referință Bibliografică: Tristeți de primăvară / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1899, Anul VI, 13 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ștefania Petrov : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
TRISTEȚI DE PRIMĂVARĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384207_a_385536]
-
acoperea văzduhul. Doar când și când se auzeau vorbe șoptite ale pământului spuse cine știe cui. Satul cu case frumoase cu prispe și ferestre de poveste, era total alb. Nici o culoare. Doar albul acela curat și sclipitor în lumina unor raze de cer. Poteca era albă și drumul cel mare alb. Pomii albi își lăsaseră frunzele mari și cu crengile ridicate pe care albul se așezate ca în picturile meșteșugite ale unui pictor uitat de lume, mărgineau drumul. Părea ca o zăpadă proaspătă
ALB de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384218_a_385547]
-
Si omul fără să mă privească mi-a pus în minte - aici nu sunt stații și nici trenuri. M-am reîntors din nou în satul care-mi vorbea de țară, de unde credeam eu, pot afla ceva despre frumusețea culorilor. Atunci cerul s-a deschis. Au apărut pe el toate culorile universului mai multe și mai frumoase, mai stralucitoare și mai diferite decât le cunoscusem. Am aflat atunci că lumea albului nu era decât lumea gândurilor bune. Ele treceau doar peste durerile
ALB de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384218_a_385547]
-
a pus în minte un înțelept de acolo, e să vă iubiți și să nu lăsați răul să vă mistuie viața, precum ni s-a întâmplat nouă”. Si privirea mi-a fost captată definitiv într-un extaz de admirație spre cer. Acolo deasupra, culorile universului acopereau inimile cu frumusețea graiului care se revărsa peste mințile până atunci acoperite de neguri, spunându-le cu glas de Ingeri “ Acestea sunt culorile vieții așa cum ar trebui ea să fie.” Referință Bibliografică: ALB / Silvia Cinca
ALB de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384218_a_385547]
-
un eden De sentimente ce ne sunt prescrise - Trăiri ce ne îmbată cât putem. Din zori de zi prin gânduri tot te caut, De te ascunzi la umbra lor să șezi ... Mă chemi cu cântu-ți fermecat de flaut, Pe-un cer de peruzea fluturi îmi desenezi ... Din linii frânte - zboruri în căderi, M-ai înălțat pe note în acorduri, Acuma-s visu-ți ce în fapt de seri, Îți umple poezia - versuri, rânduri ... Sunt ritmul, rima cea vibrândă, Amploare de culoare și
FEMEIA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384210_a_385539]
-
nedreptăți și abuzuri și amânăm să le spunem pe nume. Oricât de mare ar fi acest „Goliat”, se știe din istorie că a fost învins de tânărul David, care a luptat împotriva lui prin credința în Dumnezeul care a creat cerurile și pământul și cu o singură lovitură de praștie a dat izbândă poporului din care făcea parte. Tot așa Dumnezeu ne va face dreptate și nouă și îi va ajuta pe toți compatrioții noștri români, aflați în necaz, să își
DESPRE LITERA ŞI SPIRITUL LEGILOR ÎN CAZUL BODNARIU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384201_a_385530]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > PRIVIREA Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Ce poate fi mai minunat Decât privirea ce se-nalță Atât de sus cât să cuprindă Cerul? Mai sus ca ochiul Din țărână plămădit, Privirea, cu lumina-și face jocul Din esența ei s-a zămislit! Miracol ca și gândul, infimul, Țesut din nevăzute fire Privirea, ca vântul aducerilor Ne face cadou sublimul... Plutind peste rostiri Ca
PRIVIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384224_a_385553]
-
din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Unde mi te-ai ascuns, copilărie, În câmpuri de lumină sau în soare, În ramuri de salcâm nemuritoare Sau mai suspini în flori de iasomie? Mi-e dor de libertate și candoare, De cerul tău senin și armonie, De ochii tăi cei blânzi și bucurie, Privesc în amintire și mă doare. Copilărie scrisă-n puritate- Suflet curat în cântec azuriu, O pagină de vise fermecate, Cu inima mă învățai să scriu. Să te întorci
SONET COPILĂRIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384225_a_385554]
-
MPEI DE AMINTIRE ... Autor: Viorica Gusbeth Publicat în: Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Un crâmpei de amintire .... Viorica Gusbeth O seară! Dar, nu una obșnuită. E seara de Ajun. Ajunul mosului, a sfântului Nicolae. Din cer începu să cadă, pe neașteptate, fulgi albi și pufoși. Stătea în pragul casei, deschisese larg ușa și privea dansul fulgilor de zăpadă în bătaia luminii de la becul din colțul casei. Nici nu a durat mult și curtea s-a umplut
UN CR\MPEI DE AMINTIRE ... de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384235_a_385564]
-
la unchiul Onicu, fratele mamei, care era personajul pricipal, moșul deghizat. . Și moșul îi bucura pe toți, dăruindu-le atâtea lucruri frumoase, fascinante. Așadar zăpada e cadoul de la tine, moșule! Sărmane moș, ai murit prea devreme! Acum, de acolo, din ceruri,el îi adusese în dar un nor plin de zăpadă. Îl adusese de acolo, de la casa copilăriei sale. . Îți mulțumesc moșule că nu m-ai uitat! Și zâmbetul ei deveni trist , melancolic. Copilărie, ce minunată ești, dar cât ești de
UN CR\MPEI DE AMINTIRE ... de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384235_a_385564]
-
Autorului Te-am așteptat în zori de lună Să-mi spui sub o rază: Iubito, bună! Mi-a fost dor să-ți alerg prin vene Ca un râu ce deschide ale văilor gene. Te-am așteptat pe un țărm de cer Să mă scalzi cu albastrul mister, Cu îngerii voi face un legământ Să-mi fii val mângâiat de cuvânt. Te-am așteptat ca pe o minune, Să-mi umpli galaxia cu stele genune Pe orbita sufletului se vor roti vise
TE-AM AŞTEPTAT de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384243_a_385572]
-
vise și-n dorul obosit Când pe-obrazul de fildeș rup tacerea-n două ... Cu așteptările ravasite-n mii de gânduri , Alerg într-una fără să te întâlnesc , Și-n goluri nedefinite printre rânduri Numai uitarea dintre noi o regăsesc.... Cerul plânge în privirea ochilor Când irișii ți-au citit pasii-n noapte , Te-am recunoscut prin vuietul clipelor În parfumul îmbălsămat cu șoapte... Neliniștea și-a înfipt chipul între petale , Încătușata între culori visez și trăiesc , Plutind mereu în cantul
CA O PICTURA de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384257_a_385586]
-
în casă.Era o dimineață plină de mirosuri necunoscute. A ce miroase? se întreba nedumerită . Ridică ochii și privi plină de uimire , dar și de încântare , zicându-și. O Doamne , dar e primăvara ! Miroase primăvara ! Stolul de păsări din înaltul cerului confirmau bucuria ei ,se întorceau, aducând cu ele speranța zilelor senine. Se dezlipi de tocul ușii de care se rezemase, plină de un val imens de bucurie se așeză pe banca din curte. Banca mai păstra ceva din umezeala iernii
A ȘAPTEZECEA PRIMĂVARĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384232_a_385561]
-
ani și ani. Căuta cu nerăbdare, anii primăverilor. Se căsătorise în una din zilele lunii mai! Asta da lună, pentru începutul celei mai importante etape din viață! Luna mai, luna fericirii, a împlinirilor! Dar, ce ploaie a mai curs din cer, atunci! Optimiștii spuneau: veți fi bogați și fericiți. Ploaia înseamnă bunăstare, recoltă. Mireasa privea la voalul făcut ciuciulete, mirele avea apă în pantofi. Nu erau prea multe mașini - taxi în micile orașe. Dar când ești fericit, contează că ți-ai
A ȘAPTEZECEA PRIMĂVARĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384232_a_385561]
-
prind în colțuri lacrimi Din adâncuri de izvor, Izbucnind în mine patimi, Frământate de-al tău dor. Câte-o geană de lumină Se așează împrejur, Și-n sclipirea-i opalină, Chipul tău e, pot să jur! Inima-mi tresaltă-n ceruri La așa o arătare, Printre nori, himere, râuri, Mă cuprind-'n-alor strânsoare. Nu-ndrăznesc să mă desprind Din fiorul ce m-a prins, În străfunduri toate-mi tind, Să se lase-n necuprins. Printre pleoape-ntrezăresc Fără urmă de
NĂLUCIRI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384256_a_385585]
-
urmă de tăgadă, Al tău chip nepământesc, Bucuros să mă revadă. Pe obraz îți simt adierea Nici nu pot să o cuprind, Să aline-n trup durerea, Rănilor ce mă aprind. Mintea plăsmuie s-aburce Prăvălind doar năluciri Și din ceruri să m-arunce, În vâltori cu amintiri. Inima de zor se zbate Să m-aducă înspre mal, Glasul tău un far în noapte, Luminând un ultim val. Și în piept răsun bătăi Din adânc de suflet gol, Viața prinde vâlvătăi
NĂLUCIRI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384256_a_385585]