7,296 matches
-
Nu sângerase prea mult, am dezamăgit-o eu. Când am găsit-o eu, Începuse deja să se coaguleze, Înțelegi? Ah, da! Asta Înseamnă că murise de ceva vreme. Stai numai să-i zic lui Darren. Sper că polițiștii n-au chinuit-o prea tare pe Naomi, am aruncat eu momeala, simțind că meritam la rândul meu niște informații. — Cum adică? În spatele nostru se Învârteau niște sosii de-ale lui Kurt Cobain, vrând să ajungă mai aproape de cojoace. Ne-am dat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
foarte familiar. Apoi, se Îndepărtă, mergând cu pași repezi. Am observat că nu se ducea către sală. — La dracu’! exclamă Lou cu atâta forță, că mi-am Îndreptat brusc ochii spre ea. Pe față i se citea furia. Se răsuci, chinuindu-se să se ridice de pe bancă și țâșni mânioasă În picioare. — Lou? am zis eu neliniștită. — Să-l ia naiba pe băiatul ăsta! Sunt sigură că e ceva ce nu spune! La dracu’, ar fi trebuit să-l iau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
pe la vestiarele bărbaților, Brian, deși prezent În sensul fizic al cuvântului, exersa Împingeri din culcat cu asemenea concentrare, Încât chiar dacă m-aș fi Întins pe banca de alături și aș fi imitat-o cu toată convingerea pe Madonna În timp ce se chinuie și cântă Like a Virgin, tot n-aș fi reușit să-l fac măcar să clipească În direcția mea. Cum n-aveam nimic mai bun de făcut, m-am Învârtit o vreme pe-acolo. Nu se supăra nimeni că lumea stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Așa să-i spui.” Apoi îmi trântea ușa în nas și iarăși nu se mai auzea nimic. Totuși, în felul ei, ea ținea la Nero. Puteam să jur. Alaltăieri seară, l-am găsit pe Dorin în curtea din spatele blocului. Se chinuia să smulgă din mâna unui puștan un tanc mititel pe care acela îl strângea cu disperare la piept. Când m-a zărit, l-a lăsat în pace pe băiețelul plângăcios și a venit spre mine. Am traversat șinele de tramvai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
măsuța îngustă dintre bibliotecă și holul care ducea la baie și dormitor, stătea încă teancul de manuscrise ale bunicului. „Eu am fost ochii lui. Eu am fost ochii lui”, spunea câteodată bunica. „Am dactilografiat totul pentru el. Totul. M-am chinuit cu mașina de scris, asta veche.” Pe urmă, totdeauna apăsa pe o clapă. „Auzi sunetul? Sec. E o continuare a gândului.” Mașina de scris se afla și ea la locul știut. Am apăsat pe clapă. Buricul degetului mi-a rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
dat fuga acasă, mi-am pus comprese cu oțet și cu apă rece, mi-am ascuns capul sub o pernă din cele mari - după ce, mai întâi, făcusem întuneric în cameră - dar nimic nu m-a ajutat și așa m-am chinuit ceasuri întregi. Două zile mai târziu, m-au chemat la cancelarie. Fiindcă aveam note bune, mi-au oferit un loc la cămin. Poate că asta era soluția. Îmi cereau însă o recomandare scrisă din partea unor persoane de încredere din satul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Sanowsky”, mi-a spus. „Te simpatizează. Și dacă vrei, poți să-i scrii deja signorei Maria.” Privind pe fereastră și printre treptele scării de incendiu, i-am văzut pe tata și pe domnul Sanowsky mergând spre mașină. Domnul Sanowsky se chinuia să-și îndese în mâneca hainei o bucată de lemn lungă și lustruită. Îi cădea mereu, iar el înjura. Casa avea o grădiniță în față. Asta nu însemna că am fi locuit la niște oameni bogați. În America, fiecare casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
adevăr, am uitat de nevastă-mea”, mormăia domnul Petrea, vorbind cu el însuși. „Așa-mi trebuie. Dacă te-ai măritat cu un bețiv, nu poți să scapi nepedepsită. Cu ce am păcătuit, Doamne, de trebuie să am asemenea bărbat? Mă chinui cu el de o viață.” „Încetează, femeie! Taci din gură, fiindcă mai târziu ai să regreți ce spui acum. Avem un cutremur aici, așa că vino jos imediat.” „Bineînțeles că avem un cutremur aici, altfel n-ați fi voi toți adunați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Ea continua să-mi surâdă. „Ce mă fascinează pe mine de fapt, în ultimul timp, sunt extratereștrii”, am reluat eu. „Extratereștrii?” „Întocmai. Istorisirile astea despre extratereștri trebuie luate în serios. Știai că în Kentucky o familie de fermieri a fost chinuită de omuleții verzi o noapte întreagă? Oamenii au tras chiar asupra lor și l-au nimerit pe unul din ei. Și când a venit poliția, se făcuseră nevăzuți, parcă intraseră în pământ. După ce a plecat poliția, au apărut iarăși. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
muribunzi care, privați de harul divin al ultimului sacrament, se stinseseră În mai puțin timp decât ar fi necesar pentru a o spune. Întrebarea dacă dumnezeu avea autoritate asupra morții sau dacă, dimpotrivă, moartea era superiorul ierarhic al lui dumnezeu, chinuia În surdină mințile și inimile sfintei instituții, unde afirmația Îndrăzneață că dumnezeu și moartea erau două fețe ale aceleiași monede Începuse să fie considerată, mai mult decât o erezie, un sacrilegiu abominabil. Asta era ceea ce se trăia pe dinăuntru. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
privată cât și publică, nu i-ar ședea rău prescurtarea simplificatoare bcar. Este adevărat Însă că ar fi trebuit să fie oarbă de tot ca să nu vadă cum, aproape de la un moment la altul, i se umpluseră lăcașurile de oameni chinuiți În căutarea unui cuvânt de speranță, a unei consolări, a unui balsam, a unui analgezic, a unui tranchilizant spiritual. Oameni care până atunci trăiseră conștienți că moartea e sigură și că nu există mijloc de a scăpa de ea, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
să-i ajute pe cei mai disperați. Căci nu de puține ori un psiholog, exact În momentul În care Îl sfătuia pe pacient să lase lacrimile să curgă ca fiind cel mai bun mod de a alina durerea care-l chinuia, izbucnea Într-un plâns convulsiv amintindu-și că și el ar putea fi destinatarul unui plic identic la prima distribuire de corespondență din ziua următoare. Terminau ședința amândoi Într-un plâns nestăvilit, Îmbrățișați de aceeași nenorocire, dar gândind terapeutul minții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
așteptați să vă răspund, există anumite vorbe care sunt interzise În gura mea, Încă un mister, Și nu va fi ultimul, După această despărțire vor rămâne toate rezolvate, Ar putea să Înceapă altele, Vă rog, lăsați-mă, nu mă mai chinuiți, Scrisoarea, Nu-mi pasă de scrisoare, Chiar dacă v-ar păsa n-aș putea să v-o dau, am lăsat-o la hotel, spuse femeia zâmbind, Atunci rupeți-o, O să mă gândesc ce trebuie să fac cu ea, Nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Udi vine să mă viziteze după școală, se întinde pe patul înfierbântat, iar eu murmur, lasă-mă acum, sunt bolnavă, el pleacă jignit fără să spună o vorbă, aud apoi hârșâitul tălpilor ce răsună în toată casa și iar mă chinuie gândurile, asta îți dorești, să trăiești într-o astfel de singurătate, asta ți se va întâmpla dacă îl părăsești. Aburi acri de alcool suflă către mine gura lui deschisă, iar eu mă strâng lângă el sub pătură, îi pun brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
aproape că mă înec, cu greu reușesc să le înlătur și să iau o gură de aer. Mai bea puțin vin, spune el, apoi îmi toarnă pe gât o cascadă dulce, direct din sticlă, iar eu deschid gura, așa ne chinuiam să prindem primele picături de ploaie, limba mea este însetată de vin, îi caut urmele pe organul tare, care i se leagănă bețiv între testicule, mă lipește de el, sticla goală de vin îmi alunecă pe ceafă, oaza din deșertul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
N-o să scapi de mine așa de ușor acum după ce m-ai îmbolnăvit, șuieră el printre dinți, iar eu tremur din tot corpul, eu te-am îmbolnăvit, ingratule, eu te-am îmbolnăvit? Dar cuvintele mi se împleticesc în gât, se chinuie să iasă, flutură printre amigdalele inflamate din pricina furiei, cine oare pregătise un capitol atât de scurt de viață pentru noi și cum se va termina el și ce anume se va întâmpla cu Noga, iar în clipa în care îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
care se dezvăluie asemenea unei scrieri antice descifrate cu mare dificultate, spun din nou, mulțumesc mult pentru că ai venit, eu nu mi-aș fi scos fetița pe o asemenea căldură pentru nimic în lume, iar în tot acest timp mă chinuie îndoiala, de ce ne este atât de devotată, doar dacă nu cumva el chiar este foarte bolnav. Nu pare deloc bolnav, vine repede în salon, cu prosopul înfășurat în jurul coapselor ca o fustă, ea ne privește curioasă pe amândoi, îi este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
în dormitor asemenea unui câine ascultător, inspectând grămăjoarele de haine, scoate din dulap rucsacul pe care îl folosea în călătorii, apoi începe să își împacheteze hainele în felul acela ciudat al lui, întotdeauna mă săturam să îl văd cum se chinuie și în cele din urmă îl ajutam, chiar și acum mă apropii de pat și încep să le împăturesc, o bluză și încă una, el mă privește uimit, se simțea mai bine când urlam și înjuram. Unde mergi, îl întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ușă, venite dintr-o țară îndepărtată și mă trezesc din somnul binefăcător. Versetele liniștitoare pe care le citisem toată noaptea și care se lipiseră de mine se trezesc acum împreună cu mine, asemenea unor morți în clipa învierii, spatele meu se chinuie să se îndrepte, mă grăbesc spre ușă, aplecată, inima îmi bate sălbatic, iată că s-a întors la mine, Udi al meu, nu se poate îndepărta cu adevărat, suntem un singur popor, chiar dacă avem două regate diferite, un nou legământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
câmpii, doar îl văzusem, îl auzisem, îi este foarte bine, rece și calculat, în vreme ce eu sunt sfâșiată, dar, cu toate acestea, vorbele ei reușesc să mă surprindă, o privesc umilită, știa întotdeauna să mă zăpăcească până ce renunțam să mă mai chinui să o înțeleg, totul este pe dos în ceea ce o privește, fără logică, pare că atunci când este fericită se simte jalnic și invers, ani la rând m-am ferit de ea, iar acum el o trimite la mine, în dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
de mine, Naama, simt că fugi, iar eu spun, sunt aici cu tine, el îmi scutură umerii dezamăgit, nu ești, nu ești, iar eu imediat mă grăbesc să îl mulțumesc, să îl conving că sunt aici, întreg trupul meu se chinuie să îl satisfacă, făcând cerc după cerc în jurul lui, ca într-o țintă pentru pușcași, în mijlocul căreia stă înfipt mădularul lui hipnotizant, nimic nu va schimba acest lucru, nici măcar durerea tatălui meu, nici trădarea lui Udi, nici tristețea lui Noga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
este frig, insist eu, nu vezi că s-a răcit, iar ea spune, știu că nu mă iubește, o trag spre mine cu furie, când apuc și eu să dorm, trebuie să mă deranjeze, ce i-am făcut de mă chinuie în felul acesta, abia atunci pricep vorbele ei, dar nu răspund, pentru că nu am ce să îi zic, poate că are dreptate, nu am nici cea mai vagă idee pe cine iubește el. Abia dacă mi-a vorbit, continuă ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
dormisem de ani de zile, mă sprijin de perete și închid ochii. Apropierea de viața aceasta nouă, de noua familie care lua ființă din agonie îmi trezește o liniște copilărească, parcă cineva mi-ar veghea somnul, și eu, care mă chinui noapte după noapte să adorm în patul meu, cad într-un somn adânc pe scaunul acela din plastic de pe coridorul zgomotos, în urechile mele ciocăne frânturi de conversație și urlete, pași grăbiți și strigăte de fericire, dar nimic nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
de dragul păstrării inocenței micului nostru regat, poate că tocmai aceasta a fost încercarea prin care trebuia să treacă, dar atunci, cum rămâne cu libertatea noastră închistată în frustrări, poate că logica se ascunde tocmai în evenimentele acestea care ne-au chinuit atât de mult, o logică mult mai profundă, complet diferită, pentru că, dacă se va mai întoarce vreodată, va trebui să o facă pe un alt drum, să trăiască alături de o altă femeie, iar eu mă întorc în cameră și răsfoiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Cu toate acestea, nu mi-am deschis niciodată inima în fața lui și, din acest punct de vedere, relația mea cu el se afla la polul opus celei pe care o avusesem cu Kizuki. Când l-am văzut prima oară beat, chinuind o fată, mi-am propus să nu-mi deschid inima față de Nagasawa indiferent ce se întâmpla. În cămin circulau câteva legende legate de Nagasawa. Potrivit uneia dintre ele, Nagasawa a mâncat odată trei melci, iar conform alteia avea un penis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]