38,100 matches
-
un manuscris pe pergament unsuros și fără interes ca atare, dar care conține un tezaur cultural de o incomparabilă valoare, întreaga moștenire a vechii tradiții narative nordice și germanice. Adevărat monument al literaturii lumii. Am vrut totodată să le reamintesc cititorilor mei că nu suntem un popor de bancheri, ci unul care iubește cărțile.” Oare de câte ori trebuie să repetăm că un popor posedă bogății mai însemnate decât avuția materială și că literatura face parte din ele? Apa trece, pietrele rămân e
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2513_a_3838]
-
acestui autor-martir al neamului nostru și îmi exprim umil descrierea vieții de temnița cu accent deosebit pe respectul față de cei care au redactat și publicat cartea... programul diabolic și ucigaș de “reeducare;” analize și De acuma însă, pentru mine, ca cititor și comentarii pe marginea tulburătoarelor drame petrecute în commentator, incep marile greutăți. Am trecut și eu un timp timpul schingiuirilor; și procesul de increstinare și prin închisoare și am scris chiar și despre “reeducare”. Am întoarcere la Iisus în care
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
după ce pierdusem bursa, ca urmare a exmatriculării, din care chiria cămăruței unde am locuit șapte ani reprezenta două treimi. Vă dați seama cât de exorbitantă mi s-a părut pretenția vecinilor noștri. Dat fiind că am fost, foarte probabil, singurul cititor al cărții, meritam un discount. Ce fel de cititor, am să spun în continuare. Întâmplarea face să-mi fi notat impresiile într-un caiet, pe care l-am redescoperit după moartea mamei, singura din familia noastră care păstra ultima foaie
Istorie și critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2515_a_3840]
-
chiria cămăruței unde am locuit șapte ani reprezenta două treimi. Vă dați seama cât de exorbitantă mi s-a părut pretenția vecinilor noștri. Dat fiind că am fost, foarte probabil, singurul cititor al cărții, meritam un discount. Ce fel de cititor, am să spun în continuare. Întâmplarea face să-mi fi notat impresiile într-un caiet, pe care l-am redescoperit după moartea mamei, singura din familia noastră care păstra ultima foaie de hârtie. Impresii, nu mai e cazul s-o
Istorie și critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2515_a_3840]
-
cu aroganța vârstei, că nuvelele lui Nicolae Filimon nu fac două parale. Chiar așa! Elevului trebuie să i se lase dreptul la opinie. Dar acest drept e interpretat cât se poate de greșit. I se cere, pur și simplu, unui cititor necopt părerea despre o carte, ca și cum ar fi o problemă de gust natural. Așa a procedat cu vreo două luni în urmă autoarea unei anchete din „Dilema veche”. Gustul e una, iar judecata de valoare, alta. Aceasta din urmă nu
Istorie și critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2515_a_3840]
-
în chioșcuri și magazine, alege mai bine cîteva librării cu librari. 6. Nu avea iluzii că vei deveni bogat. 7. Dacă nu poți face bani, atunci fă, cel puțin, cultură. 8. Pune prețul la carte pe copertă. Fii corect cu cititorul și autorul tău. 9. Fă ebookul fără DRM. Respectă onestitatea cititorului tău. Pune DRM editorul care își privește cititorul ca pe un potențial hoț. 10. Va trebui să fii generos cu autorul, tipograful, distribuitorul, librarul. Ție îți va rămîne foarte
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2514_a_3839]
-
6. Nu avea iluzii că vei deveni bogat. 7. Dacă nu poți face bani, atunci fă, cel puțin, cultură. 8. Pune prețul la carte pe copertă. Fii corect cu cititorul și autorul tău. 9. Fă ebookul fără DRM. Respectă onestitatea cititorului tău. Pune DRM editorul care își privește cititorul ca pe un potențial hoț. 10. Va trebui să fii generos cu autorul, tipograful, distribuitorul, librarul. Ție îți va rămîne foarte puțin.” Memorii inedite În același număr al Observatorului cultural, atenția cronicarului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2514_a_3839]
-
7. Dacă nu poți face bani, atunci fă, cel puțin, cultură. 8. Pune prețul la carte pe copertă. Fii corect cu cititorul și autorul tău. 9. Fă ebookul fără DRM. Respectă onestitatea cititorului tău. Pune DRM editorul care își privește cititorul ca pe un potențial hoț. 10. Va trebui să fii generos cu autorul, tipograful, distribuitorul, librarul. Ție îți va rămîne foarte puțin.” Memorii inedite În același număr al Observatorului cultural, atenția cronicarului a fost atrasă de r`ndurile inedite („Memorii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2514_a_3839]
-
totdeauna acaparat de lectură, cu un interes deosebit. La început stăteam cu sufletul la gură, apoi nu numai că m-am deprins, dar simțeam nevoia nedeslușită de-a fi urmărit și apreciat de el, avînd convingerea că este singurul meu cititor serios. Pentru cine să mai scriu» - mi-am spus în 1964, după moartea sa -, «dacă nu mai trăiește Vianu?»” De școală Pe Dilemablog, Ana Maria Sandu și Stela Giurgeanu semnează două texte de sezon: Examene și Discuții de pahar (și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2514_a_3839]
-
2010 și reluată acum 2 săptămâni. Buuun. Trecuse, totuși, aproape un an. Astăzi, în deschidere, își reiau articolul cu Muzeul Antipa, de acum 2 săptămâni, minunându-se ce frumos e renovat. Să nu mă-nțelegi greșit: ce e frumos și cititorului, care e Dumnezeul presei, îi place. Dar, pe vremuri, Adevărul lui Popescu și Tinu n-ar fi căzut pe spate fiindcă l-au lăsat cei de la Antipa să fotografieze ”în exclusivitate” dioramele. Ar fi întrebat și cât costă și dacă
Cum se va numi noul post de televiziune al lui Prigoană () [Corola-journal/Journalistic/25217_a_26542]
-
cu fermenții unei perorații suculente, al cărei zgomot dăunează conținutului propriu-zis. Și cum scrisul are neajunsul de a nu le îngădui gesticulații directe, consolarea le vine din îndesirea piruetelor stilistice. Urmarea e că forma agitației retorice o ia înaintea sensului, cititorul resimțind excesul de declamație ca pe o nedorită bagatelizare a temei. Cuvintele țopăie singure, dezlegate de orice pretenție de înțeles. Genul acesta de grafomanie sufocînd tema pînă la o preschimba în simplu pretext menit a declanșa un val de tropi
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
acces la puterea interzisă - fără să devină realitate. E cazul vicelui, Mișu, din prologul romanului, dar și al bibliotecarei Temătoru, față de directoare - gazdele inspecției monografice. Subalternii sunt isteți și violenți, resentimentari, caragialieni, iar Nicolae Stan, ca în alte părți, furnizează cititorului, prin toate acestea, o deschidere teatrală, ce anunță desfășurări ample. Lumea din Apă neagră stă sub semnul stigmatelor, după cum e și Istoria. Trădarea lui Osman, oferit Securității de localnici, lasă dâre adânci în conștiințe. Ideea e că „lumea-i rea
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
finalul ales de Nicolae Stan, acela al unei geneze inversate: crimele înfăptuite de neveste corespund unei zile a Creației. Ultima e și singura revelatoare: iubirea alungă întâia dată sentimentul fatalității. De aceea e și prima zi a creației. Sfârșit începutul. Cititorul poate interpreta oricum. Cert e că femeia, noua Evă, e reabilitată. La fel cuplul, pentru un posibil început. Scena banchetului dionisiac și ultima parte a cărții sunt și cele mai reușite, confirmând forța viziunii unui scriitor ce-și impune, cu
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
lovele, doar cu love. În România Liberă, Laurențiu Mihu scrie un editorial-îndemn: Deșteaptă-te române! Întâi să-i spună asta colegului său Tristian Tâmpeanu, deși cred că asta nu e omenește posibil. Nu ar fi rău să ceară acest lucru cititorilor care cred bazaconii, cum ar fi cele scrise în articolul ” Ciuperca din lapte, care umblă din casă în casă”, de nebună, transformând laptele în chefir și făcând bine la sănătate. Ori Sabinei Fati, celebra pupinbăsistă care spune că vizita la
Cine i-a aranjat cu adevărat vizita lui Băsescu la Casa Albă () [Corola-journal/Journalistic/25228_a_26553]
-
interes în fotbal, să spele bani”. Ce o fi șoc în acestă declarație? A, da, a făcut acordul corect, au, nu are. Libertatea a aflat că Universitatea Cambridge e cea mai bună din lume. Bine că le-a spus și cititorilor săi, că altfel se duceau la Oxford, fraierii! Tot Libertatea ne arată ce fețe aveau maneliștii, când erau săraci. După părerea mea, aceleași fețe de pârnăiași. Din fericire pentru ei, chiar dacă sunt la fel de frumoși, astăzi au bani de avocați și
Când o să-l critice Evenimentul Zilei pe Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/25244_a_26569]
-
are buze prea reci pupătorul de serviciu. Totuși, au găsit un președinte care îi amenință- președintele PSD: ”Ponta amenință Evenimentul Zilei. Un atac fără precedent la libertatea presei! Vlad Macovei, redactor-șef EVZ, îi dă replica: Ponta, cel mai fidel cititor al Bibliei lui Iuda”. Foarte tare. E fără precedent ca un lider politic să dea în judecată un ziar, că asta a fost amenințarea lui Ponta. Ce spui? Și Băsescu a dat în judecată mai multe ziare? Lasă că-i
Când o să-l critice Evenimentul Zilei pe Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/25244_a_26569]
-
enormă părere despre sine. Ea are avantajul de a fi cuprinzătoare și structurată, pe când o lectură „pedestră” din textele respective ale volumului XII, cuprinzând postumele, nu distinge decât un haos în care intenția inițială se pierde adesea pe drum și cititorul prezumtiv alege ce vrea. Într-un text foarte interesant, numit de editori „Progresism” și „realism” în literatura română veche și datat 1949- 1955, progresismul care stă la baza oricărui demers ideologic ajunge să se sprijine pe origini mistice, întrucât realismul
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
ascultător, relație biunivocă, structurându-se în acel „a-fi-în-lume“, după cum spune un discipol al său. Astfel, cuvintele se încheagă și capătă o altă valoare decât cea intrinsecă, dată de rostirea lor. Poate de aceea Mihai Șora ar trebui și auzit. Dacă cititorul dispune doar de valențele personale, ascultătorul beneficiază și de inflexiunea cuvântului rostit în chipul specific vorbitorului, sensul apărând și de aici, încărcat de o altă greutate, iar ascultătorul putându-se considera privilegiat. Căci sensul unui text nu se află în
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
ascultătorul putându-se considera privilegiat. Căci sensul unui text nu se află în cuvinte, sau, mai bine zis, nu numai în cuvinte, ci și în rostirea/rostuirea lor. De aici și „strânsoarea șaceluiț clește“, care este statul „față către față“. Cititorul nu se află decât virtual „față către față“ cu autorul, în timp ce acesta din urmă are, neîndoielnic, un „chip“, fie el imaginar, căruia i se adresează, îi spune ceva folosind propria spunere. Cititorul, însă, și-o imaginează și își vorbește presupunând
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
șaceluiț clește“, care este statul „față către față“. Cititorul nu se află decât virtual „față către față“ cu autorul, în timp ce acesta din urmă are, neîndoielnic, un „chip“, fie el imaginar, căruia i se adresează, îi spune ceva folosind propria spunere. Cititorul, însă, și-o imaginează și își vorbește presupunând spunerea autorului, având totuși propria intonație, propria secvențializare a textului citit, întrucât: „... după cum albăstrelele lui Luchian sunt făcute cu tibișirul comun elevilor de pretutindeni ș...ț, îmi vine în gând că tocmai
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
doisprezece ani în Eu &tu &el &ea... sau dialogul generalizat, căci condeiul său nu a ostenit, ci doar s-a odihnit. Nefiind o luptă, dialogul poate fi reluat, autonomia preopinenților rămânând neștirbită, iar rodul confruntării fiind îmbogățitor amândurora. Îi rămâne cititorului opțiunea de a găsi criteriile și modul de a se hrăni din spusele Mai Știutorului după ce parcurge pagini cu adevărat incitante, spre a deveni din ademenit un ademenitor, iar, mai apoi, un „ademenit-împingător“, rostul fiecăruia fiind de a emana acea
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
avut - și nici nu văz cum am mai putea avea. Lucica vorbește de-a dreptul din transcendența inaccesibilității și cu un dispreț și o greață atît de radicale că ți-e jenă să-i fii, ca bărbat, fie și simplu cititor. Iat-o pe suverana disprețului de bărbați ținînd un discurs de curată androfobie (dar nu fără temei, căci, pe cît se pare, cu toată nimicnicia lor, acestor pigmei le cam mergea gura și se împăunau cu grațiile ei): „Vă lăudați
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
o mică enciclopedie pentru uzul unui public cât mai larg. Scriitura însăși este una destinsă, ne-academică, uneori cu mici ironii la adresa contemporaneității, impregnată de o discretă feminitate. Fiecare cronică de carte poartă un titlu, în fond o capcană pentru cititorul curios: în fiecare pom e-o nimfă, despre scrierea inexistentă, vietățile pustiei, dreapta cea dreaptă și stânga cea sinistră, iubiri antice, adevăruri și curtezane, litere călătoare, dovleacul de leac, căsătorii epigrafice, insularii lui Pericle, despre trireme, curiozități de mirare etc.
Antichități actuale by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/2536_a_3861]
-
relevantă, dintre punerea în temă și focalizarea pe o problematică strictă, combinând comentariul personal cu cel istorico-filologic. Până la urmă, autoarea știe să transforme știința într-o poveste, așa cum a făcut și G. I. Tohăneanu în Dicționar de imagini pierdute. Fiecare cititor va găsi în acest depositum ceva care să-i stimuleze căutarea, ca într-un pod cu vechituri în care scotocim după trecutul ori viitorul nostru. Cât de contemporană ne este antichitatea? E întrebarea vitală pe care o pune fiecare pagină
Antichități actuale by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/2536_a_3861]
-
individuale și care o merită cu prisosință ! Cu gânduri... El oferă un material bogat colective de viață, au valoare generozitate, d-l Baciu ne cheamă și și divers, o tematică privind viața și aforistică, de cunoaștere și uneori de pe noi, cititorii, să-i cunoaștem „țara condiția umană actuală, care incită sentință morală. Morala poetului este de el zidită și numai de el știută”, dar spiritele. Impune un stil de meditație practică și se bazează pe faptul că în așternută metaforic pe
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]