5,275 matches
-
drept critică excesivă, încît este necesară instituirea analizei fără prejudecăți și fără aprecieri "generoase", bazate pe principiul că "este bine că s-a făcut totuși ceva", fiindcă spiritul superior nu poate valida decît ceea ce s-a făcut potrivit exigențelor lumii civilizate. Pornind de aici, se poate constata, de exemplu, că românii sînt europeni prin limbă, dar nu sînt europeni de tip modern prin atitudinea față de limbă sau, mai degrabă, prin modul de a-și cultiva limba. O schimbare radicală în evoluția
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rustic au fost atenți la condiția și la viața țăranului, încît nu l-au mai idealizat inutil, iar mijloacele lingvistice folosite au reflectat și o anumită transformare a vorbirii prin pătrunderea elementelor înnoitoare de la nivelul culturii de erudiție. Spre deosebire de lumea civilizată însă, după 1900, nu s-a produs la români și o dezvoltare corespunzătoare a laturilor superioare ale culturii majore, a științei și a tehnicii în primul rînd, care să orienteze învățămîntul și viața socială spre o evoluție rapidă sub aspectul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de înălțare și de răfuială socială, este o opțiune a indivizilor, iar nu o constrîn-gere a lor și, de aceea, ei pot deveni în mod voit susținători și constructori ai totalitarismului. Atîta timp cît pregătirea profesională în contact cu Europa civilizată, de dinainte de război, a marcat activitatea aderaților la noul regim, s-au putut realiza totuși opere culturale valoroase, dar cînd cei formați după război au constatat eficiența aderării, ei s-au lipsit de efortul unei pregătiri serioa-se de specialitate, afirmîndu-se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ritm ridicat de urbanizare, a împiedicat totuși acapararea deplină a învățămîntului românesc de exercițiul inutil al povestirii romanelor și poeziilor 134. De aceea, deși s-au produs în timpul unui regim condamnabil sub multe aspecte și în lipsa contactului liber cu lumea civilizată, industrializarea și urbanizarea din a doua jumătate a secolului al XX-lea au produs cea mai mare cotitură din istoria românilor în sens european, prin depășirea tradiției de tip feudal, prin orientarea lor spre profesii noi și prin specializarea în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de multe ori titluri universitare și academice și au putut astfel prejudicia activitatea specialiștilor. Acesta este motivul pentru care însăși știința a rămas un exercițiu lipsit de eficiență, nefiind transformată în mijloc de viață, așa cum s-a întîmplat în lumea civilizată. În același timp, pornind de la necesitatea reală a emancipării societății tradiționale de tip feudal prin industrializare și prin urbanizare, ei au întreținut deseori prejudecata falsă că numai inginerii ar fi folositori societății, fiindcă ei ar fi singurii "productivi", deși cei mai mulți
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
iar numeroasele istorii și dicționare literare sînt neobișnuit de extinse prin cuprinderea tuturor pro-duselor generate de grafomanie, fără selecții realizate pe baza unor criterii valorice. De altfel, această profesie de critic, atît de frecventă la români, nu există în lumea civilizată, care solicită întotdeauna un răspuns la întrebarea ce face ? cel care profesează ceva. Orientată spre critici, întrebarea respectivă are mai multe soluții, căci dacă se răspunde că ei "spun" ceea ce comunică scriitorii, atunci activitatea lor nu aduce nimic nou, insi-nuîndu-se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
înțelege 141. Oricare ar fi statutul atribuit criticilor, nimic nu le motivează prezența lor alături de creatorii de literatură, în dicționare și în istorii literare, și, cu atît mai puțin, în manualele de școală ca substituți ai literaturii propriu-zise142. În lumea civilizată, nu există această profesie de critic literar, în revistele literare, într-un număr ponderat, manifestîndu-se cronicarii literaturii, statut deosebit avînd numai creatorii de doctrine estetice și de sisteme interpretative cu mare impact în evoluția creației și analizei operelor literare. Favorizîndu-se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din secolul al XIX-lea sau la cei care nu l-au folosit ori l-au respins în secolul al XX-lea (Sadoveanu, Topîrceanu, Rebrea-nu, Preda etc.144). Se poate aprecia de aceea că mulțimea nemăsurată a criticilor, nespecifică lumii civilizate, acoperă cu mîl infertil creația națională, reducîndu-i posibilitatea de a fi cunoscută și apreciată, prin abaterea atenției de la textul literar și obliterarea lui cu negura cuvintelor goale. În mod inadecvat, se aglomerează studiul limbii române în ciclul gimnazial, pentru a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
iar școala nu are dreptul s-o cultive. De altfel, nu este normal ca prin operele literare selectate pentru studiu în școală să se cultive tipurile umane josnice, violența, vulgaritatea de comportare și de limbaj, căci acestea împiedică formarea omului civilizat și pervertesc spiritul public. Așadar, în condițiile lipsei unei tradiții a sobrietății clasi-ce și ale necesității de formare în sensul valorilor europene a tinerei generații, școala românească nu are dreptul să evite exigențele care se impun și să prefere studiul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
impun și să prefere studiul unor lucrări care pot avea importanță pentru istoria literară, dar care pot produce surparea oricărei scări valorice, atîta timp cît ea nu este bine stabilită prin tradiție sau prin alte mijloace. De altfel, în lumea civilizată, numărul orelor de literatură este redus în școala generală și au un alt statut și un alt conținut chiar în cazul facultăților de litere, prin urmărirea unor teme și prin structurarea unor concepte. Ca atare, fiind un element esențial pentru
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
decît să mărească numărul farise-ilor susținători de reforme, fără a fi ei înșiși reformabili, adăugînd la prestigiul scăzut din trecut un prestigiu și mai scăzut astăzi. Acest statut diferit al criticilor și al literaților, în general, la români, în raport cu lumea civilizată 145, a fost exploatat de ei prin răspîndirea ideii superiorității culturii române, ceea ce, desigur, nu corespunde adevărului, căci Occidentul a evoluat de la stările din prima jumătate a secolului al XIX-lea, încît acolo criticii nu se pot amesteca în probleme
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ale limbii literare, și nu iau decizii împotriva specialiștilor și a bunului simț. Într-o societate a eficienței, a dinamismului și a legalității, precum cea vest-europeană, este respins spiritul cantonat în involuție și în pseudocultură și, ca atare, în lumea civilizată, opera culturală veritabilă nu este confundată cu un exercițiu lipsit de rost și de idei, împănat cu improvizații eseistice în care uneori sînt antrenate și fapte de limbă. De obicei, atunci cînd fac aprecieri asupra limbii scriitorilor, criticii cred că
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu ei sau au cunoscut aceleași regimuri sociale, fără a fi marcate totuși în aceeași măsură de aspectele lor negative și nici nu perpetuează la infinit asemenea aspecte. Mai mult, unii literați au pretins că lipsa de interes a lumii civilizate pentru cultura română s-ar datora barierei lingvistice, deoarece limba română "nu este cunoscută", ceea ce nu este corect, căci lucrurile se prezintă exact invers: cunoașterea limbii române de către puțini străini se datorează lipsei valorilor de excepție pe terenul culturii române
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
spiritul european, fiindcă mai firesc este să se spună că românii ar trebui să facă efortul de a se ridica la nivelul de europenitate al limbii lor, cea mai relevantă valoare care le dă certificatul pentru a accede la lumea civilizată. De altfel, limba română, a devenit comparabilă, sub unele aspecte, cu limbile popoarelor europene civilizate, înainte ca românii să fie comparabili cu acești europeni prin modul lor de a fi, încît vorbitorii limbii române pot primi de la ea nu numai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
efortul de a se ridica la nivelul de europenitate al limbii lor, cea mai relevantă valoare care le dă certificatul pentru a accede la lumea civilizată. De altfel, limba română, a devenit comparabilă, sub unele aspecte, cu limbile popoarelor europene civilizate, înainte ca românii să fie comparabili cu acești europeni prin modul lor de a fi, încît vorbitorii limbii române pot primi de la ea nu numai credința că sînt europeni și temeiul naționalității lor, ci și sugestii în legătură cu necesitatea de a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
încît societatea să poată fi orientată și modelată în concordanță cu acest nivel cultural, care presupune și o ameliorare corespunzătoare a comportamentului social. Spiritul minor nu trebuie, desigur, neglijat, ci cunoscut și apreciat, dar trebuie ținut cont că, în Europa civilizată, educația a apropiat multe dintre elementele culturii minore de nivelul culturii majore, fără ca cea minoră să fie desființată în ceea ce are ea esențial, ea manifestîndu-se în forma limbilor și tradițiilor locale. În acest context, întrucît urbanismul reprezintă una dintre trăsăturile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la bază aspirația spre tipul de viață urban, ceea ce desigur nu se poate realiza prin literatura pășunistă și cu atît mai puțin prin comentariile elogioase ale criticilor în legătură cu cultura oamenilor necultivați și inculți. Mai mult, în unele zone din Europa civilizată există, în perioada contemporană, unele tendințe de a valorifica în literatură elemente locale, mai ales elemente lingvistice (dialectale), ceea ce ar putea duce la ideea că se manifestă o tendință de a înlătura granița dintre cultura majoră și cea minoră, dintre
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a limbii de cultură unice, iar vorbitorii limbilor regionale cunosc și utilizează această limbă de cultură unică. De aceea, nu există tentativa de a scrie lucrări de filozofie, de știință sau de tehnică în asemenea limbi. Prin urmare, la națiunile civilizate europene, cultura majoră și limba literară au o tradiție ce le asigură distinctibi-litatea și sînt elemente definitorii ale pregătirii și ale manifestării intelectualilor. Datorită acestei tradiții, predispozițiile localiste ale unor literați nu pot prezenta importanță pentru cultură în general, căci
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și ale manifestării intelectualilor. Datorită acestei tradiții, predispozițiile localiste ale unor literați nu pot prezenta importanță pentru cultură în general, căci literatura reprezintă aspectul de început al unei culturi, desăvîrșirea culturii producîndu-se dincolo de literatură. Pe de altă parte, în Europa civilizată, a existat o îndelungată perioadă clasică a literaturii (și a artei, în general), în care au fost cultivate în mod sistematic principii estetice clare și s-au tratat teme menite să contribuie la perfecționarea rațională și morală a omului, iar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lucrările normative, care trebuie să aibă în vedere limba literară curentă, ar putea norma și asemenea aspecte. Pe de altă parte, această lucrare admite numeroase variații pentru elementele înregistrate, ceea ce este în disonanță cu ceea ce înseamnă limba literară în lumea civilizată, singura exigență fiind scoaterea formei românești sînt din uz, formă care este folosită în vorbire de intelectualii autentici și care reprezintă tradiția și norma istorică a limbii române. 126 Este vorba în primul rînd de așa-numitul protocronism, care s-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
să gîndească decît prin prisma profitului politic, susținătorii cacografiei din 1993 au politizat o problemă științifică, ce ține de istoria și de realitatea limbii, și socială, ce ține de consecveța și coerența unei practici. 138 Există, desigur, și în Europa civilizată neconcordanțe între pregătirea inițială și activitatea profesată, dar acestea presupun reconversii profesionale, studii suplimentare, iar nu pur și simplu angajarea într-un loc de muncă fără îndeplinirea unor exigențe. 139 Se poate constata ușor că, în învățămîntul superior și mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mod abuziv, manualele școlare atribuie pe sunt fără discernămînt tuturor scriitorilor, încălcîndu-se atît legea (care nu a prevăzut și nu prevede pentru nimeni dreptul de a schimba formele limbii) cît și prevederile normei academice. 145 În academiile naționale din lumea civilizată nu pătrund critici literari fără sistem estetic sau scriitorași de rangul al cincisprezecelea, iar numărul academicienilor este redus la cîteva zeci (maximum cincizeci), în vreme ce la români există simultan mai multe sute de academicieni (și astfel, corpul academic devine "organizație de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de o experiență tragică (Ieri fără nicio vină puteam închide ochii,/ Azi viața-mi este dată, dar ca să mor pribeag - Tristele, III 3). Locul unde e alungat se află la extremitatea teritoriului stăpânit de romani, acolo unde se sfârșește lumea civilizată, de fapt lumea ca atare : Aproape-i dar de mine cea margine de lume,/ Din care zei și oameni cu toții au fugit (Tristele, IV 4). Istrul se dovedește a fi un fluviu al Infernului : Și Istrul chiar cu Stixul eu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
p. 676). Defel intimidat de apariția fantomatică, Ionel o ia peste picior pe cea care se crede îngerul cu sabia, al morții, și îi reproșează încrâncenarea de a i se ține pe urme : De ce nu ești demnă, să te desparți... civilizat, de cineva pe care l-ai iubit ? [...] Ce turbare oarbă urlă în tine și crește de nu-i mai poți pune frâie ? Acumulezi ură ca o...baterie... Cre zându-te trădată ! Victimă ! Ah, dragă, delirurile astea revendicative (V, p. 677-678). O
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
645). Unele argumente întrebuințate de personajele antice reapar și în versiunea din secolul al XX- lea. Notabilă este, de pildă, interpretarea sacrificiului comis de eroină mai puțin din iubire decât din dorința de a-și părăsi barbarul ținut natal pentru civilizata Eladă. Când Medeea îi reproșează lui Iason că a uitat cum și-a trădat țara de dragul lui, el îi răspunde că această acțiune i-a adus destule avantaje o dată ce astfel s-a putut bucura și ea de traiul într-o
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]