4,048 matches
-
mai trece secole pînă cînd controlul asupra miniștrilor regelui se va schimba de la monarh la parlament, sau pînă cînd un președinte va lua locul unui rege. Chiar parlamentele erau bastioane ale privilegiilor, mai ales în camerele rezervate aristocrației și înaltului cler. Reprezentanții aleși de "popor" aveau, în cel mai bun caz, doar o influență parțială în adoptarea legilor. În al treilea rînd, reprezentanții "poporului" nu reprezentau întreaga populație. Pe de o parte, oamenii liberi erau, pînă la urmă, bărbați. Cu excepția monarhului-femeie
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
practica democrației. Am văzut, de asemenea, că alegerea reprezentanților s-a dezvoltat îndeosebi în Evul Mediu, cînd monarhii și-au dat seama că pentru a impune taxe, a aduna oștiri și a face legi, aveau nevoie să obțină acordul nobilimii, clerului superior și al cîtorva oameni de rînd nu tocmai lipsiți de importanță. Așadar, pînă în secolul al XVIII-lea, concepția standard era că guvernarea democratică sau republicană însemna conducere de către popor și, dacă oamenii urmau să guverneze, trebuiau să se
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și de-aș putea să-mi rup din ochii tăi privirea, văzduhul serii mi-ar părea căprui. Nichita Stănescu, Lună în câmp În tradiția pământului acestuia, dar nu numai, sărutul mâinii este un element de respect pentru părinți, pentru reprezentanții clerului, dar în special pentru femei: „Sărută părintelui mâna și-i făgădui încă o dată bărbăcuțul.” M. Sadoveanu, Baltagul. Critic literar ursuz, G. Ibrăileanu, descrie o delicată scenă erotică pentru valoarea senzuală a mâinii, în romanul Adela, episod realizat după ce, în seara
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
pot oferi cercetătorului o consistentă bază științifică. Fiind o "invenție" a modernității, presa măsoară nivelul cultural al unei țări, precum și gradul de dezvoltare pe care aceasta l-a atins. Autoritatea papalității aflată la apogeul său s-a datorat existenței unui cler european cunoscător de limbă latină, precum și a unei concepții asupra lumii împărtășită practic unanim; conform acesteia, intelectualitatea bilingvă, mediind între limba locală și latină, mijlocea între pământ și cer. Declinul treptat și neomogen (mai întâi în Europa occidentală, ulterior pretutindeni
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
viziunea, valorile și mesajul creștin, dar și de a răspunde criticilor care s-au adus Bisericii. Folosirea acesteia presupune existența unui "public" educat, știutor de carte. La cei care nu au cunoscut privilegiul alfabetizării, mesajul ajungea în mod indirect, prin clerul și instituțiile create special în acest scop: ordinele misionare, asociațiile de tineri și cele de caritate, învățământul confesional; toate aceste organizații preluau învățătura creștină și mesajele sale de la autoritatea bisericească și o transmiteau mai departe. Un aspect important a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
învățământul confesional; toate aceste organizații preluau învățătura creștină și mesajele sale de la autoritatea bisericească și o transmiteau mai departe. Un aspect important a fost și cel al difuzării acestor informații în limbile naționale. În acest scop s-a format un cler și instituții de învățământ și de caritate autohtone, naționale și regionale. Practic, a fost înființată o "infrastructură" umană cu rolul de a beneficia de informațiile cuprinse în cărți, broșuri, ziare, reviste, provenite de la Vatican și de a le răspândi în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să sprijine Biserica Catolică, adoptând o atitudine moderată și organizându-se în jurul unor instituții (în special ziare) care doreau să îmbine ideile și filosofia statului liberal și ale Revoluției franceze cu concepția religioasă. Această atitudine a fost sancționată însă de cler și de ierarhia locală, măsură susținută și de Papă. În Franța a existat o încercare semnificativă de a adapta principiile tradiționaliste la noua situație numită mișcarea catolico-liberală care era condusă de Lacordaire, Lamennais, Montalembert și Gerbert. Cu toate că revoluția din 1830
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicase Des progrès de la rèvolucion et de la guerre contre l'Eglise, în care insista asupra necesității ca Biserica din Franța să-și revendice autonomia în fața agonizantei monarhii de Bourbon și libertatea de a se reforma intern, mai ales în privința instrucției clerului. În articolul "La vita religiosa e i rapporti fra stato e chiesa"62, Sykes afirma că episcopatul francez era reticent la reformele propuse de Lamennais; totuși, acesta a creat L'Agence générale pour la défense de la liberté religieuse, contrar dorințelor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și germani: crearea unei creștinătăți moderne, în cadrul căreia chiar libertățile să constituie o garanție a autonomiei în activitatea Bisericii. L'Universe a fost privit ca fiind un exponent al reacției ultramontaniste 66 și a avut o mare influență în rândul clerului. Putem observa astfel că intelectualii catolici din Franța, ca și o parte din cler, oscilau între două curente dominante în privința reașezării Bisericii în societatea modernă. Aceste curente deși conflictuale au fost validate sau sancționate de Papă, care finalmente a hotărât
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a autonomiei în activitatea Bisericii. L'Universe a fost privit ca fiind un exponent al reacției ultramontaniste 66 și a avut o mare influență în rândul clerului. Putem observa astfel că intelectualii catolici din Franța, ca și o parte din cler, oscilau între două curente dominante în privința reașezării Bisericii în societatea modernă. Aceste curente deși conflictuale au fost validate sau sancționate de Papă, care finalmente a hotărât direcția și modul în care s-a poziționat Biserica în societatea modernă. În Anglia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prusac dorea să impună un model economic și cultural, reglementând activitatea socială, iar puterea sa era absolută. Pe lângă arestarea și expulzarea câtorva episcopi, preoți și călugări în 1873, au fost adoptate legile din mai, care reglementau tot ceea ce ținea de cler, făcând din preot un simplu funcționar al statului. Această confruntare de idei s-a transformat în una inclusiv politică. Statul a încercat o limitare cât mai mare a "implicării" Bisericii în societate și a diminiuării rolului acesteia. În replică, laicii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fuseseră 297 cu zece ani înainte): 25 erau cotidiene politice, 145 publicații locale cu caracter religios, politic și social și 177 ziare religioase. Între acestea din urmă, 33 erau ziare marianiste, șapte misionare, 39 culturale, 59 educative și 26 destinate clerului 226. În 1895 mai mulți ziariști de la aceste publicații au creat "Asociația Jurnaliștilor Catolici Italieni", care din 1911 s-a numit "Asociația Presei Catolice Italiene". La începutul secolului, tonul ziarelor catolice a devenit mai moderat. L'Osservatore cattolico, de exemplu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Hering (paroh la Bărăție), de către un sârb de religie ortodoxă pe nume Stoianovici, care a tras trei gloanțe asupra monseniorului. Atentatul nu a reușit, iar atacatorul a fost arestat și s-a constatat că suferea de "mania persecuției", el acuzând clerul catolic că îl discriminează pe baza unui conflict legat de căsătoria sa mixtă 448. Decesul Sfântului Părinte Pius X a ocupat un spațiu însemnat în paginile revistei 449. Moartea regelui Carol I al României a fost comemorată și ea de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de activitate pe anul 1926: "M-am întors în eparhie după 18 luni, în toiul ocupației germane. Catedrala era rezervată în duminici la orele 900 pentru soldații germani; erau foarte pioși și aveau trei confesori preoți de mare valoare. Întreg clerul german din Muntenia se întrunea adesea în conferințe pentru exerciții spirituale. Procesiunea grandioasă de Corpus Domini din 1918 va rămâne în memoria acelora care au luat parte"489. După reîntoarcerea la București, C. Auner a fost desemnat să se ocupe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
identifica și "cauza conflictului", după care articolul enunța că până la înlăturarea dictatorului Diaz, deși existau "legi potrivnice Bisericii", ele nu s-au aplicat mai deloc și Biserica s-a putut dezvolta destul de bine. Se descria prigoana îndreptată cu precădere asupra clerului și a ierarhilor Bisericii, sub dictatorii Madero (catalogat ca "spiritist și francmason") Huerta, Carronza și Villa. În finalul materialului erau numiți vinovații persecuției Bisericii Catolice din Mexic: "De această prigonire sunt vinovate și Statele Unite, căci Villa a ajuns președinte cu ajutorul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
noii publicații a fost: "Pe terenul religios vom fi alături de tot ce este catolic; pe terenul național numai de ce este românesc"654. Toate publicațiile catolice (inclusiv noul ziar) au avut un caracter național. Mentalitatea existentă în acea vreme (invocată de clerul ortodox) era aceea de a vedea în catolici niște străini, niște minorități etnice și confesionale; în consecință, au apărut tipărituri catolice care combăteau această atitudine 655. Almanahul Presa Bună-Calendarul catolic În anul 1903, preotul franciscan Paul Mosel, paroh de Bacău
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presă s-a realizat sau a fost un eșec, în condițiile în care conjuctura din țara noastră a fost una particulară și complicată, datorită existenței mai multor rituri, etnii și ordine misionare. La acestea se adaugă crearea (relativ târzie) unui cler și a unei ierarhii ecleziastice românești, a statutului confesional minoritar existent, toate fiind puse într-un context politic extrem de tensionat, care a anticipat cele două Războaie Mondiale 806. Situația creată după Primul Război Mondial și după înfăptuirea Marii Uniri (un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o oarecare experiență, atât din punct de vedere al gestiunii financiare, cât și al redacției. Susținea că, în loc să se înființeze un ziar nou, mai bine ar fi fost să se preia, de exemplu, Unirea din Blaj, deoarece era cunoscut deja clerului din Transilvania, iar acest lucru ar fi facilitat mult propaganda 878. Gabor menționa necesitatea asigurării unui statut detaliat și socotea oportună participarea unor catolici din Iași; ca responsabil, dorea să fie numit un teolog de prim rang și l-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
scurte de timp (3-4 ani) și fără un ecou la nivelul întregii comunități catolice. Inițiativele au continuat să fie neunitare, fiind organizate în centre dispersate (ne referim la ritul unit, la comunitățile catolice etnice maghiare, la ordinele misionare și la clerul diecezan român). Arhiepiscopul Cisar i-a transmis monseniorului Gabor și părerea sa în ceea ce privea ideea înființării la București a unei tipografii catolice și anume că nu era de acord cu acest proiect, deoarece considera că ar fi fost nerentabil
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
deja amintite, a existat o bogată corespondență între Anton Gabor și arhiepiscopul Alex. Th. Cisar, referitoare la apariția unui cotidian catolic la București. Această colaborare și dorință de a publica un ziar în capitala țării nu a inclus și consultarea clerului unit sau a responsabililor de presă din celelalte dieceze, care în mare parte erau constituite din catolici de o altă naționalitate decât cea română (în special maghiară), fapt ce a demonstrat o viziune și o abordare diferită a problemei presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Frențiu, și trimis la 31 ianuarie 1932906. El a fost distribuit tuturor episcopilor catolici din România și a reprezentat un apel la unitatea presei catolice din țara noastră. Inițiativa a fost dezbătută în cadrul Congresului general al AGRU, fiind inițiat de clerul unit907. Congresul general al AGRU (întrunit la Oradea în 21-22 noiembrie 1931) a autorizat Comitetul diecezan aflat sub patronajul ÎPS Dr. Valeriu Traian Frențiu ca, împreună cu mai mulți membri cooptați din toate comitetele diecezane ale AGRU, să prezinte propuneri concrete
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
memoriului l-au prezentat ÎPS de Iași, dar și tuturor episcopilor din România (fie ei romano sau greco-catolici). Au fost incluși în acțiune și laici, care urmau a fi "mobilizați pentru sprijinirea efectivă a ideii"910. Colaborarea episcopilor și a clerului a fost considerată vitală pentru reușita proiectului, laicii având un rol secundar: "fără concursul deplin, ba chiar autoritar unde împrejurările îl vor cere, al Înaltului Cor Episcopesc, ideea este sortită pieririi chiar înainte de a se încerca realizarea ei"911. Imperativul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
viziune unitară și fără să existe o ierarhie națională bine definită; în al doilea rând, a mai demonstrat că până la începutul anilor treizeci, nu s-a concretizat un proiect comun al uniților cu romano-catolicii referitor la presă. Inițiativa a aparținut clerului greco-catolic, sensibil la realitățile societății românești și a venit într-un moment în care tendințele revizioniste maghiare erau în creștere, sesizându-se pericolul extern care putea afecta în primul rând comunitatea greco-catolică și pe catolicii români. Populația romano-catolică, fiind formată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apariția cotidianului în capitala țării, a doua cerință exprima viziunea enunțată de semnatarii documentului asupra catolicismului românesc și se referea la unitatea catolicismului românesc și la importanța laturii naționale a acestuia 916. Așadar, acest punct a exprimat concepția și viziunea clerului unit asupra direcției de dezvoltare a presei catolice românești în deplină unitate cu a romano-catolicilor din Vechiul Regat și în context național 917. Ideea de a promova în exteriorul țării o opinie unitară a catolicilor despre realitățile din România (mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
politic) vizavi de evenimentele contemporane, a fost considerată esențială. Concepția greco-catolicilor nu a fost însă împărtășită total de romano-catolici. S-a observat o coordonare mai puțin coerentă și anumite diferențe între viziunea celor din diecezele de Iași și București și clerul unit, explicabile prin multiple motive (printre care faptul că nu puteau expune deschis ideea unui catolicism național cât timp comunitatea era formată și din alte naționalități; în plus, o perioadă de timp, episcopii au fost străini și s-a promovat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]