4,982 matches
-
dădea foc la gunoaie, supraveg hindu-l și luânduăne, noi copiii, la întrecere cu colegii din vecini, mândrindu-ne care foc este mai mare, mai înalt și mai întins, fălăoșindu-ne că la noi este mai bine. Tot în Joia mare se coceau pasca și cozonacii, cu acel miros pe care parcă și astăzi îl păstrez proaspăt, îmbătător, de-mi lasă gura apă, acum, dar încă atunci, când fiecare din noi, cei micii, aveam cozonacul nostru și așteptam nerăbdători să-l gustăm, dar
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
vară toate au început să se aline și viața se părea a fi intrat în făgașul ei de mai înainte. * Se revarsă Prutul. Era într-o vară, să fi fost prin 1908, în luna august, vară călduroasă, începuseră să se coacă perele și harbujii. Într-o zi, așezat în căsuța lui moș Gavril, bărbatul mătușii Irina, sora tatei, echipat cu ce aveam pe mine și fericit, ieșim pe bariera târgului, cotim la dreapta și intrăm pe drum de cară spre lunca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
școlii. Am plecat. Cu greu, m-am așezat în gazdă, pe unde am găsit în Iașul suprapoluat de lumea refugiată. După câtva timp, cu tablourile aduse de la Huși, deschid o mică expoziție la redacția unui ziar editat de N. D. Cocea, pe strada Lăpușneanu. A venit lume multă și a cumpărat poate mai mult pentru a ne încuraja (eram cu încă doi colegi), a venit și familia regală și a cumpărat, tot pentru încurajare, eram primiți cu brațele deschise și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
pe urma în căpițe... Cei patru cosași îmbucau cu poftă din mămăligă caldă încă, amestecând-o cu brânză iute de oaie, cu ceapă zdrobita în pumni, apoi cinsteau din țuică de prune aromata și rupeau pe rând bucăți din turtele coapte pe plita. Vasile avea față roșie de arșiță soarelui, un rânjet puțin cam strâmb, ochii mici ascunși parcă după ochelarii de râma din plastic, cămașă de cânepă pătată la guler, cu mânecile roase în coate, ițari cu agățători pentru opinci
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
oamenii cu echilibrul perfect Nebunii și-au făcut o casă de trandafiri Albaștri numai pentru hard-rock Adresa mea exactă o veți găsi În cuvintele acestui băiat cuminte. Ciorapii mov ai cuvântului Albastrul din florile părului tău, Dorul vântului de cireșe coapte Teamă palmelor de a mângâia trupul iernii, Fugă de câinii rebeli ai păcatului Ochii Înlăcrimați ai pământului fără dragoste; Pasărea răstignita În coaja copacului indiferent Ultimul chiot aruncat de fulger În mare, Umbră albă din fruntea fără speranță, Sexul morții
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
adăpost de primejdii, exilații ar trimite din când în când cuvântul mincinos care va vesti apropiata lor întoarcere pentru ca rănile poporului să nu se închidă, ci să sângereze continuu. Revenirea se va produce de fapt doar când timpurile vor fi coapte, când cei care au purtat povara statului vor fi înlăturat această apăsare. O dată înfăptuită schimbarea de regim, exilații se vor putea întoarce proclamându-se salvatorii patriei, acesta devenind un adevăr nepieritor, pentru că autorii de manuale școlare vor fi de față
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Rudolf de altfel nici n-a domnit, căci a avut un trist sfârșit la Mayerling. în timpul vacanței de Paște partizanii colegiului unic, adică rosettiștii, întreprind o campanie de întruniri prin țară în favoarea ideii lor, dar fără ecou; publicul nu era copt pentru această reformă. În același timp, opoziția retrasă din Parlament, înțelegând că retragerea ei se arată ridicolă dacă nu e urmată de o acțiune extraparlamentară, convoacă în seara lui 28 aprilie o întrunire publică în sala Bossel. Au vorbit Nicolae
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cum era obiceiul. Știa să facă cozonaci moldovenești, care creșteau înalți cum n-am mai văzut de atunci și care se păstrau pufoși și proaspeți multă vreme, după o rețetă pe care numai ea o cunoștea. De Sf. Paște, îi cocea la brutărie, în mai mare cantitate, ca să ajungă pînă luni, după duminica Tomei, cînd era Paștele blajinilor și se mergea la cimitir. Ne duceam, cu toți, la mormîntul mamei, cu cozonaci, ouă roșii și vin, care, după ce un preot făcea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
lunii noiembrie, au avut loc alegerile parlamentare, în virtutea noii legi electorale, care introducea votul universal, egal, direct, obligatoriu și secret, pe baza reprezentării proporționale. S-au prezentat la aceste alegeri peste 20 de formațiuni politice. La Chișinău, spre exemplu, N.D. Cocea a candidat pe o listă specială, avînd ca semn un clopot. Campania sa electorală a fost extrem de zgomotoasă. Mai multe camionete, cu cîte un mare clopot pe platformă, străbăteau străzile orașului, împărțind manifeste împotriva monarhiei și oligarhiei, în totală libertate
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
o sută de deputați. În afară de Ion și Vintilă Brătianu, se aflau Ion G. Duca, George Mîrzescu și George Tătărescu. Din celelalte partide se remarcau: Al. Marghiloman, Iuliu Maniu, Octavian Goga, Istrate Micescu, Vasile Kogălniceanu, fiul lui Mihail, A.C. Cuza, N.D. Cocea, Virgil Magearu. Nicolae Iorga încerca să prezideze ședințele Adunării cu autoritate, dar nu reușea întotdeauna. Întreruperile și strigătele împiedicau discuțiile. N. Iorga, care se indigna ușor, găsise însă soluția pentru a liniști spiritele. Își punea pălăria pe cap o avea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mă obișnuiesc cu o asemenea aberație!?! Altceva?! Citesc mult. Mi-a plăcut cartea lui Buzura tare mult! Am citit și Ileana Vulpescu ("Candidații la fericire" inegală), Nicolae Iliescu (un prieten textualist, un bun!), Miguel de Unamuno (eseuri), jurnalul lui N.D. Cocea, "Al treilea val" pe sărite! Etc. Poate reușesc să citesc și cărămida lui Breban! Mai scrie-mi tu! Bucurie și liniște! Și poezie! Sper că vei ieși într-adevăr și tu la Junimea! Să insiști! Te îmbrățișez! Aurel Dumitrașcu Borca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
aștepte! Ce mult mă mîhnesc lucrurile de felul acesta! O carte e o atît de mare bucurie, mai ales cînd e așteptată! De ce se-ntîmplă toate necuviințele astea?! Las' că mor și eu într-o bună zi! Din jurnalul lui N.D. Cocea: "Marele Stalin! Genialul Stalin! Părintele popoarelor, Stalin! Se inaugura o uzină? Stalin a proiectat-o! Se înmulțeau tractoarele? Stalin le-a uns roțile! Pornea o locomotivă? Stalin a însuflețit-o! Își lua avînt un avion? Stalin i-a dat aripi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
rezerve majoratul fiului și nota: ”Ziua lui Mihai. Împlinește 18 ani, deci devine, ca moștenitor al Tronului, major <...>. Pentru moment, va trebui să fie major numai cu numele. Tot în mână va trebui să fie ținut până ce se va mai coace, căci tot copil a rămas în multe”. De dimineață, Carol i-a remis sărbătoritului „Colanul Ordinului Carol I” și, împreună cu Duduia, „darurile noastre”. El oferă un dejun în cinstea fiului, la care asistă demnitarii Curții și C. Argetoianu, șeful guvernului
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
fiind depășită de rezolvarea unor treburi mai dificile, recurgea la sprijinul sătenilor, prin așa-zisele clăci. Din timp tata anunța prin cumetri, rude, subalterni, câțiva gospodari mai omenoși că la data cutare are loc claca. Mama pregătea de-ale gurii: cocea un cuptor de plăcinte "poale-n brâu", tăia tata un berbec mai gras sau un vițel (dacă-l avea în acel moment), făcea un cazan de supă, răcituri și friptură. Tata se ocupa de băutură. Procura o damigeană de vin
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
le dădea drumul din cuști și-mi spunea: Hai, Răduța, numără-i! Eu îi priveam și nu mă săturam să-i admir. Erau atât de frumoși! Când ne săturam de pozne pe-afară, intram în casă. Un miros de pâine coaptă pe plită te lua de nas. Nu plecam până nu-mi dădea și mie o hrincă bună. Doamne cu bună mai era! Bineînțeles că n-o puteam mânca pe toată... dar nici înapoi n-o dam, căci mi-era rușine
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bună mai era! Bineînțeles că n-o puteam mânca pe toată... dar nici înapoi n-o dam, căci mi-era rușine. O ascundeam sub bundiță și-o luam acasă. Țin minte, că, odată mama a văzut o bucată de pâine coaptă pe bufet și m-a luat la rost: De unde ai adus pâinea? Nu-i a mea! Mințeam eu cu ochii în pământ. Ba să-mi spui adevărul! De la Maria lui Iliuță. Ție nu ți-e la obraz oleacă de rușine
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Ba să-mi spui adevărul! De la Maria lui Iliuță. Ție nu ți-e la obraz oleacă de rușine să mănânci pe la alte case? Vor crede că n-ai ce mânca acasă... Eu râdeam și ieșeam numaidecât pe ușă afară. Mama cocea pâine de seară. Cuptorul era mare, de vreo 7-8 pâini. Punea aluatul la crescut în coșărcuțe, apoi îl lua și-l punea pe o lopată mare de lemn. Ungea fiecare pâine cu apă caldă, o netezea și presăra peste ea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mare, de vreo 7-8 pâini. Punea aluatul la crescut în coșărcuțe, apoi îl lua și-l punea pe o lopată mare de lemn. Ungea fiecare pâine cu apă caldă, o netezea și presăra peste ea multă secărică. În cuptor se cocea pe vatra încinsă, direct, fără tăvi și era foarte gustoasă. Când Maria venea la noi, îi plăcea să ne jucăm în șură. Ne urcam în podul grajdului pe fân și ne dădeam drumul alunecând pe arie. Repetam aceasta până ne
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mare, că n-avea cine să ne stăpânească. Când mi-a venit mie rândul la păzit, planul îl aveam preconceput dinainte. Le-am lăsat în trifoiul din ogorul uncheșului Victor Buzilă, din Frătăuții-Vechi și-am scormonit cartofi, pentru a-i coace, cu băieții. Au făcut foc și-am așteptat puțin să se facă jar. Apoi am pus cartofii în șperlă. Vasilică, era meșter la astfel de operațiuni. Îi întorcea în toate părțile, ca să nu ardă, să fie tocmai buni de servit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
jgheab plin cu apă încât vacile și-au putut potoli setea. Nu le-am spus băieților despre toată tărășenia... ci numai că le-am dat apă. Fiind sătule, s-au culcat și ele și-au stat așa, până băieții au copt și porumbul. Era în lapte și avea boabele tare dulci. Mihai înfigea câte un băț în coceanul știuletelui și-i pârlea la flacără, ca la rotisor. Când se lăsă seara, am luat vitele la cireadă și toți am pornit-o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de locuit și toate treburile se pregăteau în ogradă. Acolo era un fel de sobă din cârpici, la care fierbeam mâncarea, folosind paie și tizâc (un fel de cărămizi din lut și paie). Strujenii de porumb se utilizau doar pentru copt pâinea. Ne veneau numai lacrimi în ochi, când vedeam astfel de lucruri. Pentru că erau oameni cumsecade, gazda ne aducea mereu de mâncare: brânză de oi de la butoi (dar foarte sărată), sarbușcă (ciorbă) de perje verzi și adesea țipari fierbinți pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la curățat cartofii și aranjarea mesei. Eram fericită c-am fost la grâu. Bostanii Pe ogoarele cu păpușoi, atât din livadă, cât și din câmp, sătenii semănau semințe de bostani (dovleac). Toamna, când se secera porumbul, se strângeau și bostanii, copți peste vară. Nu era gospodărie să nu practice și acest obicei. Noi, reușeam să adunăm în livadă două-trei căruțe de bostani. Erau așa de mari și de frumoși! De culoarea portocalei, de formă rotundă sau ovală, îmi plăcea să-i
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
treburi se trecea la bucătărie. Pregăteam din timp ingredientele, de care aveam nevoie, pentru bucatele propuse. Eu alegeam orezul pentru sarmale, spărgeam nucile (pentru turtă dulce) și stăteam pe lângă mama, să-i fiu mereu de ajutor. Joia, înainte de sărbători, se coceau colacii, cozonacii și prăjiturile. Pentru mine era o mare plăcere să fiu la planșetă, alături de mama. Ce-o mai necăjeam! Vroiam numaidecât să împletesc colăcei (ștrițeli). Nu mă mulțumeam niciodată cu aluatul ce mi-l da ea și căutam să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cuișoare, boabe de sare mare și hrean. Le păstram în beci, la răcoare (pe ciment). Pregăteam și ghiveciuri pentru iarnă. Foloseam mult ulei, ceapă tăiată solzi, rondele de morcovi, de rădăcini de pătrunjel și de țelină, gogoșari tăiați cubulețe, vinete (coapte), bulion, usturoi, chimen, sare, piper, foi de dafin. Borcanele cu ghiveci (fierbinte) le țineam în pături 2-3 zile și apoi le dam la rece, în cămară. Noi făceam ghiveci în fiecare toamnă și iarna ne prindea foarte bine. Mai făceam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
costișeni de pe lângă biserica parohială cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" (Sf. Maria Mică) se adună după slujba religioasă, la cimitirul satului. Din timp pregătesc mormintele, să fie curate și cu flori, vopsesc crucile și reînnoiesc coroanele. Acasă, se ocupă de bucate: coc în cuptor colacii mari (pentru ciur), mulți colăcei (pentru pomeni) și colivă (din arpacaș, cacao, nucă, zahăr, ciocolată, bomboane colorate, arome, nucă de cocos, stafide). Se întocmește o listă (pomelnic) cu cei decedați. Pe mormânt de așeză o față de masă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]