7,719 matches
-
adică acel partid care este acceptat ca partener de coaliție de unul sau mai multe dintre celelalte partide pentru a forma o majoritate și care este compatibil ideologic cu celelalte partide. În funcție de situație, coalițiile sunt orientate fie spre obținerea puterii (coaliții minimal câștigătoare) fără a ține cont de identitatea ideologică și de preferințele legate de politici, fie spre conectarea ideologică a actorilor cu preferințe ideologice și politici ase mănătoare. Alianțele de guvernare sunt negociate ulterior desfășurării alegerilor, iar voturile obținute reprezintă
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
PDL și PSD, două partide aflate în competiție acerbă unul cu altul 24. Eventualele așteptări ale votanților 22 . Prin partide cu potențial de guvernare înțeleg acele partide care dețin suficiente resurse electorale pentru a deveni partidul în jurul căruia se construiește coaliția de guvernare (partidul principal al guvernării). </footnote> celor două partide în ceea ce privește setul de politici care va fi implementat au fost alterate în urma modificărilor apărute după negocieri. Accesul la putere presupune, pe de o parte, o serie de promisiuni făcute electoratului
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
în ceea ce privește setul de politici care va fi implementat au fost alterate în urma modificărilor apărute după negocieri. Accesul la putere presupune, pe de o parte, o serie de promisiuni făcute electoratului, iar pe de altă parte, negocierile cu potențialii parteneri de coaliție (compromisul), ceea ce va avea ca efect schimbarea politicilor ideale spre a le face acceptabile pentru anumite grupuri (Laver și Shepsle, 1996). Facțiunile partidelor pot influența decisiv distribuția puterii necesare pentru formarea majorității. Fragmentarea unui partid poate conduce la plecarea unui
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
au plecat la independenți, după care au revenit în partid 27. Așadar, mai mult de jumătate din parlamentarii preluați de cele două partide nu au influențat puterea de vot, ci doar au migrat între partide care sunt părți ale aceleiași coaliții. În cazul partidelor care compun coaliția de guvernare, situația diferă considerabil. Astfel, din cei 16 deputați ai UNPR 10 provin de la PSD, 5 de la PNL și unul de la PDL, iar la Senat, din totalul de 14 senatori, 9 provin de la
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
au revenit în partid 27. Așadar, mai mult de jumătate din parlamentarii preluați de cele două partide nu au influențat puterea de vot, ci doar au migrat între partide care sunt părți ale aceleiași coaliții. În cazul partidelor care compun coaliția de guvernare, situația diferă considerabil. Astfel, din cei 16 deputați ai UNPR 10 provin de la PSD, 5 de la PNL și unul de la PDL, iar la Senat, din totalul de 14 senatori, 9 provin de la PSD și 5 de la PNL. Situația
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
ci și ideile, adică modul în care este privită lumea. Actorii nu sunt condamnați la neîncredere mutuală, cooperarea fiind posibilă, îmbunătățindu-se astfel dilema securității. Soluția liberală presupune depășirea fricii dintre actori și renunțarea la balanțele de putere printr-o coaliție perpetuă a statelor de statu-quo. Prin recunoașterea reciprocă, actorii se obligă să păstreze pacea și securitatea internațională. În cazul în care unul dintre ei le va încălca, se va confrunta cu uriașa putere conjugată a tuturor celorlalte state. În acest
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
Măsura în care un concert de putere poate fi privit ca o instituție a securității colective este discutabilă. Potrivit lui John Mearsheimer, un autor care aparține tradiției realiste, un concert de putere apare de obicei în urma unui război în care o coaliție de state cu puteri comparabile a învins un potențial hegemon, conflict de regulă epuizant pentru toți participanții. Învingătorii stabilesc temporar un condominium bazat pe propriile interese, încercând să profite de pe urma victoriei și să evite, pentru o perioadă, o nouă confruntare
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
hegemon, conflict de regulă epuizant pentru toți participanții. Învingătorii stabilesc temporar un condominium bazat pe propriile interese, încercând să profite de pe urma victoriei și să evite, pentru o perioadă, o nouă confruntare. Cu trecerea timpului, distribuția de putere se schimbă în interiorul coaliției, fostul învins se poate reface, iar costurile unui nou război devin suportabile. În replică, Charles și Clifford Kupchan afirmă că un concert de putere se dezvoltă în cadrul unui mediu reglementat normativ și nu al unuia bazat pe autoajutorare, anarhic și
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
toate statele membre, altele decât cele direct amenințate, își reneagă angajamentul de a rezista agresiunii), securitatea colectivă este oarecum echivalentă cu cea mai bună situație a balansării în condițiile anarhiei. Chiar dacă statele neamenințate optează să rămână în afara acțiunii colective, restul coaliției ar consta din aceleași state direct amenințate ca și alianța care s-ar forma prin balansare în anarhie. Deficiențele practice ale mecanismului propus de Națiunile Unite sunt recunoscute chiar de Carta Organizației. Capitolul VIII al acestui document afirmă dreptul statelor
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
Pragul electoral a fost de 0% la alegerile din 1990, crescând la 3% pentru alegerile din 1992 și 1996, apoi la 5% în cazul alegerilor din anii 2000, 2004 și 2008, pentru partide, respectiv 8-10%, în funcție de numărul partidelor asociate, pentru coalițiile electorale. Odată cu adoptarea Legii nr. 35/2008, la depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale sau candidat independent trebuie să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorității Electorale Permanente, cu valoare
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
din perspectiva gradului de succes al partidelor cu adevărat noi ajungem la concluzia că un singur astfel de partid, Partidul România Mare, a reușit să intre în Parlament. Cu toate că Partidul Umanist Român (ulterior Partidul Conservator) a intrat în Parlament, în coaliție cu PDSR și PSDR, în anul 2000, apoi cu PSD în anii 2004 și 2008, acesta nu poate fi luat în considerare în stabilirea gradului de succes al partidelor noi. Este adevărat că PC avea probabil, înaintea alegerilor din anul
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
și Robert Keohane sugerau că întrebările de tipul Cine câștigă duelurile dintre state și actorii transnaționali? sunt insuficiente. Într-o analiză care să țină cont de politica transnațională, ca dimensiune a relațiilor internaționale contemporane, este mult mai relevantă studierea negocierilor, coalițiilor și alianțelor formate între actorii transnaționali, precum și între aceștia și segmente ale guvernelor și organizațiilor internaționale interguvernamentale. Tipuri de organizații internaționale Aparent neproblematică, separarea între organizațiile internaționale guvernamentale și organizațiile internaționale neguvernamentale este, de fapt, destul de dificilă. Aceasta pentru că densitatea
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
partid ce deține o majoritate clară, se poate considera de fapt că acest partid este adevăratul actor cu putere de veto și este unul partizan. Dacă, dimpotrivă, acea cameră este compusă din mai multe partide, care susțin un guvern de coaliție, acordul a cel puțin câteva dintre aceste partide va fi necesar pentru votarea legilor, ceea ce înseamnă că există cel puțin doi actori partizani cu putere de veto în locul unui actor instituțional. Nevoia de a face astfel de distincții creează o
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
acest model permite folosirea celor două elemente mai sus menționate pentru a caracteriza configurații instituționale complexe și relațiile dintre actorii acestor sisteme. El se poate aplica asupra unor cadre instituționale diverse, putându-se analiza astfel diferite tipuri de regimuri politice, coaliții guvernamentale, precum și instituțiile din sistemele federale sau cele cu Parlamente bicamerale. Modelarea permite descrierea într-un limbaj comun, definit de puterea de veto și de poziționarea în spațiu a unor instituții extrem de diferite între ele, și permite analiza relațiilor dintre
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
veto individual și partizan, însă numai în cazul în care el reprezintă un alt partid decât acela care deține majoritatea în legislativ (în caz contrar, poziția sa fiind aceeași cu a partidului din care provine). Fiecare dintre partidele care formează coaliția guvernamentală reprezintă de asemenea un actor cu putere de veto. În continuare, numărul acestor actori, coeziunea și congruența lor au un impact asupra stabilității politicilor. Dacă este de așteptat ca aceasta să fie redusă în cazul în care președintele și
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
reprezintă de asemenea un actor cu putere de veto. În continuare, numărul acestor actori, coeziunea și congruența lor au un impact asupra stabilității politicilor. Dacă este de așteptat ca aceasta să fie redusă în cazul în care președintele și o coaliție minimal câștigătoare fac parte din același partid politic, este suficient să existe un președinte și o coaliție minimal câștigătoare care să nu includă partidul președintelui pentru ca numărul actorilor cu putere de veto să crească, iar capacitatea guvernului de a stabili
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
lor au un impact asupra stabilității politicilor. Dacă este de așteptat ca aceasta să fie redusă în cazul în care președintele și o coaliție minimal câștigătoare fac parte din același partid politic, este suficient să existe un președinte și o coaliție minimal câștigătoare care să nu includă partidul președintelui pentru ca numărul actorilor cu putere de veto să crească, iar capacitatea guvernului de a stabili agenda - și de a selecta astfel politici apropiate de punctul său ideal - să scadă, deoarece atât partidul
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
pentru ca numărul actorilor cu putere de veto să crească, iar capacitatea guvernului de a stabili agenda - și de a selecta astfel politici apropiate de punctul său ideal - să scadă, deoarece atât partidul din opoziție, cât și partenerul sau partenerii de coaliție reprezintă actori cu putere de veto. Deși în România președintele nu are o putere foarte mare în a stabili agenda, iar prerogativele sale legislative sunt reduse, dreptul său de a întârzia legislația și de a propune modificări determină nevoia de
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
dificultate majoră în aplicarea modelului a constituit-o numărarea actorilor cu putere de veto. În primul rând, trebuie precizat că fiecare partid politic este privit drept un actor individual și tratat separat de celelalte, chiar dacă a fost parte a unei coaliții electorale sau de guvernare și chiar dacă este apropiat ideologic de un alt partid. Motivația pentru această alegere este aceea că, în ciuda eventualelor similarități ideologice, este de așteptat ca fiecare partid să își urmărească propria agendă, iar coeziunea actorilor este în
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
primul rând bazată pe apartenența partinică. De asemenea, întrucât studiul se concentrează pe impactul pe care îl au numărul și congruența actorilor, poziția partidelor nu este considerată factor explicativ pentru luarea deciziilor. Aceasta reprezintă o primă limită a lucrării. În ceea ce privește coalițiile, partidele din cadrul lor sunt considerate actori politici separați. Acest mod de numărare îl respectă pe cel folosit de Tsebelis (2002, p. 95) și are ca argument faptul că, deși există o coaliție a două partide câștigătoare, în cadrul unui consiliu este
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
Aceasta reprezintă o primă limită a lucrării. În ceea ce privește coalițiile, partidele din cadrul lor sunt considerate actori politici separați. Acest mod de numărare îl respectă pe cel folosit de Tsebelis (2002, p. 95) și are ca argument faptul că, deși există o coaliție a două partide câștigătoare, în cadrul unui consiliu este nevoie de acordul ambelor partide pentru adoptarea unei decizii. Astfel, oricare dintre partenerii coaliției deține un drept de veto în privința hotărârilor ce trebuie adoptate. De altfel, coaliția de guvernare de la nivel central
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
respectă pe cel folosit de Tsebelis (2002, p. 95) și are ca argument faptul că, deși există o coaliție a două partide câștigătoare, în cadrul unui consiliu este nevoie de acordul ambelor partide pentru adoptarea unei decizii. Astfel, oricare dintre partenerii coaliției deține un drept de veto în privința hotărârilor ce trebuie adoptate. De altfel, coaliția de guvernare de la nivel central s-a destrămat la jumătatea acestui mandat, cei doi parteneri principali de coaliție, PNL și PD, devenind astfel în mod oficial doi
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
faptul că, deși există o coaliție a două partide câștigătoare, în cadrul unui consiliu este nevoie de acordul ambelor partide pentru adoptarea unei decizii. Astfel, oricare dintre partenerii coaliției deține un drept de veto în privința hotărârilor ce trebuie adoptate. De altfel, coaliția de guvernare de la nivel central s-a destrămat la jumătatea acestui mandat, cei doi parteneri principali de coaliție, PNL și PD, devenind astfel în mod oficial doi actori separați. De asemenea, ieșirea de la guvernare a două dintre cele patru partide
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
partide pentru adoptarea unei decizii. Astfel, oricare dintre partenerii coaliției deține un drept de veto în privința hotărârilor ce trebuie adoptate. De altfel, coaliția de guvernare de la nivel central s-a destrămat la jumătatea acestui mandat, cei doi parteneri principali de coaliție, PNL și PD, devenind astfel în mod oficial doi actori separați. De asemenea, ieșirea de la guvernare a două dintre cele patru partide incluse în Alianța DA pe durata guvernării arată că există suficiente diferențe de opinie între cele trei partide
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
numărare folosită în alte studii ce aplică modelul asupra instituțiilor centrale. În aceste aplicații ale teoriei în care se pune problema de a număra actorii partizani din legislative, recomandarea este de a considera toate partidele care fac parte dintr-o coaliție de guvernare ca fiind actori cu putere de veto. Justificarea pentru această metodă de identificare este dată de faptul că toate partidele din coaliție sunt necesare pentru menținerea acesteia. În cadrul aplicației mele, mă îndepărtez întru câtva de această recomandare. Actorii
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]