9,252 matches
-
femeie, am observat, călca niște haine de copil mic, iar alta părea să aibă mare spor cu niște bucăți purpurii de satin pe care le unea la una dintre mașinile mari de cusut. Confecționa probabil o rochie de seară, destul de colorată, dar cam îndrăzneață. Trebuie să recunosc că am admirat eficiența cu care mișca materialul înainte și înapoi sub acul electric. Femeia aceea dădea impresia că ar fi o muncitoare pricepută și m-am gândit ce mare păcat era că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
depășit cu bine. În fruntea noastră vom purta aceasta, strigă Ignatius când se stinseră ultimele aplauze. Smulse cu un gest dramatic cearșaful din dreptul pelvisului și îl desfăcu. Printre pete galbene, cu litere mari de tipar, era scris cu cretă colorată roșie cuvântul ÎNAINTE. Dedesubt, caligrafiat migălos cu albastru, se putea citi: Cruciadă pentru Demnitatea Maură. — Mă-ntreb cine-o fi dormit pe zdreanță aia, spuse femeia îndârjită care se pricepea la imnuri religioase și urma să fie conducătoarea corului. Maică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cumpăr un crenvurșt. Miroase îmbietor. Mă întrebam dacă aș putea să cumpăr unul. — Bineînțeles. — Pot să mi-l aleg singur? întrebă Ignatius, privind atent în jos spre oală. În apa care fierbea, carnații sâsâiau și se zbăteau ca niște parameci colorați artificial, priviți prin lupă. Ignatius își umplu plămânii cu aroma lor înțepătoare și acră. Am să-mi imaginez că sunt într-un restaurant elegant și că acesta este bazinul cu languste. — Uite, ia furculița asta, spuse omul, dându-i lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
îndreptându-se spre diversele lucrări de artă care atârnau de stâlpii gardului din spatele catedralei. În partea din față a căruciorului, în încercând să atragă clienții din Cartier, Ignatius lipise o coală de hârtie Big Chief pe care scrisese cu cretă colorată: DOISPREZECE ȚOLI (12) DE PARADIS. Până în momentul acela nimeni nu reacționase la acest anunț. Aleea era plină de doamne bine îmbrăcate, cu pălării mari. Ignatius intră cu partea din față a căruciorului în mijlocul lor și înaintă împingându-l. O femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
târcoale. O vom face săptămâna viitoare la mine acasă. Va fi nevoie să faci rost de pânză roșie, albă și albastră pentru steaguri, îl sfătui Ignatius. Mitingurile politice au întotdeauna așa ceva. — Voi avea zeci și zeci de metri. Ce chestie colorată ne așteaptă! Va trebui să chem câțiva prieteni să mă ajute. — Da. Așa să faci, spuse Ignatius înviorat. Începe să te organizezi la toate nivelurile. — O, nici nu mi-a trecut prin gând că ești o persoană atât de amuzantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Doamna Reilly era prea speriată ca să se miște. De ce oare filmele îi făceau întotdeauna pe bărbații pe care îi cunoscuse - domnul Reilly și domnul Robichaux - să fie drăgăstoși? Privea orbește spre ecranul pe care nu o vedea pe Debbie zburdând colorată, ci mai degrabă pe Jean Harlow, în alb și negru, făcând baie. Doamna Reilly se întreba cum ar putea să-și tragă ușor mâna din cea a domnului Robichaux și să iasă pușcă din sală, când Santa strigă: — Ian privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
interior. Să nu fi ajuns cumva vestea la unitățile militare naționale și, de aici, la întreaga lume. — Hai, lasă astea și vino-năuntru, regină a țiganilor. Pe când înaintau pe alee, Ignatius comentă: — Clădirea aceasta este respingător de flamboaiantă. Privi becurile colorate pastel, ascunse în spatele palmierilor din lungul pereților. Cine este responsabil de toate aceste monstruozități? — Eu, bineînțeles, unguroaico. Clădirea îmi aparține mie. — Ar fi trebuit să-mi închipui. Pot să te întreb de unde-ți vin banii cu care-ți satisfaci asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
oamenii ca el nu au, de obicei, telefoane. Încearcă și la poliție. Ei ar putea să știe. Dă-mi mie numărul. Îl voi chema personal. Doamna Levy stătea uitându-se lung spre soțul ei, fără să clipească din genele-i colorate. Dacă tot mergi la prăvălie, ia-mi și șunca aia promisă de Paști, se răsti domnișoara Trixie. Vreau să văd șunca aia aici, în casa mea. Nu vreau să mă mai duceți cu vorba, de data asta. Dacă vreți o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
plus, acum am absolvit. — Oh, ai absolvit? — Da. Anul trecut. Își deschisese poșeta și căuta prin ea. Pe lângă ruj, cheile de mașină, un iPod și cutiuțe cu farduri, Brad observă două joint-uri înfășurate în plastic și un șir de prezervative colorate, care foșneau, când le împingea dintr-o parte în alta. Brad își îndepărtă privirea. — Deci, acum ești la colegiu? — Nu. Mi-am luat un an liber, zise ea și îi zâmbi. Nu aveam note prea bune. M-am distrat prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
20 În sfârșit! Ellis Levine o găsi pe mama lui la etajul al doilea al magazinului Polo Ralph Lauren, pe Madison și Strada 72, chiar când ieșea din cabina de probă. Purta niște pantaloni albi de in și o bluză colorată. Se așeză în fața oglinzii și începu să se învârtă într-o parte și în cealaltă. Apoi îl văzu. — Bună, dragă, spuse ea. Cum ți se pare? — Mamă, zise el. Ce faci aici? Îmi cumpăr garderoba pentru croazieră, dragă. — Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
ei Într-un ritm doar de ea știut, pendulul dispoziției ei oscila Între doi poli opuși: calm glacial și furie spumegândă. În timp ce Zeliha gonea printre ei, vânzătorii ambulanți, care Îmbiau trecătorii cu umbrele, haine de ploaie și eșarfe sintetice viu colorate, o priveau amuzați. Reuși să le ignore privirile, așa cum reușea să ignore privirile tuturor bărbaților care se holbau la trupul ei plini de dorință. Vânzătorii se uitau dezaprobator și la inelul strălucitor din nasul ei, ca și când ar fi fost un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
buchetele și ghirlandele chiar la intrare, astfel Încât trecătorii de pe stradă să poată afla și ei despre eveniment. În ziua imediat următoare, când Zeliha venise la clinică, o mare parte din flori se ofilise deja, Însă fluturașii de reclamă erau la fel de colorați ca și Înainte. UN TEST DE SARCINĂ GRATUIT LA FIECARE TEST DE DEPISTARE A CANTITĂȚII DE ZAHĂR DIN SÂNGE! anunțau aceștia cu litere mari, fosforescente. Legătura dintre cele două Îi era necunoscută Lui Zeliha, Însă a făcut oricum testul. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
niciodată clienți bărbați. Între timp, multe lucruri În ceea ce o privea pe mătușa Banu suferiseră o schimbare radicală, Începând cu Înfățișarea ei. La Începutul carierei ei de clarvăzătoare, se plimba prin casă Înfășurată În niște șaluri stacojii, cu broderii viu colorate, aruncate neglijent pe umeri. Totuși acestea au fost Înlocuite curând cu eșarfe mari din cașmir și acestea cu șaluri din pashmina, iar acestea, la rândul lor, cu turbane de mătase Înfășurate lejer În jurul capului, colorate Întotdeauna În nuanțe de roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
șaluri stacojii, cu broderii viu colorate, aruncate neglijent pe umeri. Totuși acestea au fost Înlocuite curând cu eșarfe mari din cașmir și acestea cu șaluri din pashmina, iar acestea, la rândul lor, cu turbane de mătase Înfășurate lejer În jurul capului, colorate Întotdeauna În nuanțe de roșu. După aceea, mătușa Banu și-a anunțat pe neașteptate hotărârea la care meditase În secret de Dumnezeu știe cât timp: să se lepede de tot ce era material și lumesc și să se dedice Întru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ele, În largul mării, un bărbat stătea În picioare Într-o barcă neîncăpătoare cu motor În care se mai aflau alți câțiva pasageri, ținând Într-o mână o țigară abia aprinsă, iar În cealaltă, un copac fantastic alcătuit din baloane colorate În nuanțe vii de galben, portocaliu și roșu. Poate că era un vânzător de baloane obosit, tată a numeroși copii, care scurta drumul spre casă trecând de pe o coastă pe cealaltă, fără să știe ce imagine uluitoare oferea trăgând după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
probleme similare - Însă armean american Însemna cineva care Îi disprețuia pe turci. Toate capetele s-au Întors dintr-odată Înspre Armanoush. Privirile lor stăruitoare dezvăluiau un interes amestecat cu panică, de parcă ea ar fi fost o cutie de cadouri viu colorată al cărei conținut le era necunoscut. Înăuntrul cutiei putea fi un cadou la fel de Încântător ca și ambalajul sau o bombă. Armanoush a ridicat umerii de parcă s-ar fi oțelit Împotriva unei lovituri, Însă, fiind de atâția ani niște obișnuiți ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
trează. Stă În capul oaselor În pat, cercetându-și camera de parcă ar fi aparținut altcuiva, de parcă ar fi memorat detaliile ca să se simtă mai apropiată de străina care locuiește acolo. Își privește hainele, zecile de fuste, toate scurte, toate viu colorate, felul ei personal de protest Împotriva codurilor morale În mijlocul cărora s-a născut. Pe pereți sunt poze și postere cu tatuaje. Mătușa Zeliha e o femeie care se apropie de patruzeci de ani, Însă camera ei seamănă cu cea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
neobișnuit de Însorită, cu mult peste temperatura medie pentru această perioadă a anului. Asya și Armanoush și-au dat jos puloverele mergând pe drumul larg, bătut de vânturi de la Ortaköy la Piața Taksim. Asya purta o rochie lungă, cu imprimeuri, colorată manual În tonuri de bej și caramel. La fiecare pas pe care Îl făcea o mulțime de coliere și brățari zornăiau. La rândul ei, Armanoush rămăsese fidelă propriului stil: purta o pereche de jeanși albaștri și o bluză lălâie, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
turca al uneia din cântărețele ei preferate, un transsexual cu o voce divină. Cântăreața Își Începuse cariera ca bărbat, jucând eroi de filme melodramatice; În cele din urmă și-a făcut o operație ca să devină femeie. Purta Întotdeauna costume viu colorate, combinate cu accesorii strălucitoare și multe bijuterii, și la fel ar fi făcut și Zeliha, dacă ar fi avut atât de mulți bani. Lui Zeliha Îi plăcea la nebunie și avea toate albumele ei. Cântăreața se pregătea să scoată un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
În cinstea lui don Francisc de Assisi, soțul reginei Isabela II, „acel biet regișor al Spaniei“, scria prințesa de Metternich, „absolut nevrednic de serbarea care Îi era oferită“. Artificierul Ruggieri luminase a giorno fiecare fîntînă și agățase În copaci baloane colorate pentru a da iluzia unor fructe luminoase. La căderea nopții, Întregul Versailles a fost iluminat de patru buchete succesive de cîte douăzeci și cinci de mii de rachete fiecare! Scenariul meu avea ca titlu provizoriu Electronic Orgy, un titlu la care țineam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
exemplu și să mergi cu tramvaiul dimineața la ora șase, în miezul iernii cînd geamurile sînt cețoase, înghețate de ger și cînd se deschid ușile în fiecare stație năvălește un val de frig, ridici privirea și observi prin întuneric becurile colorate ale străzii, siluetele fantomatice ale clădirilor sau umbrele copacilor, ușile se închid apoi și frigul se dispersează, dar tu între timp ai început să te gîndești la ale tale, după vreo jumătate de oră apare și culoarea roșiatică a răsăritului
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
de ora la care e programat concertul și după ce intră constată că a ajuns primul. Clubul e încă gol, e prea devreme, se văd doar reflectoarele prin bezna sălii, umbrele meselor și ale scaunelor tăcute, prin razele ritmice ale luminilor colorate... nu e nimeni. Doar muzica, bubuitul boxelor care cutremură pereții, cîțiva barmani la tejghea și atît. Apoi, deodată, se deschide ușa și apare un grup de trei persoane. Mai întîi apar două fete care privesc curioase prin sală, apoi grupul
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
gardul cu bare de oțel lucios, să o privească și să simtă ce transmite, să fie cu ea, în acest fel de comunicare directă și fantastică, din ochi... e un adevărat vîrtej în capul lui, e ireal, e o poveste colorată... apoi începe să simtă mult prea mult, căldura îi aleargă în viteză prin tîmple, sentimentul acesta al iubirii instantanee e copleșitor, total și nebunesc de-a dreptul, îi place această ființă dincolo de inexplicabil... și își dă seama că, pe cît
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
în comparație cu acest sentiment care te face să te simți atît de viu... Încă mai caut, își spune Romeo... * Altă întîlnire cu sirena: Ulysse-Romeo o descoperă iarăși pe o scenă, lîngă un lac, în plină vară, în plină seară, sub cerul colorat de anotimpul căldurii... în mulțimea care s-a adunat acolo el ajunge în față, acum se află doar la o aruncătură de băț distanță de ea... își spune că are noroc să fie atît de aproape cu orice ocazie... își
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
în față, acum se află doar la o aruncătură de băț distanță de ea... își spune că are noroc să fie atît de aproape cu orice ocazie... își amintește de prima întîlnire cu sirena, era tot spre seară, sub cerul colorat al verii... (nume de cod: Sirena sau Tentația... numitor: Romeo) Ea l-a observat încă de pe atunci și el i-a simțit prezența într-un fel intens... întîlnirile cu ea au întotdeauna această nuanță aparte de apropiere, o comunicare instantanee
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]