4,047 matches
-
totuși, în nume de rău, înțelegând circumstanțele. Aparent reabilitat, reprimit în partid, lui Racovski i s-a îngăduit să revină la Moscova unde a fost primit de Kaganovici. A fost numit într-un post înalt (responsabil al secției stiințifice) la Comisariatul Poporului pentru Sănătate, iar ulterior a fost trimis ca delegat al Crucii Roșii sovietice în Japonia. În anul 1936 a fost din nou exclus din partid, iar la 27 ianuarie 1937 Racovski a fost arestat în cadrul „Marii Epurări”, ca unul
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
între care Olga Kameneva și Maria Spiridonova (fostă lideră socialist-revoluționară), precum și Bessonov și dr.Pletniov, dintre cei care fuseseră judecați împreună cu el în 1937-1938. Acesta a fost unul din numeroasele masacre de deținuți politici înfăptuite în anul 1941 de către organele Comisariatului pentru Afacerile Interne al URSS - NKVD. Prin aceasta se crede că Stalin se voia liberat de coșmarul posibilității apariției oricărei conduceri alternative din rândurile „trădătorilor”. La 3 octombrie 1941 orașul Oriol a și fost ocupat de trupele Germaniei hitleriste. A
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
cu pedepsirea lui Minamoto Yoshitsune și a lui Minamoto Yukiie (care au fugit). Decembrie 1185 - Instaurarea sistemului Jito. Intendenți (jito) si polițiști (shugo) sunt numiți în toate provinciile și pe toate pământurile (private și publice) pentru a strânge "taxa de comisariat" (hyoro-mai). Această taxă a fost în aparență folosită pentru urmărirea rebelilor și a celor care reprezintau o amenințare, dar în realitate este impusă pentru a avea controlul total asupra pământului țării. (Din moment ce Japonia are o economie bazată pe munca pământului
Cronologia Perioadei Kamakura () [Corola-website/Science/303064_a_304393]
-
o economie bazată pe munca pământului, cel care stăpânește pământul stăpâneste și țara.) Aprilie 1186 - După ce a refuzat de mai multe ori să accepte postul, Fujiwara Kanezane devine regent la insistențele lui Minamoto Yoritomo până în anul 1199. Perceperea taxei de comisariat este suspendată. Iunie 1186 - Minamoto Yukiie este în cele din urmă găsit, capturat și ucis. La puțin timp după aceea, Shizuka, iubita și însoțitoarea lui Minamoto Yoshitsune, este capturată și interogată, dar ea nu dezvăluie locul unde se află Minamoto
Cronologia Perioadei Kamakura () [Corola-website/Science/303064_a_304393]
-
pentru înscrierea în "Școala Normală Superioară", unde este admis în anul 1943. În timpul războiului ia parte activă la mișcarea de rezistență împotriva ocupanției naziste sub numele conspirativ "Ferral" și, după eliberare, ocupă timp de câteva luni funcția de însărcinat pe lângă "Comisariatul Republicii" în regiune Rhône-Alpes. Își începe cariera didactică în Algeria (1947-1948), apoi la liceul și Institutul francez din Mexico City (1950-1952) și, în sfârșit, la Institutul francez și Facultatea de litere din Florența (1952-1956). Reîntors în Franța, obține titlul de
Jean-François Revel () [Corola-website/Science/302616_a_303945]
-
și autointeracțiunea câmpurilor vectoriale". A fost asistent (1965-1968) la Universitatea din București. În 1968 a părăsit România pentru a se stabili în Franța, fiind bursier al guvernului francez, la Universitatea Paris VI. Între 1969 și 1970 a fost bursier al Comisariatului pentru Energie Atomică. În 1970 a intrat că fizician la CNRS, peste trei ani susținându-și doctoratul de stat în științe fizice ("Contribution à l’étude théorique de la diffusion pion-nucléon"). În 1973 introduce, în colaborare cu Lesezk Lukaszuk, un nou
Basarab Nicolescu () [Corola-website/Science/302753_a_304082]
-
4 membri nepermanenti (6 membri după 1922-1926), Adunarea Generală la care participau 42 de membri, un Secretariat la Geneva și Curtea permanentă de Justiție Internațională stabilită la Haga. Erau o serie de organisme subsidiare politice: Comisia Permanentă pentru mandate, Înaltul Comisariat pentru refugiați și organisme tehnice de cooperare intelectuală și probleme sociale. Articolul de baza al Pactului era articolul 16 care prevedea sancțiuni economice și militare împotriva statelor agresoare care nu respectau procedurile de rezolvare a disputelor prevăzute în actul fondator
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
loc deși ultimatumul încă nu fusese acceptat. Dar avioane germane aterizau unele după altele la Aspern, aerodromul Vienei, din ele debarcau oameni ai Gestapoului, membrii SS, personal administrativ. Gările de la graniță erau ocupate în timp ce în orașe național-socialiștii luau cu asalt comisariatele, jandarmeria și posturile de poliție fără să întâmpine o rezistență serioasă. Spre ora 23 o ultimă scânteie diplomatică lucea în străinătate: Londra în final răspunsese solicitărilor presante venite de la Paris. Un demers comun fusese întreprins la Berlin, dar el nu
Anschluss () [Corola-website/Science/303299_a_304628]
-
o piață acoperită, un birou de poștă și posturi de poliție. Există de asemenea o pistă pentru cursele de cai piste. Orașul a fost ilumimat cu gaz începând din 1859 iar în 1853 a fost deschis un birou de telegraf. Comisariatele orașului Mullingar au fost fondate în 1856. O mică farmacie a fost deschisă în 1850, ca și spitalul de psihiatrie Saint Loman. Sporturile practicate în această epoca de către locuitorii orașului erau rugby, cricket, le ffutbol galic și hurling. (vezi, de
Mullingar () [Corola-website/Science/304515_a_305844]
-
de asaltul acestei populații problematice, Popper recrutează în anul 1888, o grupare armată de mercenari, în majoritate iugoslavi și austrieci, ale cărei uniforme sunt copiate după cele prusace. A revenit la Buenos Aires pentru a primi aprobarea de a înființa primul comisariat de poliție la San Sebastián și-l numește pe fratele său, Maxim Popper, comisar de poliție cu 12 jandarmi aflați sub ordinele sale. Revenit la El Páramo, Popper găsește așezarea abandonată. Oamenii plecaseră luând cu ei 24 kilograme de aur
Julius Popper () [Corola-website/Science/304680_a_306009]
-
2 noiembrie 1917, bolșevicii în fruntea cu armeanul S.Șaumian, reușesc să declare Sovietul din Baku, puterea supremă din oraș, însă zona de influența a noului guvern se limita la periferiile capitalei Azerbaidjanului. Restul Caucazului de Sud era condus de Comisariatul Transcaucazian, înființat la 11 noiembrie la Tiflis (actualul Tbilisi), care recunoștea legitimitatea lui A.Kerenski. În guvernul transcaucazian (primul ministru georgianul E.Gheghecikori) erau prezenți și trei azeri: Fatali han Xoyski, M.Yusif Cafarov, Xalil Xasmammadov. Mai târziu, la 23
Republica Democratică Azerbaidjan () [Corola-website/Science/303970_a_305299]
-
lor, nu-i recunosc ca turci, ci „"georgieni-musulmani"” sau „"meshii"”. Dar nici cei care își schimbă numele și etnia nu au drept să se stabilească în Djavahetia în mod compact, ci sunt instalați în diferite regiuni ale țării. În 1998, Comisariatul ONU pentru refugiați a criticat Tbilisi din cauză nesoluționării problemei. Georgia, în momentul aderării în Consiliul Europei, și-a luat obligația de a-i restabili pe toți turcii-meshetieni în provincie până în 2012. O altă caracteristică a Djavahetiei era baza militară
Turcii din Georgia () [Corola-website/Science/304346_a_305675]
-
și legumicultură din Tiraspol. În noiembrie 1939, pe când își satisfăcea stagiul militar obligatoriu, a devenit membru al Partidului Comunist din URSS. În anul 1940, odată cu ocuparea Basarabiei de către Armata Roșie, ca rezultat al Pactului Molotov- Ribbentrop, a fost inspector la Comisariatul Norodnic pentru învățământ din RSSM. Odată cu începerea celui de-al doilea război mondial, a făcut parte din diferite unități militare ale Armatei Roșii, fiind avansat pe rând la gradele de locotenent, căpitan și apoi maior. În anul 1943, a fost
Artiom Lazarev () [Corola-website/Science/311078_a_312407]
-
fie propus secției organizatorice a Comitetului să organizeze un concurs pentru elaborarea stemei și a steagului de stat ale R.A.S.S.M. Proiectele urmau să fie evaluate de către o comisie formată din reprezentanți ai Comitetului Executiv Central, ai Agitpropului, ai Comisariatului popular al învățământului și ai Consiliului sindicatelor din Moldova. Erau prevăzute și niște premii în valoare de 50 de ruble pentru locul întâi, 30 de ruble pentru locul al doilea și 20 de ruble pentru locul al treilea. Lipsa documentelor
Stema RASS Moldovenești () [Corola-website/Science/311093_a_312422]
-
la 28 noiembrie 1918, satul Crișceatec a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. În perioada interbelică, funcționa aici un comisariat de jandarmi, tot aici fiind și principalul punct de frontieră al României cu Polonia. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, dar a reintrat în posesia României în perioada
Crișceatec, Zastavna () [Corola-website/Science/311396_a_312725]
-
sau "Mirador". Scrie și patru române pe care, ani mai tîrziu, le respinge, deoarece le consideră rodul unei artiste "inexperte". Consideră valoros doar românul "Aloma"(1937), desi îl rescrie complet în 1969. Când izbucnește Războiul Civil Spaniol, Rodoreda colaborează cu "Comisariatul de propagandă a "Generalitat"". În 1937, Rodoreda pune final căsniciei separîdu-se de soțul său. În 1939 se exilează în Franța. Rodoreda crede că exilul va fi pentru scurt timp, așa că își lasă fiul în grija mamei ei. Se instalează la
Mercè Rodoreda () [Corola-website/Science/312905_a_314234]
-
compliația se povestiri "La meva Cristina i altres contes"(Cristina mea și alte povestiri-1967). În 1972 se întoarce în Catalunia, după moartea iubitului său în Viena.Împreună cu Cârme Manrubia și Susina Amat, două prietene din epoca în care muncea în Comisariatul de Propagandă, se instalează în vila Manrubia din Romanyà de la Selva(în provincia Girona).Aici termină cel mai ambițios român al său, "Mirall trencat"(Oglindă spartă-1974)și culegerea de povestiri "Viatges i flors"(Călătorii și flori-1980). Ultimul său roman,"Quanta
Mercè Rodoreda () [Corola-website/Science/312905_a_314234]
-
la spitalul Cedars-Sinai Medical Center din Los Angeles. El a practicat medicină timp de peste zece ani, până la un an și jumătate după lansarea românului sau de debut "Vânătorii de zmeie". Hosseini este în prezent un reprezentant al Bunăvoinței pentru Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) oferind asistență umanitară în Afganistan prin intermediul Fundației Khaled Hosseini. Conceptul de fundație a fost inspirat de călătoria să în Afganistan în numele UNHCR din 2007. Pe vremea când Khaled Hosseini era copil, obișnuia să citească
Khaled Hosseini () [Corola-website/Science/312958_a_314287]
-
componența României, ca localitate de reședință a Plasei Sulița a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din evrei. În perioada interbelică, Sulița-Târg era un centru comercial important din zonă, aici funcționând o pretură, o judecătorie de ocol, un comisariat de poliție, o percepție fiscală, o uzină electrică, o gară de cale ferată, un oficiu PTT de stat, un oficiu telefonic și o filială a Casei Asigurărilor Sociale din Cernăuți . În localitate se desfășura un comerț intens cu cereale, animale
Noua Suliță () [Corola-website/Science/310991_a_312320]
-
se poate circula gratis cu autobuzele din Tórshavn. În port se află sediul central al sindicatului șantierului naval. În mijlocul portului se află peninsula Tinganes cu Løgting, unul dintre cele mai vechi parlamente din lume, care a rezistat până în prezent. Marele Comisariat din Insulele Feroe are sediul în centrul orașului și reprezintă monarhia. "Administrația din Tórshavn" oferă următoarele servicii:
Tórshavn () [Corola-website/Science/309122_a_310451]
-
de acțiuni: După 1948, principala cale de a fugi din România era prin Iugoslavia. La 17 octombrie 1950, comitetul a adresat șefilor de delegații ale țărilor membre ale ONU un memoriu privind problema refugiaților români, prin care solicita extinderea mandatului Comisariatului ONU pentru refugiați astfel încât să includă diferite măsuri printre care: La 1 octombrie 1950 comitetul a adresat un memoriu elaborat de Constantin Vișoianu, adresat șefilor de delegații din ONU referitor la problema foștilor prizonieri de război reținuți în URSS, arătând
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
care le-a absolvit în anul 1938 cu calificarea de economist specializat în finanțe. În martie 1938 devine membru al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică. Cinci luni mai târziu a fost numit ca șef al secției de buget (Narkomfina) din cadrul Comisariatului Poporului pentru Finanțe al RSSA Moldovenești. Începând din septembrie 1939 conduce secția de finanțe și comerț a Sovietului Comisarilor Poporului din RSSA Moldovenească. După ocuparea Basarabiei de către URSS, Alexandru Diordiță a fost numit în funcția de vicecomisar al poporului pentru
Alexandru Diordiță () [Corola-website/Science/309964_a_311293]
-
5.038 locuitori, din care 2.344 bărbați și 2.694 femei, fiind a treia localitate din județ ca număr de locuitori după orașele Cernăuți și Sadagura. În perioada interbelică au funcționat aici o pretură, o judecătorie de ocol, un comisariat de poliție, o gară (pe linia Jurcăuți - Vrânceni), un serviciu sanitar, un oficiu P.T.T. și un oficiu telefonic. Orașul era industrializat, aici existând câteva fabrici mici de uleiuri vegetale, o moară cu aburi și câteva bănci. Comerțul local era puțin
Zastavna () [Corola-website/Science/309331_a_310660]
-
la 1 noiembrie 1916, ofițerul este numit șef de Stat Major la Divizia 13 Infanterie Ploiești. Este avansat la gradul de locotenent-colonel, la exceptional, la data de 1 septembrie 1917. În perioada 01 iulie - 01 octombrie 1918 este detașat la Comisariatul General al Basarabiei. Un an mai târziu, i s-a încredințat funcția de șef al Diviziunii a II-a cu secțiile “cheie” de Operații și Pregătire de Luptă a trupelor. În anul 1920, în vederea avansării la gradul de colonel, dar
Ștefan Ionescu () [Corola-website/Science/304991_a_306320]
-
Societății geografice unionale (1931 - 1940), fondator (1920) și director al Institutului Unional al Fitotehniei (1930 - 1940), director al Institutului de Genetică al Academiei de Științe din Uniunea Sovietică (1930 - 1940), membru al Comisiei Expediționare Marine a Academiei URSS, membru al Comisariatul Poporului al URSS, a deținut și alte funcții în cadrul sistemului instituțional sovietic. Vavilov Nicolai a organizat și a participat la diverse expediții botanice și agronomice, a călătorit pe majoritatea continentelor. A demonstrat teoria centrelor mondiale ale plantelor de cultură și
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]