7,605 matches
-
interacțiune Consecințe Concepții anacronice Stilul implicării reduse, al "respingerii parentale" Situația socio-economică; Trăsături specifice vieții comunitare; Structura și relațiile organizaționale din școală; Variabile socio-economice și educaționale ale familiei. Comunicare limitată; Nu participă la activitățile organizate de liceu. Afective, atitudinale și comportamentale, care au impact negativ asupra succesului școlar al adolescentului; Percepția de către adolescenți a nevoii de implicare a părinților în educația lor. Lipsa abilităților necesare Dezinteres Probleme familiale Din spusele participanților a reieșit că una din cauzele manifestării acestui stil o
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cap ca să învăț, pentru că au încredere în mine." Revoltă. "V-ați gîndit vreodată că un părinte poate schimba după propriul plac și în lipsa oricărei discuții cursul devenirii copilului lor, pe motivul că așa este mai bine? Mai bine pentru cine?" Comportamentale Impunerea dialogului. "Părinții mei ar fi preferat să fac un profil mai de viitor ... dar am discutat cu ei și le-am explicat că e mai bine să faci ce îți place." Libertate de decizie. "Deciziile în ceea ce privește școala le iau
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
căutarea independenței, a libertății de decizie și acțiune în problemele pe care le consideră că îi privesc. Acest lucru reprezintă una din condițiile cauzale ale luptei dintre generații. Cele două stiluri menționate au consecințe negative de ordin afectiv, atitudinal și comportamental pentru elevi. De aici, reținerea, indiferența și dezacordul unor adolescenți față de prezența părinților la activitățile ce se desfășoară în licee. Subiecții, fie părinți, fie profesori sau adolescenți, au invocat dezinteresul unor părinți și concepțiile anacronice ale altora, după cum au pus
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
așa și imaginea are în esența ei arhetipul, ca substanță primă care desemnează subiectul ce urmează să dobândească atributele prin procesul de cunoaștere și reprezentare. Dacă arhetipul și formele inconștiente țin de natura umană putem vorbi despre caracteristici psihologice și comportamentale specifice speciei umane? În ce măsură arhetipul influențează devenirea individului, religia și cultura? Contextul în care se dezvoltă individul, istoria lui și a epocii sale contează până la ce punct atunci când vorbim despre reprezentări și imagini? Deși Carl Gustav Jung nu neagă influența
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care s-a format. Așadar, există două planuri majore ale formării imaginii: primul este legat de reprezentarea pe care individul o are despre realitate, iar cel de-al doilea depinde de mentalitățile prezente la nivelul culturii, dar și de practicile comportamentale în care s-au dezvoltat 483. În termenii lui Adrian Neculau, "când o persoană este bombardată întreaga viață, sau o bună parte din ea, cu un anumit fel de imagini, interpretări, categorii de gândire, ea își însușește aceste modele și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o idee. Reprezentările sociale sunt direct influențate de apartenența actorului social la un mediu socio-cultural și de fluxul informațional pe care acesta îl primește. Ele "îndeplinesc o importantă funcție socială: răspândirea ideilor, a modelelor de analiză, a mesajelor, a stilurilor comportamentale ale purtătorilor"505, motiv pentru care au un rol esențial în cadrul proceselor de mimesis social și contagiune mentală. Funcția simbolică a reprezentării este cea care asigură redimensionarea realității pentru a o face recognoscibilă, dar și pentru a face posibilă comunicarea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
evidențiază faptul că indivizii se comportă față de realitate în funcție de felul cum și-o imaginează 511. George A. Kelly susține că individul își construiește un model reprezentațional asupra lumii prin care dă sens tuturor lucrurilor, conturând astfel o hartă a traseului comportamental în relație cu mediul, modul de utilizare a acestui sistem constituind o caracteristică proprie individului respectiv. În acest sens, indivizii cu imagini compatibile despre realitate au despre aceasta credințe și convingeri comune, care sunt de fapt elemente de identificare și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pentru individ, procesele și fenomenele care stau la baza formării lor și implicațiile pe care le au selecțiile determinate de stereotipuri. Deși consideră că stereotipul este o generalizare și o eroare de judecată, care are consecințe deloc neglijabile pe plan comportamental 552, Vincent Yzerbyt și Georges Schadron susțin că procesele care determină selecția și conduc la deformarea și simplificarea realității sunt extrem de complexe. În fond, este vorba despre un proces amplu și complicat în care se folosesc categoriile pentru a se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lejeră, instructivă. M a cucerit. Aș prelua drept motto al volumului gurnal secret..., frazarea: „ori de câte ori întâlnesc proști solemni, transpir în ceafă...” și n-aș greși deloc, având în vedere confruntarea zilnică, de douăzeci de ani încoace, cu disgrațiosul verbal și comportamental, al unor semeni de-ai noștri, constatând, din păcate că „agramații sunt mai mulți la număr decât cei care vorbesc româna corect”. Vizualizăm un „jurnal” discret, deloc „secret”. Devoalat fiind, „jurnalul” deja ne aparține și-l privim pe omul Alex.
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
elabora forme noi de adaptare, precum și intenția deliberată a individului de a Învăța. Totodată, Învățarea se bazează pe o motivație conștientă, și urmărește un scop. În același timp, Învățarea umană se caracterizează prin căutarea conștientă de a da un răspuns comportamental cât mai adecvat. Învățarea umană nu se reduce la o absorbție pasivă de informații, ci este un proces activ de reconstrucție, prin efort propriu și prin mijloace intelectuale, a ceea ce trebuie Învățat; ea este un proces de organizare și integrare
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
nevoie orice cetățean european pentru a se integra cu succes În viața socială Într-o „economie bazată pe cunoaștere care să asigure dezvoltarea economică, slujbe mai bune și o mai mare coeziune socială” . Un cadru al competențelor descrie În termeni comportamentali și procesuali modul În care unitățile școlare pot să Își atingă obiectivele. Acesta ar permite școlilor să: Definească comportamentele observabile și esențiale; Să pună bazele unor procese integrate de gestionare a talentelor; Să determine schimbări pe scară larga la nivel
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
savoir-faire disciplinar (competențe disciplinare), ce are În vedere: - efectuarea În scris a unei operații; - construirea unui corp geometric; - realizarea unui desen tehnic, etc. Termenul englezesc cel mai adecvat pentru savoir faire este „skill”, ce vizează competențele dintr-o perspectivă „behavioristă” (comportamentală), În scopul extinderii abordării prin prisma obiectivelor specifice sau obiectivelor operaționale. VI.2.2. În sensul de savoir-faire general , care presupune: - argumentarea; - căutarea informației; - structurarea propriilor gânduri; - exprimarea orală și scrisă; - sintetizarea informațiilor; - transpunerea Într-un alt limbaj; - gerarea (administrarea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
lung; capacitatea de a reflecta critic asupra obiectului și scopului Învățării; capacitatea de a comunica, ca parte de procesului de Învățare, utilizând mijloacele potrivite (intonație, gestică, mimică, etc.) 61 6. Competente de relaționare interpersonală și competențe civice Cuprind toate formele comportamentale care trebuie stăpânite pentru ca un individ să fie capabil să participe Într-un mod eficient și constructiv la viața socială, și să rezolve conflictele, dacă e cazul. Abilitățile interpersonale sunt necesare pentru interacțiunea efectivă, individual și În grupuri, și sunt
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
cele mai multe ori, segregația de astăzi a populației este legată mai degrabă de inegalitățile dintre cartiere, decât de discriminările din interiorul cartierelor" (apud. Macedo, S., 2003745). Școlile din orașe au un număr foarte mare de copii cu serioase probleme academice, comportamentale sau emoționale, ceea ce înseamnă o nevoie crescută de specialiști, psihologi și sisteme de pază consecința este că acești copii irosesc timpul profesorului atunci când sunt integrați în clase obișnuite, lăsând mai puțin timp pentru alți elevi, și, în plus, rămân mai
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
nu este diferită de eficiența educațională) prin multiplicarea perspectivelor educaționale respectiv globalizarea, localizarea și individualizarea ei, model pe care Cheng (2000) îl numește paradigma triplizării în educație. Globalizarea se referă la circulația, adaptarea și dezvoltarea valorilor, cunoașterii tehnologice și normelor comportamentale de-a lungul țărilor și societăților din diferite părți ale lumii. Fenomenele și caracteristicile asociate globalizării inc1ud creșterea rețelei informatice globale (internet, comunicația electronică globală și transporturile), a interdependenței globale, inclusiv între aspectele tehnologice, economice, sociale, politice, culturale și ale
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
c1asă sau individual; interacțiuni prin intermediul videoconferințelor între țări, comunități, instituții și indivizi, precum și noul conținut curricular pe probleme tehnologice, economice, sociale, politice, culturale și de învățare globalizată. Localizarea se referă la circulația, adaptarea și dezvoltarea valorilor comune, cunoașterii și normelor comportamentale din contextul local. Această perspectivă poate avea două semnificații: integrarea tuturor valorilor compatibile externe, inițiativelor și normelor pentru a satisface nevoile locale ale societății, comunității, membrilor și instituțiilor; poate, de asemenea, să însemne dezvoltarea și afirmarea valorilor locale prin preocuparea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
educaționale; implementarea managementului școlar și a curriculum-ului legat de comunitate; dezvoltarea unui nou curriculum pe baza localizării tehnologice, economice, sociale, politice, culturale și de învățare. Individualizarea educației se referă la circulația, adaptarea și dezvoltarea valorilor, cunoașterii, tehnologiei și normelor comportamentale care să corespundă nevoilor și caracteristicilor individuale. Ea se reflectă în asigurarea de servicii individualizate; accentuarea pontențialului uman și individual; promovarea creativității și inițiativei; încurajarea perfecționării, autonomiei și auto-guvenării; preocuparea pentru nevoile speciale. Implicația majoră a individualizării în educație o
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
așează elevul în centru și stipulează faptul că învățarea trebuie individualizată, localizată și globalizată. Potrivit lui Cheng (2000157), aceasta înseamnă că învățarea trebuie să se petreacă astfel încât toate modalitățile de transfer, adaptare și dezvoltare asociate valorilor, cunoștințelor, tehnologiei și normelor comportamentale în timpul procesului de învățare să poată întâmpina nevoile și caracteristicile personale, precum și să faciliteze optim dezvoltarea potențialului individual. Viteza cu care informațiile și cunoașterea sunt transmise și produse creează riscul ca educația să pară mai mult un mod de îndemânare
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
numit și curriculum realizat (efectuat) trebuie să fie în spiritul și litera curriculumului oficial. În contextul în care s-a produs o reformă care acționează atât în conținutul informațional și practic - aplicativ, cât și la nivelul elev-pedagog sunt necesare adaptări comportamentale si conceptuale adecvate. Lucrarea de față cuprinde date practice privind învățarea citirii și scrierii corecte la clasele I și a II-a. Astfel, studiul limbii române, cu toate valențele sale formativ-informative, capătă sensuri dinamizatoare, deoarece are misiunea de a-l
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
astfel încât acestea să nu depășească capacitățile de receptare și operaționalizare proprii vârstei elevilor. Particularitățile lingvistice proprii școlarului din clasa I În clasa I se integrează copii din diverse medii socio-culturale și familiala, cu particularități și individualități diferite atât sub aspect comportamental, cât și din punct de vedere lingvistic și informațional, ceea ce implică, în mod absolut necesar, un sistem de măsuri și acțiuni în vederea formării și dezvoltării capacităților de exprimare verbală, în conformitate cu normele limbii române. Limbajul infantil reflectă, de fapt, vorbirea însușită
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
DE PĂRINȚI ȘI COPII „Copiii după părinți ca poamele după pom.” ăproverb românesc) Influențele sistemului familial asupra procesului de formare a copilului sunt hotărâtoare. Specialiștii în acest domeniu precizează că relația părinți copii deține un rol deosebit în fixarea deprinderilor comportamentale, dar și în asigurarea condițiilor psihologice normale. Relația părinți-copii nu trebuie lăsată la voia întâmplării. Există anumite norme precise care stau la baza acestor relații: nevoia de dragoste, asigurarea protecției, raporturi relaționale juste și echilibrate și complementaritatea rolurilor parentale. Părinții
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
a acestora față de muncă, modestia și corectitudinea lor în relațiile cu vecinii, colegii, precum și buna înțelegere din familie marchează pozitiv conduita copilului. Pornind de la adevărul că totul se învață, putem spune că orice copil învață de la părinți cele mai multe dintre atitudinile comportamentale ămodul de a vorbi, de a se comporta, consecvența sau inconsecvența comportamentală). Lipsa unor calități părintești ărespectul, ajutorarea, afecțiunea, înțelegerea, încrederea) îl privează pe copil de exersarea și însușirea acestor comportamente, ele rămânându-i în foarte mare măsură străine. Copilul
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
colegii, precum și buna înțelegere din familie marchează pozitiv conduita copilului. Pornind de la adevărul că totul se învață, putem spune că orice copil învață de la părinți cele mai multe dintre atitudinile comportamentale ămodul de a vorbi, de a se comporta, consecvența sau inconsecvența comportamentală). Lipsa unor calități părintești ărespectul, ajutorarea, afecțiunea, înțelegerea, încrederea) îl privează pe copil de exersarea și însușirea acestor comportamente, ele rămânându-i în foarte mare măsură străine. Copilul are nevoie de un climat familial echilibrat, în care să se simtă
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
se comporte și să aibă o atitudine pozitivă. Modificările în bine a atitudinii elevului se pot realiza prin următoarele modalități: oferind un mesaj bine argumentat; modelând și / sau încurajînd comportamentele dezirabile și pertinente; inducând consonanță între componentele cognitive, afective și comportamentale ale atitudinilor. Necesitățile unui elev diferă enorm de cele ale altor persoane. Psihologul Abraham Maslow le împarte pe cinci niveluri distincte: nevoile fiziologice, nevoia de siguranță, nevoia de dragoste și afiliere, nevoia de stimă și apreciere, nevoia de auto-actualizare. Ierarhia
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
de informație valorificată: - în artă este valorificată informația figurală sau senzorial perceptivă; - în matematică, chimie, logică se valorifică informația simbolică; - în știință, literatură, activitatea juridică și didactică, informația valorificată este cea semantică; - în politică, medicină, literatură, artă este fructificată informația comportamentală. Fiind vorba de un proces creator, indiferent de domeniu, între cele două forme esențiale ale creativității există și asemănări, în ceea ce privește unele aptitudini, dar și în privința dimensiunilor nonintelectuale. Aptitudinile solicitate de ambele forme ale creativității sunt: fluiditatea, flexibilitatea, sensibilitatea față de probleme
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]