5,493 matches
-
gorunul" este un simbol al vieții, dar și al morții (prin transformarea lui în sicriu). Alte simboluri vin să sublinieze relația dintre viață și moarte ("turnul" și "clopotul" personificate), la care se adaugă "sicriul". Prin semnificațiile sale, Gorunul trimite la comuniunea om-natură, imaginând un dialog al omului cu gorunul, care doar receptează întrebările. Destinele lor sunt asemănătoare: omul are presimțirea morții, iar gorunul, aflat la "margine de codru", este aproape de moarte. Câteva cuvinte prefigurează moartea ("liniște", "gorun", "sicriu"); din gorun va
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
omului cu gorunul, care doar receptează întrebările. Destinele lor sunt asemănătoare: omul are presimțirea morții, iar gorunul, aflat la "margine de codru", este aproape de moarte. Câteva cuvinte prefigurează moartea ("liniște", "gorun", "sicriu"); din gorun va fi cioplit sicriul, ceea ce semnifică comuniunea cu natura și după moarte. E un eveniment marcat de mari taine, dar și mărci lingvistice ("îmi pare", "poate", "pesemne"). Timpul se scurge, dialogul are note de profundă tristețe, presimțirea morții este anunțată de substantivul "liniște", de verbele "ascult", "picură
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Scrisoarea III, Sara pe deal). Opera eminesciană este o sinteză a spiritului autohton prin felul în care evidențiază natura, "spațiul mioritic", cu peisajul tipic românesc: codrul marea (Mai am un singur dor), satul în amurg (Sara pe deal), lacul (Lacul), comuniunea om-natură (Ce te legeni), crângul (Dorința). Cunoscător al culturii antice (indice: Rig-Veda, Mahabharata), al filosofiei grecești (Heraclit, Platon, Aristotel), al culturii și filosofiei moderne (Descartes, Spinoza, Hegel, Kant, Schopenhauer), poetul a cunoscut și marile valori artistice ale romantismului european, a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Cunoașterea absolută este accesibilă numai geniului, în timp ce pentru pământean reprezintă suferință. În viziunea fetei, iubirea ar putea fi deplină, și de aceea este proiectată în viitor: "vom ședea", "mi-i spune", "mi-i ținea". Formele de viitor popular susțin trăirea comuniunii prin iubire ("voi fi roșie ca mărul"), dar și descătușarea sentimentală, dorința izolării de lume prin iubire. În final, fata dispare ca o nălucă (fusese o simplă iluzie), iar geniul rămâne consecvent lumii Departelui. Sintagme precum "dulce minune", "iubirea noastră
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Blânda batere de vânt". Doar starea de vis poate prelungi fericirea în eternitate, a îndrăgostiților aflați în armonie cu natura personificată: "Adormind de armonia/ Codrului bătut de gânduri/ Flori de tei deasupra noastră/ Or să cadă rânduri-rânduri". Gerunziul adormind exprimă comuniunea poet-codru, iar căderea florilor de tei semnifică un farmec unic al sentimentului. Personificat, codrul meditează asupra iubirii, a îndrăgostiților care semnifică un simbol mitic al perpetuării vieții. Limbajul artistic are o coloratură populară prin formele de viitor popular ("or să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
semne infailibile. "Vitoria nu-i o individualitate, ci un exponent al speței" (G. Călinescu). Baltagul a fost numit de critică "un roman al existenței românești ancestrale", "un roman baladesc", "roman erotic", "roman polițist". În acest roman exegeții au identificat: mitul comuniunii om-natură, mitul mioritic, mitul marii călătorii, Erosul și Thanatosul, eterna alergare după un ideal, un sens al existenței. Vitoria străbate "drumul spre centru", deoarece " Drumul spre înțelepciune sau spre libertate este un drum spre centrul ființei tale, spre adevăr, din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Mare avea un spirit justițiar, făcea danii celor fără pământ, pentru noi așezări, era păstrător al tradiției, om al acțiunii pentru dreptate și libertate. Uneori se interioriza și reflecta asupra vieții, sensului existenței raporturilor om-istorie, om-divinitate și se exterioriza în privința comuniunii cu natura, credința în obiceiuri străvechi, cucernicia față de divinitate. La vânătoare căuta bourul cel alb (un animal fabulos) și un schivnic retras într-o peșteră. În opera lui Sadoveanu, Ceahlăul este "Muntele cel Mare", iar peștera este toposul tainicului, locul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
y edición de Francisco Torres Monreal, Universidad de Murcia, Servicio Publicaciones, 2001, p. 71) ("Pare clar că în toate religiile, "hrană pentru zei" trece drept "mâncare ca mediu de comunicare cu Dumnezeu". Este vorba despre hrană înțeleasă ca factor de comuniune între comeseni și între aceștia și Dumnezeu, care este considerat oaspete privilegiat, lucru semnificat prin lăsarea unui loc liber și prin invocarea prezenței acestuia (un fel de epiclesis, v.gr. religia misterelor). Mai mult încă, în timp ce în unele cazuri iese în
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
acestor tineri dezorientați care îi cer, timid, sfatul, "sunt niște amarate resturi de scândura,"34 în fond, parte din imensă lui iubire de oameni: "Eu nu cred că coexistența dintre oameni este obligatoriu un infern, că nu ar fi posibilă comuniunea. Cred că există punți pozitive între conștiințe, cum sunt iubirea, arta, munca în comun"35. Chiar dacă categoria literară pe care o îmbrățișează ca expresie a propriilor trăiri și obsesii este atat de diferită, uneori, prin pozițiile luate, dar și prin
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
asta pentru eternitate?"68. Din fericire, spune Sábato, omul nu este făcut numai din nefericire, ci și din credință și speranța, nu numai din moarte, ci și din dorința de viață, nu numai din singurătate, ci și din momente de comuniune și dragoste. Pentru că, dacă ar prevală disperarea, ne-am lasă toți pradă morții sau ne-am sinucide și nu se întâmplă deloc așa."69 Sábato respinge sinuciderea, pentru că el continuă să creadă în "biată făptura care este omul", chiar dacă mărturisește
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a lui Dumnezeu. Și numai când ură mă năpădește dincolo de margini, în Creator văd creatură. Ar trebui să lase orice speranță acei care nu iubesc ură, ura cea mare"8. Alt Cioran: cel care vede în iubire o formă de comuniune și intimitate, legată de fenomenul iraționalității, dar și de cel al spargerii barierelor individuale, în strânsă corelație cu melancolia: Numai în iubire melancolia își atinge propriile ei culmi, căci numai Erosul transfigurează melancolia. Cu cât e mai intensă și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
au simțit atrași și fermecați de lux și avuție, care, după cum mărturisește Sfântul Vasile, deseori desparte pe om de Dumnezeu: „este mai bine să fim săraci, dar aproape de Hristos, decât să avem toate bogățiile vieții și să fim lipsiți de comuniunea Lui”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Constituțiile ascetice, cap. XXXIV, I, Studiu introductiv, traducere, note și indici de Prof. Iorgu D. Ivan, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 18, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1989, p. 524. footnote>. Într-
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
mâine, căci nu știi ce va aduce ziua de mâine» (Proverbe, 27, 1)”<footnote Idem, Omilie contra lăcomiei, P.G., XXXI, 273 CD. footnote>. Mila este un sentiment ce-l scoate pe om din egoism, este primul pas spre iubirea și comuniunea dintre oameni. Însă, grijile lumești înrobitoare, lăcomia fără de margini și egoismul, acest sâmbure al răului în om sunt adevărate poveri greu de purtat pe umeri de către cel nemilostiv, care nu-și adună prin virtuți lumină spirituală în suflet, închizându-și
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
lumești înrobitoare, lăcomia fără de margini și egoismul, acest sâmbure al răului în om sunt adevărate poveri greu de purtat pe umeri de către cel nemilostiv, care nu-și adună prin virtuți lumină spirituală în suflet, închizându-și astfel ușa fericirii și comuniunii veșnice. Pentru a nu se întâmpla acest lucru, Sfântul Vasile trage învățături folositoare amintind de un obicei al corăbierilor: „Corăbierii, chiar dacă ar duce în corabia lor mărfuri de mare trebuință, dar dacă furtuna mării s-ar ridica clocotind în jurul lor
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
oricărui creștin și ea este indispensabilă mântuirii. Milostenia făcută din inimă și în numele lui Dumnezeu este răsplătită de Acesta cu milă și îndurare, ca daruri revărsate din iubirea Sa. Dând celor săraci, bunii creștini devin bogați în ceruri, rămânând în comuniune de iubire cu cei săraci de aici, vor avea parte de comuniunea lui Dumnezeu și a sfinților Săi în viața viitoare, miluind acum, vor fi miluiți atunci, ascultând acum glasurile săracilor, vor fi ascultați și lăudați la Judecată, oferind hrană
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
în numele lui Dumnezeu este răsplătită de Acesta cu milă și îndurare, ca daruri revărsate din iubirea Sa. Dând celor săraci, bunii creștini devin bogați în ceruri, rămânând în comuniune de iubire cu cei săraci de aici, vor avea parte de comuniunea lui Dumnezeu și a sfinților Săi în viața viitoare, miluind acum, vor fi miluiți atunci, ascultând acum glasurile săracilor, vor fi ascultați și lăudați la Judecată, oferind hrană celor sărmani, se vor veseli de bunătățile cele nestricăcioase ale Împărăției veșnice
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
primi găzduire în Împărăția lui Dumnezeu, vizitând acum pe cei întemnițați, vor scăpa atunci de temnicerii cei groaznici ai iadului, cercetând pe bolnavi și suferinzi, se vor izbăvi de suferințele inimaginabile și nesfârșite, scornite de diavolii nemiloși și de lipsa comuniunii cu Dumnezeu și aleșii Săi. Așa cum s-a putut lesne observa pe parcursul acestui studiu, scrierile Sfântului Vasile cel Mare nu sunt nici pe departe desuete sau vetuste, ci ele rămân în actualitate și astăzi. Aceste scrieri sunt de un real
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Bucium, existent, de asemenea, în patrimoniul Muzeului de artă din același oraș. Ca și în Iașii cu Golia , Cămăruț izbutește să capteze acea frumusețe inefabilă specifică Iașului și împrejurimilor sale, pe care numai pictorii care au ajuns la o profundă comuniune cu ea și s-au lăsat pătrunși de farmecul ei au reușit să o transpună pe cartoanele și pânzele lor. Spre deosebire de peisajele estivale și autumnale, în peisajele de iarnă cromatica nu mai este difuză și învăluitoare, ci, dimpotrivă, are transparențe
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
negură a povestirilor sadoveniene. În asemenea plăsmuiri, natura pare cuprinsă de o somnolență molatică și visătoare, respirând calmă și adâncită în sine însăși sub privirile contemplative ale artistului, el însuși abandonându-se visărilor în prezența ei și într-o caldă comuniune cu ea. Mai ales peisajele estivale și autumnale - Livadă la Humărie, Peisaj la Repedea, Pe coasta Runcii, Dealul Humăriei, Peisaj de vară, Lunca Siretului, din colecția Pinacotecii ieșene,ca și altele din diverse colecții particulare - Hortensiu Aldea, Vladimir Sandu, Iulian
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
de a le zugrăvi, cuminte și frumos, chipurile și meleagurile, năzuințele și aleanurile, strădaniile și împlinirile, roadele muncii lor și ale pământului străbun. Prin asemenea relații cu viața, cu uimitoarele frumuseți ale naturii și cu oamenii care trăiesc într-o comuniune milenară cu ele, Mihai Cămăruț se înscrie în marea familie spirituală patronată de Nicolae Grigorescu și Ion Andreescu, de Ștefan Luchian și Teodor Pallady, de Ștefan Dimitrescu și Nicolae Toniza, pe ultimii doi recunoscându-și-i el insuși ca maeștri
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
negroide, ce locuiesc atât în sudul statelor arabofone (Sudan, Ciad, Mauritania), cât și în țările africane învecinate. Prin urmare disensiunile bilaterale cu care se confruntă statele arabofone la periferia exterioară sunt legate în bună măsură de probleme teritoriale derivate din comuniunea spațială a grupurilor umane omogene sub aspect etno-rasial și etno-confesional, care populează arealele respective. Acest element se adaugă disensiunilor interne din statele arabofone, cauzate de faliile etno-culturale dintre aceste populații și etnia arabă majoritară/stăpânitoare, care vin să potențeze stările
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
o precizie perfectă. O frumoasă operă. Întrebările sălășluiau în interiorul nostru. Deci în mod necesar în privința dușmanului. Nici la el nu era un joc (...). Cine nu este cu noi este împotriva noastră. Noi, ceilalți 25. Și apoi exista această solidaritate, această comuniune în lupta cotidiană, în căutarea unei lumi mai bune. Ce nu a fost iertat sau acceptat pe altarul luptei, al camaraderiei? Ce nu a fost uitat în sărbători, în manifestații, în mitinguri, în campanii? Cum altfel am putea aprecia drama
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
în noapte, toți se aflau la căldură în locuințe, în mitinguri. Eram singur ca o fantomă în timp ce pretutindeni în lume muncitorii mărșăluiau în sunetul marșului ucrainean ignorîndu-i pe cei care cădeau pe drum în procesiunea către viitor. Pierdusem pe vecie comuniunea, fraternitatea. Exclus de toți, de toate, de la viață, de la căldura partidului, am început să plîng 26. Fiecare moment este interpretat pornind de la această coerență și mai ales plecînd de la lumina ce o reprezintă Uniunea Sovietică și conducătorul ei, Stalin. Cum
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
sferă goală până la ceafă 336. Dacă factorul feminin este lipsit de identitate, absența capului trimițând la ideea eternei căutări a sufletului pereche, factorul masculin, eul narativ, se evidențiază tocmai printr-o exacerbare a acestuia. Fragmentul este deosebit de sugestiv transmițând ideea comuniunii eu-narator natură pe care o întâlnim în toate cele trei romane ale lui Blecher. Mania spațiilor închise revine de data aceasta sub o altă formă. Fragmentul amintește de textele scriitorului american Edgar A. Poe, a cărui obsesie pentru astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
său: forța de a se arăta demn de strămoși (de Tată). De asemenea, s-a întîmplat foarte frecvent ca sîngele (reprezentare a elanului animant) să nu fie doar oferit, ci chiar băut de preotul-magician și de membrii tribului în vederea realizării comuniunii cu divinitatea-tată. Textele biblice nu mai aparțin epocii animiste, aducînd mărturii asupra celei mai evoluate epoci mitice. Totuși, ele vorbesc încă despre omul-miel sacrificat divinității-tată. Dar nu mai este vorba despre realități magice, ci despre imagini ridicate la rangul de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]