8,920 matches
-
și, pe de altă parte, o abordare din punct de vedere al psihologiei colective de grup. Dacă privim problema din punct de vedere al individului, atunci trebuie să evidențiem cunoașterea trăsăturilor dominante ale personalității copilului, reacțiile sale În diferite situații, conștientizarea de către copil a propriilor nevoi, identificarea căilor de satisfacere a acestor nevoi. Se va avea În vedere setul de interese și aspirații ale copilului, setul de atitudini care se manifestă În contextul relațiilor sociale. Din perspectiva psihologiei de grup trebuie
PERSPECTIVE ALE INTEGRĂRII COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ŞCOALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2151]
-
inseparabilă, care conceptualizează eficacitatea educației În termeni de relație dintre valori și obiective educaționale. Problema se leagă În mare măsură de concepția/viziunea mai generală asupra educației și a școlii. În termeni strict pedagogici Însă, este necesară, În același timp conștientizarea și examinarea tensiunilor dintre echitate și eficacitate În educație, decelarea elementelor contextuale care pot favoriza (sau nu) progresul individual dar și cel al majorității grupului școlar. Adeseori soluțiile combinate și/sau alternative pot da rezultate bune, pentru mulți elevi, dar
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
În relație directă cu posibilitățile reale ale elevilor, astfel Încât să poată veni În Întâmpinarea cerințelor pe care elevii respectivi le resimt În raport cu actul educațional (acest proces presupune, pe lângă continuitate, sistematizare, coerență, rigoare și accesibilizarea conținuturilor, un anumit grad de Înțelegere, conștientizare, participare, interiorizare și evoluție În planul cunoașterii din partea elevilor). Altfel spus, cerințele educative speciale solicită abordarea actului educațional de pe poziția capacității elevului deficient sau aflat În dificultate de a Înțelege și valorifica conținutul Învățării și nu de pe poziția profesorului sau
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
cu deficiență; În sens larg: educație adaptată și destinată persoanelor care nu reușesc singure (fără sprijin) să atingă un nivel de educație corespunzător vârstei și cerințelor societății. Educația specială devine În ultimul timp și un atribut al școlii publice, prin conștientizarea faptului că fiecărui copil/elev i se poate Întâmpla să aibă, Într-o anumită perioadă a școlarității, mai mult sau mai puțin tranzitoriu, anumite dificultăți de Învățare. Principiile generale ale educației speciale: Intervenție educațională timpurie, În raport cu momentul identificării problemelor de
EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]
-
în limita competențelor legale. Nu există feed-back în ceea ce privește opinia publicului despre deschiderea și transparența instituției. Imaginea instituției în mass-media nu este reflectată în mod obiectiv și prin prisma realizărilor de ansamblu ale acesteia. CĂI DE ACȚIUNE: Creșterea nivelului de informare, conștientizare a publicului cu privire la activitățile instituției. Necesitatea identificării de resurse pentru evaluarea impactului obținut prin programe, proiecte și acțiuni ale IP. 8.2. Care sunt indicatorii stabiliți de către instituție pentru a măsura impactul sau asupra societății? OBSERVAȚII FAVORABILE OBSERVAȚII NEFAVORABILE Relații
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
astfel încât am putea numi aceasta tehnică "silogistică asistențială". * Confruntarea: este tot o tehnică "educațională", de revelare a anumitor comportamente, atitudini și incidente din viața clientului, care au produs efecte negative. Prin confruntare nu se caută cauzele comportamentelor inadecvate, ci doar conștientizarea existenței lor și aflarea unor alternative comportamental-atitudinale. * Tehnica rememorării urmărește să-l determine pe client să își amintească reacțiile, mijloacele de acțiune și rezultatele obținute în situații problematice similare cu cea pe care o trăiește în prezent. Astfel, o manieră
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
unei utilizări abuzive a mecanismelor de apărare. Se va încerca, astfel, sprijinirea clientului pentru a-și conștientiza atitudinile și rolul pe care ele îl joacă în viața și în situația lui prezentă. Scopul urmărit și explicat clientului este ca, prin conștientizare, să-și poată recunoaște atitudinile și să le poată corecta și pentru a le face mai puțin dăunătoare pentru sine" 19. Bibliografie Bocancea C., Neamțu G., Elemente de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 1999. Bocancea C., Dimensiunea contextuală a asistenței
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
în raport cu societatea: * se va acționa pentru a facilita accesul la servicii specifice și posibilitatea de a alege pentru persoanele vulnerabile, dezavantajate sau aflate în dificultate ce fac obiectul activității serviciului specializat * se vor promova politicile și practicile sociale care încurajează conștientizarea și respectarea diversității umane; * facilitează și informează publicul în legătură cu participarea la viața comunitară și schimbările sociale care intervin; * se vor asigura servicii profesionale în situații de urgență; * se va acționa pentru a preveni și elimina discriminarea, exploatarea unei persoane, grup
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de informare din cadrul activităților proiectului. GRUP ȚINTĂ / BENEFICIARI: beneficiari direcți: părinții elevilor Școlii “Vasile Conta” Iași, părinții viitorilor elevi ai școlii; beneficiari indirecți: elevii școlii, cadrele didactice, comunitatea locală În care beneficiarii direcți trăiesc. DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR PROGRAMULUI activități educative: de conștientizare a nevoilor fiecărei etape de dezvoltare a copilului, grup de suport pentru Împărtășirea și soluționarea problemelor concrete (exemplu: suport emoțional pentru părinții care Își cresc singuri copiii, pentru părinții cu copii cu cerințe educative speciale), consiliere din partea psihopedagogului școlii și
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
unei Asociații a părinților cu caracter juridic. Exemple de proiecte desfășurate În cadrul Programului „Școala părinților” În perioada 2006 - 2008 Proiectul CREATIVITATEA Pot fi copiii noștri mai creativi ?!? Coordonatori proiect: prof. psihopedagog Loredana STIUJ, Inspector instit. Corneliu - Constantin ILIE. Scopul proiectului: conștientizarea părinților asupra potențialului creativ al copiilor lor. Obiectivele operaționale ale proiectului: La sfârșitul activității părinții vor fi capabili să: definească creativitatea ca expresie a Întregii personalități; descrie principalele nivele și forme de creativitate; exemplifice blocaje ale creativității; enumere metode prin
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
de comunicare eficientă interpersonală părinți - copii. Obiectivele operaționale ale proiectului: definirea comunicării interpersonale prin prisma componentelor ei; recunoașterea tipurilor de comunicare (verbală, paraverbală și nonverbală); formarea deprinderii de codificare/descifrare a mesajelor utilizând limbajul nonverbal; recunoașterea barierelor din comunicarea interpersonală; conștientizarea regulilor minimale incluse În comunicarea eficientă; optimizarea comunicării părinte-copil prin formarea de abilități de comunicare (mesaje tip EU, ascultarea activă, comportament asertiv). Descrierea activităților proiectului Activitățile constau În cursuri de formare pentru părinți pe tematica comunicării interpersonale eficiente. Fiecare activitate
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
dintre părinți, cadre didactice și elevi privind orientarea În carieră a elevilor; informarea părinților asupra oportunităților pe care le au elevii În ceea ce privește orientarea În carieră; creșterea gradului de responsabilizare a părinților și elevilor privind procesul de Orientare școlară și profesională; conștientizarea părinților, elevilor și cadrelor didactice cu privire la importanța unei orientări realiste În carieră. Proiectul DISCIPLINA POZITIVĂ Cum pot să-mi educ mai bine copilul?!? Motto: “Încă nu știm cum ar arăta lumea În care copiii ar fi crescuți fără a fi
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
și asupra Drepturilor Copilului. Proiectul DESPRE JOC ȘI JUCĂRII Motto: Copilul râde: "Înțelepciunea și iubirea mea e jocul!" Tânărul cântă: "Jocul și-nțelepciunea mea-i iubirea!" Bătrânul tace: "Iubirea și jocul meu e nțelepciunea!" (Lucian Blaga - Trei fețe) Scopul proiectului: conștientizarea părinților asupra rolului important pe care Îl are jocul la vârsta școlară mică. Obiectivele operaționale ale proiectului: La sfârșitul activității părinții vor fi capabili să: definească jocul ca activitate cu rol hotărâtor În evoluția copilului; clasifice jocurile după diverse criterii
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
două dinamisme: • Oamenii vin de pe ansamblul teritoriului ocupat de etnie, această emigrație dezmembrând rudenia (baza satului). Organizarea sociologică a centrului urban este de acum construită pe menaj. • Această reunire de indivizi veniți din diferite puncte geografice ale etniei determină o conștientizare a apartenenței etnice. Aceștia au o singură comunitate: etnia în calitate de etnie de ansamblu, dincolo de structura tradițională. Această conștientizare a apartenenței etnice este exacerbată adesea în rasismul intertribal, care, prin prelungirile lui politice, a devenit un element esențial al realității africane
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a centrului urban este de acum construită pe menaj. • Această reunire de indivizi veniți din diferite puncte geografice ale etniei determină o conștientizare a apartenenței etnice. Aceștia au o singură comunitate: etnia în calitate de etnie de ansamblu, dincolo de structura tradițională. Această conștientizare a apartenenței etnice este exacerbată adesea în rasismul intertribal, care, prin prelungirile lui politice, a devenit un element esențial al realității africane. El se află în gestație în centrele urbane; acolo, și numai acolo, se află condițiile apariției lui: amestecul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
centrele urbane; acolo, și numai acolo, se află condițiile apariției lui: amestecul etniilor, desființarea rudeniilor, izolarea individului. Nu trebuie să legăm acest rasism de un trecut tradițional oarecum: el este un fenomen al Africii moderne, al Africii citadine. După cum spuneam, conștientizarea apartenenței etnice își are rădăcinile în dezmembrarea rudeniei și întoarcerea către menaj. Această izolare a celulei conjugale este determinată de inserția individuală în economia de piață. Meșteșugari, salariați, cultivatori, șomeri, acestea sunt noile stratificări sociale care se substituie jocului rudeniilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
realiza alchimia emoțională fie prin intermediul contemplației, fie prin cel al relațiilor interpersonale. Contemplația poate schimba modul în care ne raportăm la stările emoționale și maniera în care (ni) le percepem; nu înseamnă eliminarea acestor stări. Ea este o cultivare a conștientizării, un tip de atenție susținută, îndreptată asupra proceselor minții, a atenție "înțeleaptă". Contemplația este "o cale de a lărgi sfera conștientizării și de a-i rafina precizia" (idem, p. 17), de a ne calma și elibera mintea de tensiunea și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
stările emoționale și maniera în care (ni) le percepem; nu înseamnă eliminarea acestor stări. Ea este o cultivare a conștientizării, un tip de atenție susținută, îndreptată asupra proceselor minții, a atenție "înțeleaptă". Contemplația este "o cale de a lărgi sfera conștientizării și de a-i rafina precizia" (idem, p. 17), de a ne calma și elibera mintea de tensiunea și de schema emoțională. Și relațiile pot participa (împreună cu contemplația) la alchimia emoțională. Însă, precizează autoarea, când este vorba de tipare emoționale
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ceva timp între impulsul de a acționa în funcție de ele (evaluările inițiale) și reacția noastră efectivă și, astfel, dacă avem vreo șansă de a reacționa mai echilibrat. P. Ekman (apud Goleman, 2005, pp. 231-233) arată faptul că există momente în care conștientizarea, înțelegerea a ceea ce se petrece poate determina o schimbare în abilitatea noastră de a controla emoțiile (destructive): • mai întâi, are loc o estimare. Se evaluează acțiunile, atitudinile, reacțiile persoanei cu care interacționăm. Dacă am fi conștienți de această estimare, dacă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fel de dialog cu noi înșine, chestionând premisa pe care se bazează, observând poate că persoana respectivă nu ne-a văzut sau că acesta nu este un motiv suficient pentru a ne înfuria". Autorul numește momentul și procesul în cauză conștientizarea estimării; • apoi, se declanșează impulsul. Însă, în momentul următor, dacă estimarea s-a produs deja înainte de a acționa, adică de a interveni și a opta, conștiința are o a doua șansă de a ne permite să facem o alegere. " Am
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să fim capabili să le evaluăm în mod deliberat în acest moment, iar apoi să alegem dacă vrem să continuăm și să acționăm sub acel impuls", precizează P. Ekman. Remarcabilul psiholog al emoțiilor ne atenționează asupra faptului potrivit căruia această conștientizare a impulsului ne este accesibilă în anumite momente, dar nu este ușor de atins și va fi nevoie de exercițiu (Goleman, 2005, p. 232); • ultimul moment îl reprezintă acțiunea. Înaintând în timp, în momentul următor, a treia oportunitate de alegere
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în anumite momente, dar nu este ușor de atins și va fi nevoie de exercițiu (Goleman, 2005, p. 232); • ultimul moment îl reprezintă acțiunea. Înaintând în timp, în momentul următor, a treia oportunitate de alegere este numită de către P. Ekman conștientizarea acțiunii. Aceasta reprezintă "abilitatea de a ne monitoriza propriile acțiuni și de a întrerupe sau modifica tendințele obiceiurile emoționale pe măsură ce apar" (idem, p. 232). Există, așadar, trei momente de alegere diferite a stării emoționale în care putem să ne aflăm
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
direct. Nu putem să-l aruncăm, nu putem să renunțăm la el. Singurul mod în care putem scăpa de întuneric este să facem lumină. Întunericul nu dispare decât dacă facem lumină (Osho, 2003, p. 94). Altfel spus, este nevoie de conștientizarea și de acceptarea fricii. Când este conștientizată și acceptată, "teama se transformă în libertate; când este respinsă, negată, condamnată, ea se transformă în vinovăție" (Osho, 2003, p. 98). Prin urmare, există frici sănătoase și frici disproporționate, deplasate. Există frici care
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
după aceea prin Botez, Biserica urmând în acest sens învățătura Mântuitorului și practica Sfinților Apostoli. De aceea, Botezul pruncilor a fost socotit atât de important, „uneori mai important decât cel al adulților, cu toate că în cazul pruncilor nevoia este aceea a conștientizării lui Hristos în ei. Dar în acest caz, important este, nu oprirea pruncilor de la Botez, cât responsabilitatea Bisericii pentru creșterea și educarea lor în Hristos după Botez”<footnote Diacon Ioan Caraza, op. cit., p. 113. footnote>. Așadar, de îndată ce nimeni nu poate
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
1993, pp. 367-375). Rolul Germaniei în rezolvarea conflictului privind ajutorul japonez pentru Uniunea Sovietică în 1991 poate fi interpretat in sensul că Germania a fost interesată de o soluționare diplomatică. Katzenstein reflectă acest raționament atunci când notează că disponibilitatea Germaniei "exprimă conștientizarea faptului că ajutorul japonez substanțial va contribui la stabilizarea condițiilor în Rusia și va crește securitatea germană" (Katzenstein, 1993, p. 79). De asemenea, Germania a continuat să ofere sprijin politic și economic pentru Rusia în perioada ulterioară unificării germane, atât
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]