4,653 matches
-
a discuta subiecte variate legate de problemele lor de muncă. Alte modalități de îmbunătățire a comunicării ascendente sunt: stabilirea unor ore de consultații, înființarea unui consiliu consultativ al angajaților, crearea unui program de întâlniri cu grupuri de angajați, existența unei condici de sugestii, angajarea unor consultanți pe probleme de comunicare etc. d. Înțelegerea diferențelor culturale - una dintre sursele majore care generează dificultăți în comunicare este etnocentrismul, adică tendința unei persoane de a-și considera propria cultură superioară oricărei alteia. Etnocentrismul poate
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
au crescut în proporție cu deprecierea valorii argintului. Chiar dacă hatișeriful de la Gülhane (1802) dispunea că “toate impozitele, veniturile și rechizițiile nou stabilite după senedul din 1783 vor rămâne suprimate”, concurența dintre candidații la domnie a anulat în practică această dispoziție; Condica Moldovei pe anul 1805-1806 indică cifra de 522.236,48 lei sau 1.045 pungi, trimise la Constantinopol între 23 decembrie 1805 și 25 aprilie 1806. Un alt aspect deosebit, al dominației otomane, este reprezentat de situația furniturilor, gratuite, sau
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de la Gülhane dispunea livrarea furniturilor în raport cu posibilitățile de producție ale Țărilor Române, care aveau dreptul de a înștiința oficial puterea suzerană asupra situației lor economice. Deși unele abuzuri au continuat și după 1802, după cum rezultă din diferite acte, inclusiv din Condica de venituri și cheltuieli a Moldovei pe anii 1805-1806, ele au fost totuși mai puțin numeroase, valoarea totală a furniturilor livrate Porții însumând numai 183.462 lei, aproape de trei ori valoarea haraciului. Această relativă moderație se datorează faptului că Țara
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
eliberase pașapoarte principalilor responsabili în scopul de a-i scoate din țară. Colquhoun descrie în rapoartele sale și noile inițiative modernizatoare: adoptarea acelor dispoziții ale codului comercial francez „care se potriveau cu starea țării”, aplicarea, la începutul anului 1841, a Condicii comerciale, înființarea Tribunalului de comerț la Brăila și reînființarea celor din București și Craiova. în Moldova, sunt înființate Tribunalul de comerț din Galați și cel corecțional din Iași. Una dintre primele cauze ale Tribunalului din Brăila este tocmai cea relativă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de măsuri legislative și administrative însemnate, dintre care amintim: legislația pentru organizarea armatei; legislația privitoare la lucrarea șoselelor și podurilor; diferite legi cu caracter comercial; s-au adus completări și modificări în reglementarea organizării orașelor; s-a elaborat și aplicat Condica Criminală din Țara Românească (1850-1852), Condica Penală Ostășească și procedura ei<footnote O. Matichescu, Istoria administrației publice românești, Editura Economică, București, 2000, p. 104. footnote>. Administrația centrală a suferit unele modificări, vechile dregătorii numindu-se departamente sau ministere. Ministerul de
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
dintre care amintim: legislația pentru organizarea armatei; legislația privitoare la lucrarea șoselelor și podurilor; diferite legi cu caracter comercial; s-au adus completări și modificări în reglementarea organizării orașelor; s-a elaborat și aplicat Condica Criminală din Țara Românească (1850-1852), Condica Penală Ostășească și procedura ei<footnote O. Matichescu, Istoria administrației publice românești, Editura Economică, București, 2000, p. 104. footnote>. Administrația centrală a suferit unele modificări, vechile dregătorii numindu-se departamente sau ministere. Ministerul de Interne era cel mai important organism
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
era atât de răspândit încât linia de demarcație dintre darurile oficiale și cele neoficiale ajunsese tot mai labilă, sistemul darurilor ajungând atât de practicat încât făcea parte din arsenalul formulelor de politețe, iar persoanele oficiale le pretindeau pe față. În condica de drept penal și procedură penală intrată în vigoare la 1 ianuarie 1852 în Muntenia sub domnia lui Barbu Știrbei apare pentru prima dată expresia de „funcționar public” prin aceasta proteguind activitatea tuturor organelor statului și numai a unora din
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
de primă mână în descoperirea uneia dintre multiplele fațete ale istoriei. Informațiile ne parvin și din alte colecții documentare, culegeri de legi și dispoziții ale caselor regale, imperiale, voievodale, din scrisori, pricini de judecată, hrisoave de organizare a breslelor, privilegii, condici, formule de jurăminte etc. Hrisovul lui Pătrașcu Voievod din 1557 amintește de uciderea unui evreu în vremea domniei lui Mircea Ciobanul. Raportul agenților imperiali, Ioan Belsius și Marcus Bergkovicz către Maximilian de Habsburg, expediat din Hârlău la 8 aprilie 1562
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
oficial pentru toate disciplinele de învățămînt. Noi vom avea nevoie de un document oficial, numai pentru educație fizică, acest document este CAIETUL SPECIAL CONCEPUT pentru educație fizică (caietul învățătorului pentru educație fizică, caietul profesorului pentru educație fizică). În acest caiet (condică) se înregistrează sistematic toate datele care țin în special de evidența curentă. Forma caietului este aleasă de fiecare învățător, nexistînd un tipic la nivel național. Condiția în alcătuirea lui este să fie funcțional. *** Rezumat • Planificarea și evidența condiționează eficiența în
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Enciclopedică, București, 2002, p. 510, despre unele reforme făcute de către Alexandru Ipsilanti: "...Alexandru Ipsilanti s-a angajat într-o amplă operă legislativă, materializată în numeroase așezăminte ("hrisoave"), care a fost încununată de primul cod de legi al perioadei fanariote, Pravilniceasca Condică, redactată în limba română și greacă și promulgată în 1780. Oricât de deschis era domnul inovațiilor, venite din "spiritul filosofic" al veacului al XVIII-lea, el nu-și putea îngădui schimbări radicale în structurile și practicile aparatului de stat. Pravilniceasca
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
redactată în limba română și greacă și promulgată în 1780. Oricât de deschis era domnul inovațiilor, venite din "spiritul filosofic" al veacului al XVIII-lea, el nu-și putea îngădui schimbări radicale în structurile și practicile aparatului de stat. Pravilniceasca Condică rămâne în spațiul juridic tradițional: ea este o sinteză între dreptul bizantin (basilicalele) firesc într-o zonă aparținând arealului bizantin dreptul consuetudinar ("obiceiul pământului"), o sinteză îmbogățită prin experiența câtă și cum era a instanțelor de judecată. Mai important decât
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
aici sporul natural înregistrat intre 19661977 a fost contracarat de rata migrărilor (14,7 %o). La migrația localnicilor de la sat la oraș s a mai adăugat și plecarea definitivă a străinilor (majoritatea evrei), care au fost semnalați aici încă din "Condica liuzilor pe 1803", dar și-n Recensământul general al populației din 1930 (când numărau în total 128 loc.). O parte din populație s-a pierdut și-n războaie, astfel încât numai Tibănești are peste 100 de eroi căzuți, în majoritate, pe
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
și alții din Glodeni. Scrie Tiron fost pârcălab. Original rupt dar adeverit de Divanul judecătoresc al Moldovei în 1832. Totodată în 1660 Carp Lungul vinde lui Mecula o parte din ocină, din satul Olășei”. Din acestea și din alte documente (Condica Luzilor pe 1803) deducem că unele sate aveau ca formă caracteristică a rentei feudale claca, prin care sătenii aveau obligația să presteze gratuit an număr de circa 24 zile muncă, pe moșia boierului, dar existau și sate de răzeși. Astfel
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Luzilor pe 1803) deducem că unele sate aveau ca formă caracteristică a rentei feudale claca, prin care sătenii aveau obligația să presteze gratuit an număr de circa 24 zile muncă, pe moșia boierului, dar existau și sate de răzeși. Astfel Condica Liuzilor menționează următoarele: l.Țibăneștii a sulg. Ion Carp, lucru pământului, Liuzi 30 Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
e proprietatea d lui Petru Carp". Adaug specificația că trebuie folosită denumirea din acte a satului și anume Olășei (Oloșei), cel mult Olăcari, dar nu Olănești. Iar în 1902 era proprietar Petre P.Carp. Aceste sate nu mai apar în Condica Liuzilor de la 1803,ca și satul Tungujei. Acesta din urmă, cred că a fost greșit Înregistrat și inclus la Căscoești întrucât cele 2 sate ajunseseră să se contopească (nume de sat care vine de la boierul Casco). Mai târziu cele 2
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
27.Cireș , P. (1963) Sfat în cumpăna nopții, Ed. Tineretului, București. 28.Ciulache, S. (1985)Climatele Pământului, Ed. Științifică și Enciclopedică, București. 29.Codrescu, Th. (1886)Uricariul sau Colecțiune de diferite acte care pot servi în istoria românilor, vol.III (Condica liuzilor pe 1803), Tipog. Buciumului, Roman. 30.Cogean, E. (1981)Culegere de studii și articole de biologie, Univ. "Al.I.Cuza", Iași. 31.Comșa, E. (1982)Neoliticul din România, Ed. Ș tiințifică și Enciclopedică, București. 32.Conea, I., Lăzărescu, V.
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
împărăția lor pe hărți în chip de pătrat, dar iezuiții o înfățișează mai bine, ca o lună nu tocmai plină”), din unele sinteze locale de istorie („pentru o mai bună înțelegere a vechimii împărăției lor, vom scrie pe scurt din condica lor letopisețul dinastiei împăraților chinezi”), consultate, probabil, cu ajutorul unor traducători. Relația cu cartea lui Martini există, dar M. l-a citit pe iezuitul italian în selecția făcută de J. Nieuhoff, autor care și-a adunat știrile din tot ce însemna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
exprimarea dorinței mele de a mi se da o pungă, farmacista, care este totuși o intelectuală, s-a supărat și m-a întrebat de ce nu am venit cu o sacoșă de acasă (Farmacia nr. 2 din București). Doamne ferește să ceri condica de reclamații, care se găsește de altfel în orice unitate. Iese un scandal, încât a doua oară nu mai îndrăznești. Trebuie să remarc aici, și aș fi vrut să evit această constatare, dar nu se poate, că, dintre vânzători, femeile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
roșie de pionier. În urmă cu 16 ani, debutam ca prozator, concomitent în revistele Amfiteatru (din București) și Orizont, (din Timișoara). În urmă cu 14 ani, mă angajam la revista Orizont în funcția de corector principal, unde aveam să semnez condica până în luna august a.c. În urmă cu 12 ani, debutam editorial cu romanul Rătăciri de duminică, la EPL București. În urmă cu 10 ani, începeam să semnez în săptămânalul timișorean Orizont, rubrica de aforisme Evrika!. În urmă cu 44 de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pentru un tuns și un ras dai aproape cât câștigi într-o zi de lucru, veți vedea că stăm prost și cu presa de partid. Se apropie ora la care ar fi cazul să treceți pe la Comitetul județean, să semnați condica de plecare (adevărul e că nici nu știu dacă există o asemenea condică, dar n-ar fi rău dacă s-ar introduce în caz că lipsește) și să consemnați acolo și un prim pas spre cunoașterea adevărului-adevărat. Și uite așa, în câteva
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de lucru, veți vedea că stăm prost și cu presa de partid. Se apropie ora la care ar fi cazul să treceți pe la Comitetul județean, să semnați condica de plecare (adevărul e că nici nu știu dacă există o asemenea condică, dar n-ar fi rău dacă s-ar introduce în caz că lipsește) și să consemnați acolo și un prim pas spre cunoașterea adevărului-adevărat. Și uite așa, în câteva zile, în câteva luni, ați putea deveni niște funcționari de partid cu picioarele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu și în cazul meu, care sunt pasionat de cuvinte - citesc dicționarul ca pe o carte de basme...): Așadar este ziua de 1 ianuarie 1956, iar eu mă aflu pe pârtie. Azi-dimineață, aproape că am fugit de-acasă ca să semnez condica la săniuș. Mama mi-a spus: Unde te duci? În prima zi a sfântului an nou, toată lumea stă în casă! Pe străzi rătăcesc doar nebunii și câinii vagabonzi. N-am ascultat-o. Am plecat val-vârtej. Evident, se înșela. Noaptea dinainte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
nu și în cazul meu, care sunt pasionat de cuvinte - citesc dicționarul ca pe o carte de basme...): Așadar este ziua de 1 ianuarie 1956, iar eu mă aflu pe pârtie. Azi-dimineață, aproape că am fugit de-acasă ca să semnez condica la săniuș. Mama mi-a spus: Unde te duci? În prima zi a sfântului an nou, toată lumea stă în casă! Pe străzi rătăcesc doar nebunii și câinii vagabonzi. N-am ascultat-o. Am plecat val-vârtej. Evident, se înșela. Noaptea dinainte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
aproape suspect, ,,lumea calică", precum mă blagoslovea o minunată de femeie, bunica mea, care îmi remarcase această ciudată curiozitate, de a mă interesa omul și animalele, tot ce este viu la urma urmei. Nu am rămas un ins uitat printre condicile incluzând pe oropsiții lumii -, am rămas lângă aceste ființe, am spus, din slăbiciune. Nici măcar din pasiune științifică o, ce cuvânt măreț! eu am rămas, probabil, între uneltele, oameni și sufletele în care am trăit o viață, din cauză că nu am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care este, desigur, "Bar", într-o baracă improvizată. Erau destui bărbați acolo, bând votcă. Intrarea noastră a produs oarecare neliniște, mai ales că eu aveam un aer cam "oficial" din cauza unui impermeabil militar. Repede a fost ascunsă sub tejghea, o condică. I-am intrigat și mai mult când am întrebat de un bărbat care i-ar fi fost un frate mai mare, cu un nume de poreclă, singurul de care i se părea lui Vasile că își amintește. Spunea și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]