14,043 matches
-
Dacoromania”, „Cultura poporului”, „Societatea de mâine” - unde semna Tiberiu Boldur -, „Propilee literare”, „Hyperion”, „Gând românesc”, „Anuarul Institutului de Studii Clasice”, „Symposion”), în „Transilvania” din Sibiu, „Ephemeris Dacoromana” din Roma, „Acropole” din Atena, de asemenea, în „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, „Convorbiri literare”, „Propilee literare” „Analele Dobrogei”, „Orpheus-Favonius”, „Camenae” ș.a. Două volume, sinteze în domeniul clasicismului, Aristofan și contemporanii săi (1922) și Gânduri și chipuri din Grecia veche (1927), oferă, pentru un public mai larg, primul, imaginea luptei de idei, de mentalități
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
jumătate de secol, al comisiei răspunzătoare de această operă. Între 1902 și 1934, alcătuiește numeroase rapoarte asupra scrierilor prezentate pentru premiile Academiei, susținând, cu competență și gust, adevăratele valori. A colaborat la „Analele Academiei Române”, „Columna lui Traian”, „Familia”, „Revista nouă”, „Convorbiri literare” și multe altele. Apropiat al lui D. A. Sturdza, B. a făcut politică liberală, fiind după 1895, în câteva rânduri, deputat. Un prețios document, Note politice. 1906-1914, se referă și la această experiență. Opiniile cu privire la problema națională sunt exprimate în
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
de secretariat în biroul tatălui său, doctoratul în științe juridice cu teza Asigurarea asupra vieții (1930). În paralel, are o activitate publicistică și literară intensă. Este redactor la „Timpul”, „Era nouă”, „Bilete de papagal”, „Poporul”, „Timpul familiei”. Colaborează la „Sburătorul”, „Convorbiri literare”, „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, precum și la publicații de specialitate ca „Revista avocaților” sau „Jurnalul avocaților”. A mai semnat Alexis Bihoreanu, V. Iru, Mircea Robu, Banul Mărăcine, Dr. Bemol. A colaborat la Radiodifuziunea Română, la redacția pentru străinătate. B.
BILCIURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
estetic trebuie verificat întotdeauna prin legile psihologiei. Metoda, în argumentația lui B., este aceea inductivă, cu exemplificări din literatura universală și din cea română. Teoria dramei... a trezit ecouri favorabile, dar a provocat și serioase critici, de pildă, în revista „Convorbiri literare”, din partea lui Ghiță Pop. În replică, B., în articolul Din estetica tragicului (1900), retipărit în broșură, reia, cu noi precizări, discuția asupra subiectelor intrate în litigiu (vina tragică, eroul tragic, fatalismul în tragediile vechilor greci ș.a.). În estetica românească
BLAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285755_a_287084]
-
și pentru studiile de pedagogie și psihologie, găzduind, printre altele, o seamă de lucrări ale lui Petru Pipoș. B. și ș. a răspândit în Ardeal noutățile culturale și științifice din Regat, reproducând rapoarte și conferințe de la Academia Română sau articole din „Convorbiri literare” și alte reviste. De la bun început a arătat o admirație specială față de Vasile Alecsandri (Balcanul și Carpatul, Odă ostașilor români, 10 Mai 1881, Cântecul gintei latine, acesta din urmă în limbile română, latină, franceză, italiană, cu o prezentare de
BISERICA SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285748_a_287077]
-
Feodor Rudolf Floruțiu, Teodor Sărac, Teodor Bodârlău, Dan. C. Bălteanu, Ioniță Hornea, Ioan Atanasie Bucur, Ion Lascu-Dumbravă, Traian Rusu-Șirianu, Iorgu Gorgos, M. Moldovean. Mai puțin cultivată în paginile revistei este proza. În mai multe numere din 1880, este preluată din „Convorbiri literare” corespondența dintre Vasile Alecsandri și Ion Ghica, iar George Dumbravă publică în foileton (1918) nuvela Din Basarabia rusească. Foarte atractive sunt notele de călătorie, semnate de Ion Mara, ieromonahul Iulian, Badea Cireșanu, P. Bolcaș, Lucia V. Babescu. Cu totul
BISERICA SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285748_a_287077]
-
o diversitate definitorie pentru structura gazetărească a înzestrării pe care o avea. Aici și la „Dreptatea” (1927-1938), la care a fost redactor, se concentrează majoritatea contribuțiilor sale interesând literatura. Colaborează cu articole de artă plastică și culturale la „Universul literar”, „Convorbiri literare”, „Săptămâna literară”, „Adevărul”, „Viața literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Era nouă”, „Democrația”, „Lumină și culoare”, „Libertatea”, „Contemporanul”, „Tânărul scriitor” ș.a. Datorită experienței sale redacționale, a fost asociat și la editarea periodicelor „Cărvunarii” (1927), „Hanul Samariteanului” (1929), „Progresul social” (1932-1933
BLAZIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285761_a_287090]
-
de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, fiind ales, de mai multe ori, decan, prorector și, pentru scurt timp, rector (1-15 iunie 1912). Va deveni membru în 1903, iar în 1910 vicepreședinte al Academiei Române. Între 1902 și 1906, conduce revista „Convorbiri literare” (după ce făcuse doi ani parte din comitetul de redacție), iar trei ani mai târziu, este ales președinte al Comisiei Istorice a României. Prin cercetări laborioase B. a descoperit, studiat și editat numeroase texte și documente vechi, conturând o viziune
BOGDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285785_a_287114]
-
românească - Vechile cronici moldovenești până la Ureche (1891), Cronice inedite atingătoare de istoria românilor (1895), Letopisețul lui Azarie (publicat în „Analele Academiei Române”, 1908-1909) -, precum și texte literare sau folclorice medievale - O traducere moldovenească a „Vieții lui Bertoldo” din veacul al XVIII-lea („Convorbiri literare”, 1891), Vlad Țepeș și narațiunile germane și rusești asupra lui (1896) -, dar și scrieri legate de relațiile cu alte culturi sau de istorie a vechilor instituții românești. B. rezolvă problema dificilă a transpunerii în românește a textelor vechi, realizând
BOGDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285785_a_287114]
-
din Iași. A debutat cu versuri în 1933, în paginile publicației „Cuget moldovenesc”. A colaborat ca ziarist și poet la diverse reviste și ziare: „Basarabia literară”, „Raza”, „Cuvânt moldovenesc”, „Viața Basarabiei”, „Solidaritatea”, „Cuget clar”, „Bucovina”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar”, „Convorbiri literare”. Este autorul volumelor de versuri Carte de început (1935), Casa de pe Prut (1939), Cântece de acasă (1941), Sfârșitul nord (1944), Proteus la mal (1969), În memoria substanței (1972), Eka (1995). A scris și versuri pentru copii: Craiul Criș (1985
COBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286306_a_287635]
-
precum și realizator al emisiunii „Oltenia culturală” la postul Oltenia TV. A debutat cu versuri în „Ramuri” (1986) și editorial, cu placheta În margine, apărută în 1995. Colaborează cu versuri și cronici literare la „Ramuri”, „Vatra”, „România literară”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Timpul”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „ArtPanorama”, „Calende”, „Euphorion”, „Mozaicul”, „Caligraf”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. A fost distins cu premii ale Uniunii Scriitorilor pentru cartea de debut, ca și pentru volumele Fincler (1997) și Fundătura Homer (2002). C. aduce în versuri o zonă
COANDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286305_a_287634]
-
România și membru al Asociației Internaționale a Criticilor Literari, din Paris, în 1993 a devenit membru de onoare al Academiei Române. A colaborat, din 1950, cu articole de istorie și de critică literară la numeroase periodice, precum „Iașul nou”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „România literară”, „Ateneu”, „Jurnalul literar”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Contemporanul”. La început, C. a fost atras de literatură: în 1931 a debutat la revista „Luminița” din Pașcani, cu scrieri în proză. Sporadic, va mai colabora, până la începutul celui de-
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
1993; Viața în paranteză (Jurnal. 1965-1977), Timișoara, 1995; Cap și pajură, București, 1997; Trei într-o galeră, Cluj-Napoca, 1998; Caietele lui Cioran, Craiova, 1999; De la Sancho Panza la Cavalerul Tristei Figuri, Iași, 2001; & comp., Iași, 2003; „...pe mine nu contați”. Convorbiri cu Mircea Bențea, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Un critic, RL, 1971, 51; Călinescu, Perspective, 213-216; Popescu, Cărți, 73-76; Grigurcu, Critici, 226-229; Mihai Coman, Intrarea ascunsă, VR, 1982, 1; Eugen Simion, Literatura și corespondența, RL, 1982, 3; Gheorghiu, Reflexe
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
Oricum, un final în spirit creștin, cum crede Ion Ianoși, era imposibil pentru că, structural, această operă nu prevede mîntuirea. Un semnal în această privință îl găsim în refuzul comparației oamenilor cu niște clape de pian, comparație care se găsește în Convorbirile între d’Alembert și Diderot. Tot în opera lui Diderot se poate găsi un text, cu care Însemnările din subterană ar putea fi puse în legătură, și anume Nepotul lui Rameau. Dostoievski îl plasa fără ezitare pe Diderot în rîndul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sistemului nervos vegetativ; este frecventă la copii, adesea dominați de frică. La adulți, se manifestă printr-o grijă neobișnuită pentru propria persoană și prin timiditate. Anxiogen poate fi orice detaliu al propriului corp. Este bolnavul ipohondru care are nevoie de convorbiri liniștitoare. 10. Firea emotivă, în înțelesul pe care i-l dă K. Leonhard, se caracterizează prin reacții de mare sensibilitate (cu un prag scăzut de declanșare) și de profunzime în sfera sentimentelor subtile (de exemplu, a celor aparținând domeniului spiritual
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
catharsis emoțional. Desigur că cele de mai sus nu pot fi realizate în situația în care medicul trimite pe altcineva să ia anamneza bolnavului. “Savoir dialoguer = savoir écouter” scrie Pomerleau, rezumând atitudinea pe care trebuie s-o aibă medicul în convorbirea cu bolnavul. Pe lângă aceasta îndatorire mai aproape de obligațiile sale profesionale (putând avea consecințe diagnostice fructuoase), medicul trebuie să fie capabil de o mare putere de disimulare întrucât adesea el trebuie să spună neadevăruri, silit fiind la aceasta de necesități de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
-n țară-mi și mă mândresc că nu e De le-i găsi ți-dau voie să-mi frigi nasu-n cățuie, Și nu numai atâta, ci și acea friptură, În calendar, drept hulă, [tu] scoate [-o] în gravură. {EminescuOpVIII 356} CONVORBIRI LITERARE: ROMANCERO ESPANOL 2257 [Argument] Copii de pe natură Furtișagurile literarii ale lui Cocovei Moretto sau Vicleniile lui Scapin traduse-n spaniolește de signorul don Lopez de Poeticales Motto: Stehlen ist seliger denn nehmen [sau] Es muss auch solche Kautze geben
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
necunoscutul! {EminescuOpVIII 449} PSAMIS (aparte) Îmi tot dă răspuns pe dos Încât n-o mai pot pricepe. SCENA A TREIA BOMILKAR, PSAMIS, ARIOBARSANES, LAIS ARIOBARSANES (la intrare) Salutare câtor trei! LAIS Ție-asemeni salutare, Ariobarsanes. AEIOBARSANES Ce-i? Întrerup ca nechemații convorbirea ce-ați avut? LAIS Noi vorbeam numai de Psamis. ARIOBARSANES Dar urmați ca la-nceput. Pe Hephaestos! PSAMIS (curios) Cum ai zis tu? Pe Hephaestos? ARIOBARSANES Cum? Nu știți Că e zeul ce protege pe bărbații păcăliți? PSAMIS (se-ntoarce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lume mai bună, ce-ți lumină sufletul; sau acea șoptire blândă de mîngîiare și viață care vorbește inimei înghețate? Sufletul celei pe care o iubești îți împarte ceva din fericirea sa. Acuma veni și inspectorul cu cheile castelului și întrerupse convorbirea. Și el spuse că castelul nu ar fi de locuit într-însul, însă contele ținu la otărîrea sa. - Dă-mi numai cheile, domnule inspector, n-ai trebuință de a ne însoți, eu și cu părintele ne-om orienta noi, numai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prin jurământ solemn învoiala. Împăratul trimise acuma pe Alexie, cel mai în vârstă ginere ce-l avea, să-i ducă lui Ivanco această solie de pace și, în puterea împăcării giuruite, să-l poftească prietenos în tabăra curții pentru o convorbire. Acesta, neavând nici un prepus, urmă invitarea, dar în vremea vizitei fu prins după porunca împăratului, care-și uită de jurământ, aruncat în temniță și pus în lanțuri. Se-nțelege că acuma romeii putură lua lesne orașele și întăriturile ce fusese
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a răului, ea neavând nici răsplată, nici ocară, pentru că noi nu am luat nici o atitudine față de ea și nici nu am produs-o noi. Dacă respingem momeala chiar din clipa în care apare, am biruit. După aceasta, urmează însoțirea, adică convorbirea cu gândul, fie spre încuviințare, fie spre lăsare, meditarea asupra lui. Aceasta are laudă mică când e plăcută lui Dumnezeu; la fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul. Ne bate la dialectică. E mai
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
religii ci împotriva teroriștilor însăși. Lupta împotriva terorismului și a teroriștilor implică și pericolul încălcării drepturilor omului, ale principiilor fundamentale prevăzute de CEDO. Lupta împotriva terorismului poate fi un bun pretext pentru serviciile de securitate sau poliție de a asculta convorbirile telefonice, de a nu respecta secretul corespondenței, sau de a reține sau aresta ilegal anumite persoane. Există pericolul ca unele Guverne să folosească aceste situații pentru a lupta împotriva opoziției politice sau a unei minorități naționale sau religioase. Acțiunile de
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
special vor trebui asigurate cu personal specializat în munca de informații. * Mijloacele de probă care se vor pune la dispoziția justiției sunt: fotografiile și casetele video executate în timpul incidentului; probele fizice, inclusiv orice obiect folosit de către teroriști; înregistrările audio ale convorbirilor dintre negociatori și teroriști; rapoartele întocmite de către forțele care au dat riposta inițială; depozițiile martorilor oculari; note care conțin diferite solicitări sau mesaje, întocmite de către teroriști. * Logistica. O responsabilitate inerentă este aceea de luare în considerare a măsurilor logistice în vederea
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
pe profil în vederea luării celor mai eficiente măsuri necesare pregătirii și ducerii acțiunilor de prevenire; asigurarea unei legături stabile și darea la timp a ordinelor. Secretul în conducere se realizează prin respectarea regulilor de transmitere a informațiilor, de executare a convorbirilor prin mijloace de transmisiuni și comunicații, întărirea măsurilor de protecție informativă și înlăturarea tuturor posibilităților care ar putea duce la deconspirarea acțiunilor. Datorită specificului activității și mai ales rolului pe care îl deține în cadrul sistemului național de apărare, Serviciul Român
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
villageois Roumain”, în L’Homme, XIII, 3, 1973, pp. 150-162. 75. Victor Kernbach, Miturile esențiale. Antologie de texte, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978. 76. Lazăr Șăineanu, „O pagină din istoria medievală. Excursiune istorico-lingvistică II. Jidovii sau Tătarii sau Uriașii”, Convorbiri literare, XXI, 1887, pp. 521-528. 77. Spre deosebire de tron, patul nu pare a fi un simbol clasic pentru definirea unei divinități, dar, în cazul legendei sumero-akkadiene, el este un semn distinctiv normal pentru o zeiță a dragostei și a maternității, cum
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]