4,262 matches
-
a anatomiei cordului a fost efectuată pentru prima dată de Mondino de Luzzi (1270-1326) cel care ridică pentru prima dată problema existenței unor pori la nivelul septului interventricular. Leonardo da Vinci (1452-1519) efectuează printre primele disecții cu caracter științific, anatomia cordului fiind pentru prima dată atent ilustrată prin desene. Leonardo da Vinci susține că prin cord nu trece aer, ci doar sânge (fig.1 ). Andreas Vesalius (1514-1564) publică în 1543, De humani corporis fabrica, prezentând descrieri și desene anatomice ale inimii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care ridică pentru prima dată problema existenței unor pori la nivelul septului interventricular. Leonardo da Vinci (1452-1519) efectuează printre primele disecții cu caracter științific, anatomia cordului fiind pentru prima dată atent ilustrată prin desene. Leonardo da Vinci susține că prin cord nu trece aer, ci doar sânge (fig.1 ). Andreas Vesalius (1514-1564) publică în 1543, De humani corporis fabrica, prezentând descrieri și desene anatomice ale inimii și sistemului vascular. Primele referiri privind leziunile valvei aortice aparțin lui Lazarus Riverius (1589 1665
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
valvelor aortice, iar zece ani mai târziu, Raymond Vieussens, din Montpellier, descrie stenoza mitrală și insuficiența aortică. În 1661 Malpighi descrie capilarele stabilind pentru prima dată legătura între artere și vene, pentru ca un secol mai târziu Scarpa să ilustreze inervația cordului. În secolul al XVIII-lea, Morgagni descrie hipertrofia și dilatarea cardiacă, și prezintă o serie de cazuri cu stenoză aortică congenitală. Din punctul de vedere al lucrărilor privind patologia cardiacă exponentul celei de a doua jumătăți a secolului al XVIII
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
toate acestea la începutul secolului al XX lea (1900-1905) Cushing și McCullen (Johns Hopkins Hospital, Baltimore) imaginează un valvulotom, efectuează experimente pe animale și speculează cu privire la beneficiile valvulotomiei în stenoza mitrală. Alexis Carrel (1873-1944) realizează numeroase experimente referitoare la chirurgia cordului și marilor vase precum și la transplantul de organe și țesuturi, primind în 1912 Premiul Nobel pentru Medicină. În 1912 celebrul chirurg Theodore Tuffier (1857-1929), asistat de Carrel, efectuează prima intervenție în stenoza aortică: după efectuarea toracotomiei cei doi au constatat
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de Carrel, efectuează prima intervenție în stenoza aortică: după efectuarea toracotomiei cei doi au constatat că peretele aortei este foarte subțire, motiv pentru care au invaginat peretele anterior al aortei, transvalvular, efectuând astfel, prima avulsie digitală a valvulei aortice pe cord închis, pacientul supraviețuind peste 20 ani după operație. Un an mai târziu, William Osler descrie în The Principles and Practice of the Medicine anomaliile congenitale cardiace. În anii următori Charles Bailey și Horace Smithy studiază experimenatal diferite tehnici de valvulotomie
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
experimenatal diferite tehnici de valvulotomie pulmonară și aortică. Anii ’20 au reprezentat în Statele Unite o perioadă de dezvoltare a chirurgiei cardiace valvulare în cursul căreia Elliot Cuttler, Samuel Levine și Claude Beck imaginează un cardioscop experimental și Caiete de anatomie Cordul 8 realizează comisurotomii (stenoză mitrală) prin abord ventricular, manevre grevate din nefericire de rezultate nefavorabile. În 1925 Sir Henry Souttar realizează o comisurotomie mitrală transauriculară cu rezultate discutabile. În anii ’40 Alfred Blalock și Helen B. Taussig realizează cu succes
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ce includ stenoza pulmonară. În aceeași perioadă W. Bigelow și McQuiston studiază efectul hipotermiei în cursul intervențiilor cardiace, iar în 1945 Clarence Crafoord (1899-1984) publică primele cazuri operate de coarctație de aortă. În același context trebuie amintite și intervențiile pe cord de extragere a șrapnelelor și proiectilelor efectuate de medicul militar Dwight Harken, care raportează 134 de astfel de cazuri rezolvate cu succes. Era chirurgiei cardiace moderne începe însă în 1948 odată cu primele intervenții chirurgicale efectuate pe cord deschis: Charles Bailey
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și intervențiile pe cord de extragere a șrapnelelor și proiectilelor efectuate de medicul militar Dwight Harken, care raportează 134 de astfel de cazuri rezolvate cu succes. Era chirurgiei cardiace moderne începe însă în 1948 odată cu primele intervenții chirurgicale efectuate pe cord deschis: Charles Bailey raportează prima „comisurotomie” mitrală pe 10 iunie 1948, iar D. Hark pe 16 iunie, în același an, „valvuloplastia” mitrală. C. Bailey efectuează în 1950 prima „comisurotomie aortică” pentru stenoza aortică, iar ulterior imaginează un dilatator aortic; dacă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
protezări aortice la om în 1952, an în care avea doar 35 de ani. Doi ani mai târziu Hufnagel operase deja 23 pacienți, la care a înregistrat o rată de supraviețuire de 74%. O etapă remarcabilă în evoluția chirurgiei pe cord deschis a avut loc în a doua jumătate a anilor 50’, după realizarea de către J. Gibbon a primului dispozitiv cord-plămân artificial (1953), ceea ce a permis efectuarea circulației extracorporeale. Walton Lillhei (1918-1999) preia patentul elaborat de Gibbon, îl îmbunătățește și dezvoltă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
primului dispozitiv cord-plămân artificial (1953), ceea ce a permis efectuarea circulației extracorporeale. Walton Lillhei (1918-1999) preia patentul elaborat de Gibbon, îl îmbunătățește și dezvoltă chirurgia cardiacă, fiind numit actualmente „father of cardiac open surgery”. Deceniile următoare ale istoriei anatomiei chirurgicale a cordului au fost marcate de o evoluție fără precedent a abordului cardiac, un loc important fiind ocupat de protezarea orificiului aortic. Primele tipuri de proteze valvulare au fost cele mecanice cu bilă (Starr Edwards), prima intervenție de acest tip fiind realizată
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
factori” notați de Kenneth K. Keown în 1981 la Panel Discussion of Cardiac Anaesthesia and Surgery at the Annual Meeting of the Canadian Anaesthetists' Society, care au dus la progresul tratamentului stenozelor aortic: Etapele istorice majore privind abordul chirurgical al cordului sunt prezentate în tabelul de mai jos (tabel 1). Capitol 2 NOȚIUNI DE EMBRIOGENEZĂ CARDIACĂ <resume> Rezumat * Introducere * Formarea ariei cardiogene * Formarea ansei cardiace * Septarea cordului * Formarea atriilor * Formarea definitivă a atriului drept * Formarea definitivă a atriului stâng * Septarea atriilor
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
au dus la progresul tratamentului stenozelor aortic: Etapele istorice majore privind abordul chirurgical al cordului sunt prezentate în tabelul de mai jos (tabel 1). Capitol 2 NOȚIUNI DE EMBRIOGENEZĂ CARDIACĂ <resume> Rezumat * Introducere * Formarea ariei cardiogene * Formarea ansei cardiace * Septarea cordului * Formarea atriilor * Formarea definitivă a atriului drept * Formarea definitivă a atriului stâng * Septarea atriilor * Funcționalitatea septului interatrial * Formarea ventriculilor * Septarea ventriculilor * Formarea sistemului excitoconductor * Dezvoltarea miocardului * Dezvoltarea vaselor cardiace * Inervația cordului fetal * Anomalii congenitale * Cardiace nn* Pericardice * Ale vaselor mari
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Rezumat * Introducere * Formarea ariei cardiogene * Formarea ansei cardiace * Septarea cordului * Formarea atriilor * Formarea definitivă a atriului drept * Formarea definitivă a atriului stâng * Septarea atriilor * Funcționalitatea septului interatrial * Formarea ventriculilor * Septarea ventriculilor * Formarea sistemului excitoconductor * Dezvoltarea miocardului * Dezvoltarea vaselor cardiace * Inervația cordului fetal * Anomalii congenitale * Cardiace nn* Pericardice * Ale vaselor mari </resume> * Introducere Dezvoltarea cordului este un fenomen inedit care surprinde prin precocitatea debutului și rapiditatea derulării etapelor morfogenetice permițându-i să funcționeze încă de la sfârșitul săptămânii a treia a embriogenezei. Pulsațiile
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
definitivă a atriului drept * Formarea definitivă a atriului stâng * Septarea atriilor * Funcționalitatea septului interatrial * Formarea ventriculilor * Septarea ventriculilor * Formarea sistemului excitoconductor * Dezvoltarea miocardului * Dezvoltarea vaselor cardiace * Inervația cordului fetal * Anomalii congenitale * Cardiace nn* Pericardice * Ale vaselor mari </resume> * Introducere Dezvoltarea cordului este un fenomen inedit care surprinde prin precocitatea debutului și rapiditatea derulării etapelor morfogenetice permițându-i să funcționeze încă de la sfârșitul săptămânii a treia a embriogenezei. Pulsațiile tubului cardiac primitiv asigură circulația placentară și vitelină și se pare că poziția
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cardiace este inestimabilă, dar în ultimul timp s-au înregistrat progrese importante în elucidarea principiilor fundamentale ale inducției cardiogenezei și a particularităților etapelor morfogenetice de stabilire a planului organizatoric general al inimii de tip uman. În cursul dezvoltării embrionare a cordului uman se produc modificări complexe de tipul unor restructurări majore, care au drept rezultat transformarea unui tub cardiac simplu într-o inimă septată, cu funcție de pompă. Aceste modificări debutează în perioada embrionară și se continuă în etapele postnatale, mecanismele subjacente
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ca urmare a cerințelor impuse de etapele evolutive ale organismului embrionar, și are drept rol asigurarea vehiculării gazelor, a materialelor nutritive și transportul deșeurilor metabolice spre organele de excreție. Aceste necesități funcționale precoce reprezintă un factor important al dinamicii dezvoltării cordului. În primele 20 de zile de viață intrauterină embrionul uman se hrănește prin difuziune, geneza cordului având loc prin proliferarea celulelor mezenchimale din mezodermul splanhnic sub forma de conglomerate angiogenice. Originea materialului celular cardiac și formarea ariei cardiogene corespunde săptămanii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
vehiculării gazelor, a materialelor nutritive și transportul deșeurilor metabolice spre organele de excreție. Aceste necesități funcționale precoce reprezintă un factor important al dinamicii dezvoltării cordului. În primele 20 de zile de viață intrauterină embrionul uman se hrănește prin difuziune, geneza cordului având loc prin proliferarea celulelor mezenchimale din mezodermul splanhnic sub forma de conglomerate angiogenice. Originea materialului celular cardiac și formarea ariei cardiogene corespunde săptămanii a treia a embriogenezei, când materialul cardiogenetic al liniei primitive migrează lateral și rostral față de membrana
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în perioada presomitică sau semitică precoce ca celule epiteliale cuboidale simple ale epiteliului celomic splahno-pleural supraiacent endodermului. Aceste celule formează o rețea de vase sanguine mici a cărei porțiune centrală anterioară o constituie aria cardiogenică din care se vor evolua cordul și aorta dorsală. * Formarea ansei cardiace Formarea ansei cardiace presupune regionalizarea, începutul contracțiilor, contactul cu materialul migrator al crestelor neurale și apariția primordiilor septale. La sfârșitul săptămânii a 3-a de viață intrauterină cordul primitiv se prezintă sub forma a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cardiogenică din care se vor evolua cordul și aorta dorsală. * Formarea ansei cardiace Formarea ansei cardiace presupune regionalizarea, începutul contracțiilor, contactul cu materialul migrator al crestelor neurale și apariția primordiilor septale. La sfârșitul săptămânii a 3-a de viață intrauterină cordul primitiv se prezintă sub forma a doi tubi endocardici care se unesc pentru a forma un tub cardiac unic, primitiv. În stadiul 10 Carnegie (ziua 22) cordul este format din tubi epiteliali interni și externi, endocard și miocard separați de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și apariția primordiilor septale. La sfârșitul săptămânii a 3-a de viață intrauterină cordul primitiv se prezintă sub forma a doi tubi endocardici care se unesc pentru a forma un tub cardiac unic, primitiv. În stadiul 10 Carnegie (ziua 22) cordul este format din tubi epiteliali interni și externi, endocard și miocard separați de o matrice extracelulară bazală secretată de celulele miocardice numită gelatina cardiacă (reticul mioepicardic) care induce ocluzia lumenului tubular în timpul contracției și are rol de depozit pentru factorii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ulterioare. Topografia septurilor e concordantă cu cea a ansei cardiace și nu amintește de dispoziția septurilor la inima adultă. La sfârșitul săptămânii a patra a embriogenezei, ansa cardiacă suferă o conglomerare, cavitățile sale cresc și are loc alinierea septurilor. * Septarea cordului Septarea cordului debutează la mijlocul săptămânii a 4-a de viață intrauterină și se termină în săptămâna a 5-a. Spre sfârșitul săptămânii a patra, septarea definitivă a sinusului venos de atriul comun completează formarea camerelor primitive ale inimii. Partea dreaptă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
septurilor e concordantă cu cea a ansei cardiace și nu amintește de dispoziția septurilor la inima adultă. La sfârșitul săptămânii a patra a embriogenezei, ansa cardiacă suferă o conglomerare, cavitățile sale cresc și are loc alinierea septurilor. * Septarea cordului Septarea cordului debutează la mijlocul săptămânii a 4-a de viață intrauterină și se termină în săptămâna a 5-a. Spre sfârșitul săptămânii a patra, septarea definitivă a sinusului venos de atriul comun completează formarea camerelor primitive ale inimii. Partea dreaptă și cea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
prezintă două aperturi, una în atriul stâng și o a două în atriul drept. * Formarea atriilor Separarea canalului atrioventricular în canalele atrioventriculare drept și stâng se definitivează prin fuzionarea tecilor endocardiace care se dezvoltă în pereții dorsali și ventrali ai cordului. Septum primum și septum secundum determină partiționarea atriului primitiv, atriul drept împreună cu sinusul venos și cornul drept edifică atriul drept, iar atriul stâng împreună cu porțiunile terminale ale venelor pulmonare definitivează atriul stâng. * Formarea definitivă a atriului drept presupune includerea sinusului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pulmonară devine funcțională) în urma echivalării presiunilor intra-atriale). * Formarea vetriculilor Formarea definitivă a vetriculilor presupune contribuția zonei mijlocii a ansei cardiace. Ventriculii încep să se formeze la sfârșitul săptămânii a 4-a. Ventriculul stâng are originea în porțiunea ventriculară a cordului primitiv. În timpul dezvoltării, pliul bulboventricular dispare complet odată cu dezvoltarea septului interventricular muscular, care va separa prezumtivul ventricul stâng (tubul ventricular cardiac) de prezumtivul ventricul drept (bulbus cordis). Deoarece atriul primitiv și atriile definitive drept și stâng suferă o mișcare de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mică măsură muscular, miocardic. Cu timpul raportul se inversează, iar septul innterventricular se miocardizează. Dacă segmentul superior, membranos, al septului nu se sudează cu cel inferior, miocardic, se poate menține un orificiu interventricular numit orificiul lui Panizza. La începutul dezvoltării cordului joncțiunea bulbo-ventriculară este marcată de un șanț distinct la nivelul suprafeței externe a inimii, iar endocardiac, de o creastă bulboventriculară situată între orificiul atrioventricular și partea caudală a bulbului. Absorbția crestei bulboventriculare este esențială pentru dezvoltarea celor patru camere ale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]