7,252 matches
-
am văzut - a rezultatelor autopsiei - înserat de discurs medical modern, în cadrul căruia trupul neînsuflețit este altfel privit datorită unor schimbări în imaginar - la care a fost supus cadavrul (care, brusc, devine vizibil într-o cronică) lui Gheorghe Duca: „[...] spun - pe cronicar îl informase ziceau - un negustor din Lvov - că au găsit în herea lui 27 de petre roșii, așa de late și de groase într-un chip, cum nu-i această figură ce scrie aicea xx. Eară deosebi de acestea spune
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
obținerea „nemuririi” au fost, fără discuție, obiective ale proiectelor funerare ale monarhilor și ale altor reprezentanți ai elitelor sociale. Le putem asocia acestor proiecte și pe văduve, pe soțiile care, supraviețuind soților, întreprindeau acte ce ținteau „pomenirea”. Voievozii au angajat cronicari de curte și le-au poruncit să le povestească faptele de arme și să le înregistreze ctitoriile, să le mențină prezența prin nume, prin rememorarea actelor lor de vitejie 93, să-i facă, adică, să stăpânească timpul. Și unii boieri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
e diavolul și negre-s toate duhurile rele. La casa omului se țin numai câinele, mâța și paserele negre, de care «Ducă-se pe pustiiț nu se poate apropia 125. „Tristețe”, „mâhnire”, „jale”, „inimă rea”, căci negrul „cerneala - cum zice cronicarul evocând straiele mâhnirii (culoare pasivă, dar funestă) este „culoarea doliului”, a doliului absolut 127 (semnificație psihologică și rezonanță afectivă: deces 129, tristețe, doliu sfârșit, singurătate, despărțire, moarte 129. Și nu doar la popoarele europene 128. Veșmintele vopsite Văduvia - riguros considerată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
129, tristețe, doliu sfârșit, singurătate, despărțire, moarte 129. Și nu doar la popoarele europene 128. Veșmintele vopsite Văduvia - riguros considerată - le proiecta pe femei într-o existență mohorâtă (cel puțin din punct de vedere vestimentar), în „cerneală” (cum zicea un cronicar), adică în straie „cernite”, negre, într-un doliu perpetuu. Hainele mohorâte trebuiau procurate. Lucru nu foarte ușor de realizat, și fiindcă veșmintele - la cei vechi, mai cu seamă - aveau și o valoare ritual-simbolică, dar identificau în același timp și statutul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
necesare „oficializării” unui astfel de zvon erau întrunite: boală necunoscută, neînțelegeri obscure („niște pricini”) instalate între socru și ginere, moarte rapidă. Vorba strecurată - „mulți zicea pă acea vreme” - putea deveni credibilă. Și Scarlatache, „fiiul preaslăvitului Alexandru Dragomanul” (nu uită Popescu, cronicar al lui Nicolae Mavrocordat, să-l slăvească pe Exaporit, părinte și al patronului său), pe care - ne spune Radu Greceanu - voievodul de la București îl „cinstise” făcându-l „păharnic mare”, devin victimă a unui ins priceput în strecurarea otrăvii (să nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
logothetul Nikephor a detronat-o pe Irina și a trimis-o în surghiun pe insula Prinkipos și apoi în Lesbos, unde împărăteasa s-a călugărit, probabil, și a luat numele de Xeni. A și murit acolo, la 9 august 803. Cronicarul bizantin Theophanes nu-și ascunde mânia: „Cei care trăiseră în evlavie și cu chibzuință se minunau de judecata lui Dumnezeu, cum de îngăduit el ca un porcar [scriitorul îl are în vedere pe logothetul menționat mai sus] s-o lipsească
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lăsa nepedepsită o asemenea ingerință. Va călca din nou țara Românească, împlinindu-și gândul de răzbunare. Din acest al doilea război, pe care l-a câștigat, Ștefăniță s-a întors - era luna noiembrie a anului 1526 - bolnav. Episcopul Macarie al Romanului, cronicarul, nu se îndoiește de acest lucru: „[...] s-a întors de acolo, purtând în trupul său boala, din care i s-a tras și sfârșitul la Isotru”. Să fi fost această maladie răspunzătoare suspiciuni de otrăvire?pentru acea moarte ciudată (Ștefan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o biserică în Iași (hramul ei este Sfântul Ioan cel Nou și i se zice îndeobște Biserica Nicoriță), au prefăcut-o apoi în mănăstire și au închinat-o la Locurile Sfinte. Traiul Todosiei în castelul de la Uście, (Ustie - îi ziceau cronicarii noștri), proprietatea din 1628 a lui Miron Barnovschi n-a fost unul ușor. Acolo și-a văzut fratele plecând, pentru a doua domnie, în 1638, în Moldova. Tot acolo a primit vestea că Miron Vodă a fost ucis la Istanbul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fețelor de masă ori șervetelor. Nu lipseau vesela, tacâmurile, lighenele cu ibricele lor pentru spălatul pe mâini, sfeșnicele și, desigur (am mai spus), „1 buhurdan și 1 ghiluptan de argint”. Stanca îi mai aducea beizadelei Radu Ilaș (scoțându-l - remarca cronicarul - din starea de paupertate care îl apăsase la Stanbul) „calul de ginere”, o caretă cu „6 telegari”, „1 rădvan cu 6 telegari”, „6 telegari cu o cuhnie”, turme de vite (vacile erau cu viței, iar iepele aveau mînji) și „150
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
venit-au cu oaste fii-său, Bogdan vodă. însă așa zic că n-au fost Bogdan vodă ficior cu cununie, ci còpie lui Alixandru vodă” -, dar își culege informații dintr-o tradiție ce nu se interesa de numele feminine. Același cronicar descrie cu precizie venirea pe lume a lui Petru Rareș prin acea Marie din Hârlău, pe care o evocă Pomelnicul de la Bistrița - „[...] fiindu Ștefan vodă” [Ștefan vodă cel Tânăr - n.m. D.H.M. bolnav la Hotin, au lăsat cuvântu, ca de să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
anul 7066 [1558], indiction 1, crugul lunii 17, al [soarelui?] 11, luna mai în 2”. A ajuns la noi și numele mamei lui Iancu Sasul (Voievodul care avea să fie ucis la Lvov, în 1582) - Ecaterina, o săsoaică din Brașov (cronicarii țin minte că Iancu era „sas” și „luteran”), pe care Petru Rareș (și el tată al multor copii, făcuți cu cele două soții legiuite - Maria și Elena Brancovici, cu săsoaica Ecaterina și cu încă o iubită - Maria, Ana, Stana, Maria
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
O samă de cuvinte, Legenda XXXV - că ar fi fost vorba de o repudiere: „Iară pe doamna lui Gheorghii Ștefan-vodă [...] o urâse Gheorghii Ștefan-vodă, umblând prin țări străine, și au trimis-o în țară aicea, până a nu muri el...”. Cronicarul care a scris Istoriile domnilor țărâi Românești (Cronica Bălenilor) a cules și el, desigur dintr-un izvod moldovenesc, informația cu privire la alungare: „[...] iar pă doamnă-sa, den țara Leșască, o au trimis în Moldova să șază la casile ei...”. Nu se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mama sa, Stanca, fiica marelui postelnic Constantin Cantacuzino - în mediul cantacuzinesc) din familia lui Antonie din Popești, Domn al țării Românești între 1669 și 1672. Era fiica postelnicului Neagu și nepoată a acelui Voievod („om de casa Cantacuzinilor”) ironizat de cronicarul Bălenilor și expulzat într-un ridicol al sărăciei doar prin transcrierea meniului de la masa domnească (urmare a dependenței totale față de „Postelnicești”, adevărații stăpâni ai țării): „[...] pentru ca să facă ce le va fi vrerea, cum și făcea, nu numai boerilor, ci tocmai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-său mai mult la refenea, căci îi zicea tată-său că el are doamnă și coconi, ci să dea mai mult; și așa viețuea bietul Antonie vodă”. între acești coconi (care - în opinia lui Antonie Vodă din Popești - pe care cronicarul Cantacuzinilor [ignorând aplecarea spre cumpătare a fostului vornic Antonie, o cumpătare ce se putea metamorfoza în zgârcenie] îl găsește, firesc, a fi „un om bun și blând” - ticluiau să sporească participarea bănească a lui Neagu la achiziționarea alimentelor) se va
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
date „ale sosirii”), Doamna Marica Brâncoveanu se găsea în capitala țării Românești („la pământul nostru în țară”, „mântuită” - va scrie ea într-un act peste doar o lună, act publicat de Nicolae Iorga - „de la mari și cumplite pedepse și patimi”). Cronicarul Radu Popescu nu ezită să facă din această eliberare un merit al patronului său, Vodă Nicolae Mavrocordat: „Eșise atunci din surgun doamna și ginerii lui Constantin Vodă, pre care-i nevoisă de-i scosese Nicolae Vodă și au purces și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
apărut în avanscenă. Nu sunt puține Doamnele care au condus treburile publice în locul soților lor absenți pentru un timp din țară. Pe Elena, soția lui Matei Basarab, veritabilă regentă într-o țară al cărei Voievod își căuta confirmarea la Stanbul, cronicarul - am văzut și mai sus - chiar o „înscăunează”: „Iar doamna Elena a lui Matei-vodă venit-au în scaun în București, marți, dechemvrie 18 dni”. Maria, Doamna lui Grigore I Ghica, era mai influentă și mai autoritară decât caimacanii lăsați de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în câteva luni”, un palat, care, deși „mic” - pentru el Vodă luase un colț din grădina ce cobora din fața palatului mare spre Dâmbovița - era, cu cele opt camere ale sale, „frumos” și în armonie cu celelalte construcții brâncovenești ale Curții) cronicarul Radu Popescu îi face loc în rândul obedienților: „[...] și mai vârtos că era ghenecolatri, asculta întru céle mai multe pă doamna sa, cât să deschiseră poarta mare despre doamnă-să, ci care mergea despre poarta aceia să folosiia multu”. N-au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
păstrat până târziu în legislația românească, de vreme ce încă la 1854, în evocatele deja Legiuiri civile, între „dreptățile” mortului „ce se moștenesc” erau înregistrate „toate datoriile lui”). Urmașii marelui vistiernic Hrizea Karydi din Popești (ucis din porunca lui Șerban Cantacuzino), tatăl cronicarului Radu Popescu, au refuzat moștenirea ce li se cuvenea (ce mai rămăsese din avere, căci Vodă luase mai cu seamă banii lichizi), fiindcă nu ajungea pentru plata datoriilor. Și nu este vorba doar de succesiunile desființate prin confiscarea averii. Frații
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prin confiscarea averii. Frații Miron și Velicico Costin (omorâți în decembrie 1691 din dispoziția Voievodului Constantin Cantemir, care a aflat în cei doi fii ai hatmanului Iancu niște opozanți) au murit datori (pe ale lui Miron Costin nici fiul său, cronicarul Nicolae Costin, nu le-a putut achita). Soția lui Miron Costin, Elena, fiică lui Ion Movilă, nepoata Domnului Simion Movilă (zestrea ei îl va îmbogăți pe cel întors din pribegie), răposase cu doar câteva zile înainte, dar pe Anița (fiica
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dragomir armașul” (se arată în hrisovul dat de Alexandru al II-lea Mircea). Complicată viața văduvelor... Spectrul sărăciei: confiscarea averii Răzbunările Voievozilor nu se încheiau mereu cu suprimarea adversarilor. Urmașii „hiclenilor” și ai inamicilor (dușmani „din vremea boieriei” - cum zicea cronicarul) de tot soiul (uciși sau refugiați peste hotare) trebuiau să simtă duritatea puterii domnești. Expresia ei cea mai curentă era „trecerea bucatelor pe seama Domniei”, confiscarea averii, adică (pe care Voievozii o păstrau pentru ei sau o „redistribuiau” celor apropiați). Văduvele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiind iarnă; de la carele, țându-l un an în temniță și bătându-l la talpe, i-au luat 250 pungi de bani”; l-a făcut din om neom, căci Ursache a ologit), care a introdus în Moldova o epocă a extorcării. Cronicarul constata cu durere: „Și-i punè pe boieri dăjdi și-mprumuta peste putința lor, câtŭ nu sa mai putè plăti, că era boul 2 galbeni și vaca un ughiu, și istoviè zlotarii tot, nice cu odoarăli ce le zălojâè pe la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
căci și Ștefăniță Vodă, feciorul lui Vasile Lupu, a pus-o în furci - e drept, din pricini politice - pe Paraschiva Balș, soția marelui vornic Ion Prăjescu, căruia Vodă îi luase și averea, bănuind că este simpatizant al lui Constantin Șerban). Cronicarul ne spune că hrăpărețul Voievod inventase chiar o boală - „supărul Ducăi Vodă”, „maladie” de care au murit, în 1682, marele stolnic Ifrim Contăș (care a lăsat în urmă o văduvă, căci a avut copii) și marele paharnic Chiriac Sturza, cel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care au murit, în 1682, marele stolnic Ifrim Contăș (care a lăsat în urmă o văduvă, căci a avut copii) și marele paharnic Chiriac Sturza, cel însurat întâi cu Alexandra, fiica lui Grigore Ureche, mare vornic (a fost, deci, ginerele cronicarului) și apoi cu Anița, fiica lui Isar negustorul. Trăiau greu oamenii sub asemenea stăpânitori nesățioși, dar grea era și viața după ce, dintr-o pricină sau alta, capul familiei dispărea (chiar dacă uneori - foarte rar - văduvelor li se restituiau bunuri confiscate; Mihnea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dus la sfănta mănăstire Sneagoval, și acolo l-au omorât, în ziua de Sfetii Ignatie bogodovul, meșița de chemorie, leat 7172. Pristăvindu-să, datu-ș-au sufletul în măna lui Dumnezeu, ca un creștin bun... „, zi a sfârșitului, zi a încremenirii, impusă de cronicar și prin solemnitatea cronologizării: „Și fără véste, din așternut l-au luat și l-au dus la Sfânta mănăstire ot Snagov. Era sâmbătă spre duminică, dechemvrie 20 deni, în ziua de Sfeti Ignatie bogonoseț, leatul 7172. Și acolo au stătut
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sunt adunate aici, într-o aglomerare pe care repetițiile anaforice o ritmează obsedant, cadențându-i fluxul de litanie, toate calitățile care făcuseră și urmau să facă gloria perenă a marelui bărbat. „Recapitularea” aceasta - prin care Anonimul Cantacuzinilor se singularizează între cronicarii secolului al XVII-lea - esențializează, asociind repetiția, insistența și plasticitatea, secvențe evenimențiale existente în text care putea distila una sau alta dintre trăsăturile elogiate. La Stoica Ludescu (dacă el va fi fost acel Anonim) conceptele sunt globale (cum globală este
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]