18,606 matches
-
fiindcă nu putem niciodată ieși din ea pentru a o privi dintr-un loc exterior. Așadar, dacă orice lucru cercetat creează opoziția obiect-subiect, limba nu permite aceasta și, de aceea, în locul unei atitudini reflexive față de limbă, care ar presupune o detașare obiectivatoare, Heidegger propune experiența apropierii de limbă, de această realitate originară, care ne determină ca ființe umane, iar în locul căutării esenței limbii propune ascultarea limbii esenței. Lingvistica, fiind o știință obiectivantă, care pune un obiect, este, de aceea, nesatisfăcătoare în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbă și cultură. În linii mari, cultura reprezintă ansamblul aspectelor intelectuale ale unei civilizații și se concretizează în suma cunoștințelor achiziționate într-un sistem cumulativ al produselor cunoașterii care permit dezvoltarea simțului critic, a gustului, a judecății etc. Cultura presupune detașarea de natură, etapele culturii fiind etape ale umanizării, ale înălțării spirituale a omului, prin explicarea și valorificarea în raport cu sine a lumii. Limba, la rîndul ei, deși se prezintă ca un sistem de semne cu ajutorul cărora se realizează comunicarea, conține totalitatea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și autoexil, de revelații fulgurante și închidere în dezolare. Conștient că gravitatea gânditoare din Elegii frizează retorismul, ducând inevitabil la frigiditate, experimentatorul, truditul de căutări fără răspuns izbucnește în apostrofe, descărcându-se; câte un interludiu ironic sugerează alteori o fugitivă detașare. Câte o mostră de discurs frânt (brisé), ca acesta din A unsprezecea elegie, rupe brusc ritualul lamentatoriu: Totul e simplu, atât de simplu, încât devine de neînțeles... Atât de frecvent-citata propoziție rimbaldiană Eu este un altul își verifică periodic audiența
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
care abandonându-se halucinației, invocând harfa, clavecinul, viola și cornul, se confruntă cu teluricul. Sedus de orizonturi sans rivages, Mihai Ursachi practică programatic aventura (intelectuală, etică, metafizică); iscoditorul se proiectează repetat în oglinzi deformante opunând sordidului, profanului și rutinei o detașare specifică, travestită în surâs. Două poeme cu același titlu, Missa solemnis, și un al treilea, Missa brevis, instaurează spectacole nu neapărat liturgice, însă frizând colosalul, ermetizând și sugerând neliniște. Întâia "Missă", text în proză (un proem), combinație de romantism, de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în clarobscur, în muzical (adică în necuvânt) și în inefabil conferă poeticitate actului confesiv. Mai mult încă, toate acestea, dimensiuni ale unui ceremonial, instituie substanța discursului. Așteptare vagă, iluzie, tumult, anxietate acestora li se contrapun simetric trăsături moderatoare ca dor, detașare, melancolie; toate, finalmente, fuzionează într-o stare de dulce întrepătrundere în perspectivă etern umană. Niciodată nu se ajunge la o furor amoris, la erosul posesiv exclusivist, apropiat nebuniei, acela care la vechii greci, dar și la unii romantici, era taxat
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cimitirul"! Printr-o secretă meșteșugire a sorții, poetului i-a fost dat să facă literatură la oraș, dar un oraș cu antecedențe rurale: Satu-Mare!; a fondat și conduce acolo revista Poesis. "Scriitura crede el e îndepărtarea de prima literă. Prelungire. Detașare. Mai ești tu cel care ai început să scrii? Cel care ajunge e scrisul. El a devenit tu" ( În așteptarea poetului blestemat). Te poți descoperi în câteva stihuri (inspirate); respiri în fraze rotunde, dar și extratextual. "Poemul e o concentrare
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
are ce face într-un "dincolo" care îi oferă, ca unică șansă a manifestării propria noastră "aruncare" (op cit, p.137-138). Profesorul român a stabilit astfel și granițele filosofiei, lipsind-o de orice fior metafizic, de orice perspectivă transcendentală, de detașarea, naturalețea și fecunditatea "liberei plutiri", a liberei cugetări. Un singur lucru vreau să mai spun: acest "aici", atît de drag d-lui profesor, nu poate exista fără "prezumatul" dincolo. Dacă ține atît de mult, domnia sa poate să rămînă aici, unde
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
considerînd că "zeii" nu sunt altceva decît ființe imaginare fabricate inconștient de societate ca instrumente de control asupra gîndurilor și comportamentelor indivizilor. Această teorie nu reușește să explice conștiința de tip religios, nici creativitatea sa morală, cum nu explică nici "detașarea" socială a acestei conștiințe. În schimb, Weber și școala germană nu judecă, ci respectă credințele, încercînd să le analizeze efectele în imanent. La el, fenomenologia devine ontologie. 5.2. PROTESTANTISM ȘI CONFUCIANISM În aceste vremuri ale așa-zisei globalizări, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
fel, orice dogmă sau simbol religios revelat, afirmînd Adevărul, permite urcușul, pe raza sa, către Centru. Aprecierile acestei cărți au la bază o doctrină care nu este deloc filosofică, ci pur metafizică, avînd un caracter pur transcendent ce îi conferă detașare față de ceea ce numim gîndirea umană. Sursa ei este Inteligența pură, directă și non-discursivă, ce emană de la Dumnezeu și nu de la om, intuiția intelectuală ca participare la revelarea cunoașterii divine. Căci nu individul ca atare cunoaște, ci individul care în esența
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Ceea ce nu vrea să însemne pierdere a interesului, ci doar mai multă reflecție din partea consumatorului, care dispune acum de o masă de informații și de cunoștințe mediatico-științifice pentru a-și face cumpărăturile. Tot ce era înainte trăit imediat și fără detașare a devenit mai problematic, este însoțit acum de evaluare și de vigilență, de nevoia de informare, de cunoștințe și de expertiză, uneori chiar și de suspiciune. La ora noilor riscuri alimentare și a obsesiei sanitare, homo consumericus face neîncetat apel
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și seninătate, energie și liniște sufletească, altfel spus, fericirea interioară, fără a fi nevoie să renunțăm la nimic exterior (confort, succes profesional, sex, divertisment). Individul hiperconsumator aspiră la avantajele lumii moderne și la armonie interioară pe deasupra. Înțelepciunea se confundă cu detașarea și cu deposedarea de sine (budismul); vrem o deplină realizare a egoului. Este vorba nu atât de schimbarea stilului de viață, cât de adaptarea la lumea noastră pentru a trăi confortabil în ea, fără stres sau anxietate. Obiectivul este de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pânză de la intrare fusese dată în lături. Există un puternic contrast între figura impunătoare a lui shite, îmbrăcat ca un războinic („în armură strălucitoare”, spune waki), prezent așadar în toată splendoarea unei materialități sclipitoare, și cuvintele rostite de el despre detașarea „sufletului care și-a pierdut învelișul trecător” pentru a se risipi în vânt. Ca și cum corpul actorului și textul și-ar fi împărțit rolurile pentru a exprima ambivalența vizibil/invizibil, materialitate/imaterialitate. Într-adevăr, războinicul „în armură strălucitoare” nu e altul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
nevoie de rivalitate oedipiană; - în sfârșit, o succesiune de pierderi concrete în timpul schimbărilor succesive de domiciliu, ale căror efecte concrete au fost întărirea legăturilor de dependență familială chiar în momentul în care Sylvie ar fi avut nevoie de o anumită detașare în raport cu părinții. Ansamblul acestor axe conflictuale stau, după părerea noastră, la originea decompensării depresive și blocajului oricărui efort elaborativ. În concluzie, merită să subliniem unele diferențe față de semiologia tradițională a adultului: - adolescentul nu prezintă practic niciodată o „mască a depresiei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se gândise decât la o ruptură totală și definitivă: Benoît nu-și imagina că poate să se separe de părinții săi adoptivi fără să fie obligat să plece foarte departe și pentru totdeauna. Astfel, fenomenul natural de personalizare și de detașare, de relativă devalorizare a imaginii parentale interiorizate, în acest caz a imaginii părinților adoptivi, nu s-a putut dezvolta la acest adolescent ale cărui elemente de identificare sunt fragile, deoarece acesta reactiva amenințarea de abandon: fantezia lui Benoît, care se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
al trecutului a cărui pierdere începe s-o resimtă, dar asupra căruia privirea sa rămâne fixată, ca și cum ar fi aspirată. Această fixare a obiectului pierdut împiedică „travaliul de doliu”, face să persiste „umbra obiectului asupra eului”, împiedică orice travaliu de detașare de obiectul pierdut și, în aceeași măsură, orice investiție într-un nou obiect. Pentru Denis (1987) această situație a culminat cu apariția unui „obiect depresiv”, substitut al obiectului pierdut. De ce oare travaliul anterior, travaliul de reprezentare a obiectului pierdut și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
obiectului vechi cu obiectul nou nu este posibil? Primul răspuns se referă la descrierea particularităților acestei relații cu obiectul din trecut. Cantitatea de energie investită în această relație se poate să fi fost prea importantă pentru a permite travaliul de detașare, excesul investiției pulsionare provenind fie de la una dintre cele două imagini parentale (sau de la amândouă), fie de la copil. Unele depresii observate la adolescenți copii unici pot fi explicate astfel. Este aceeași situație ca în cazul unui părinte decedat, investiția idealizată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu fixație tranzitorie a unei angoase paranoice de discontinuitate spre reprezentarea sinelui printr-un fragment al corpului (cf. cazul lui Sylvie sau al lui Gérard). În același mod, integritatea imaginii parentale nu trebuie să fie amenințată de acest travaliu de detașare: aici intervine nu numai imaginea parentală, ci și părintele real cu posibilitățile sale interactive. Clinica reprezentărilor interne regăsește clinica situațiilor interactive. Depresia, prăbușirea, fragilitatea excesivă a unuia sau a ambilor părinți amenință cu siguranță travaliul psihic al adolescentului. Din acest
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care nu se simte bine în pielea sa, care se auto-agresează, sau care este total supusă imaginii omnisciente și omnipotente materne. Ea nu se poate separa de părinții săi, adică nu poate accepta soluții tranzitorii, nu poate găsi mijloacele unei detașări progresive și nu se gândește decât să rupă legătura și să plece cu prietenul său, știind în același timp că respinge această soluție. CATHERINE - FASCINAȚIA PENTRU OBIECTUL CARE SATISFACE POZIȚIA DEPRESIVA INABORDABILĂ Catherine, 18 ani, a fost trimisă de medicul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prescrierea altor psihotrope (timoregulatoare, antipsihotice) în cazul tulburării distimice, a tulburărilor bipolare sau a tulburărilor de personalitate asociate; - intervenția frecventă la nivelul realității, fie printr-o acțiune terapeutică familială, fie prin utilizarea unor măsuri concrete care sfârșesc adesea printr-o detașare a adolescentului față de cei apropiați lui. Rolul terapeutic al acestor măsuri, cel puțin datorită relaxării frecvente pe care o provoacă, nu trebuie nici ignorat și nici neglijat; - pericolul de cronicizare atunci când adolescentul se fixează într-o stare depresivă durabilă complicată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau alte imagini înfricoșătoare apar frecvent în viseă; Reacții exagerate emoționale și fizice la declanșatori care amintesc persoanei de acel eveniment. Evitarea și amorțeala emoțională indicată de: Activități, locuri, gânduri, sentimente sau conversații legate de traumă; Pierderea interesului; Sentimente de detașare față de alții; Emoții restrictive. Excitație crescută indicată de: Dificultăți de adormire; Iritabilitate sau izbucniri de furie; Dificultăți de concentrare; Hipervigilență; Răspuns exagerat de teamă. În afară de aceste trei tipuri principale de simptome, alte simptome uzuale includ atacurile de panică, comportamentul evitant
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
știm pe Diogene în stare să tragă după el o scrumbie legată cu o sfoară pentru a-și merita statutul de discipol al lui Antistene, să ridice o bucată de brânză la demnitatea de obiect filosofic, să dea lecții de detașare cu ajutorul unei străchini scoase din sac și aruncate apoi la lada de gunoi a istoriei, să recurgă la coarne și la silogism pentru a-și bate joc de practicile logiciene ale Marelui Dușman, să-și pună în picioare mănuși de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
să râdă, nici să plângă, ci doar să înțeleagă. Nici lacrimile lui Heraclit, nici râsul lui Democrit: perspicacitatea lui Lucrețiu. Asupra lumii, el adoptă punctul de vedere al lui Sirius: imaginând, deducând, vede ceea ce alții nu văd. Înțelegerea presupune înălțime, detașare, profunzime, perspicacitate. Al doilea cânt al poetului ne oferă o imagine: de departe, nu percepem detaliile, însă ele există totuși. Așa cum nu băgăm de seamă, pe o colină îndepărtată, oile care pasc pe versanții înverziți, sau manevrele legiunilor și deplasările
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
sarcini atât din punctul de vedere al dificultății lor, cât și al timpului necesar pentru a le rezolva și de aceea apar chiar dificultăți de gestionare a timpului propriu; modalitățile speciale ale evaluării activității în învățământul superior creează o oarecare detașare de acest act, urmat de reducerea timpului de învățare zilnică și de intensificarea pregătirii în sesiune; învățământul universitar oferă un câmp larg al independenței și autonomiei în confruntarea cu sarcinile și în rezolvarea lor, dar cei ce abia intră în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și dispreț față de munca social-utilă, lipsa obiectivității față de sine și față de alții, absența unei integrări superioare în viața socială și chiar de familie. Integrarea socio-profesională și morală a individului presupune tocmai acest act de depășire a limitelor conștiinței individuale, de detașare de sine însuși și deschidere față de altul, de reunțare la egoism, pentru a se putea traspune în conștiința altuia și a înțelege corect sentimentele și punctele de vedere ale altuia. Mai mult decât atât, este necesară formarea unui sentiment al
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pe care „mediul psihologic” o acordă diverselor trebuințe ale persoanei, și de importanța pe care o acordă satisfacerii necesității rezultate din trebuință. Exploration in personality, 1938, Oxford Univ. Pres, New York. Osnovîie polojeniia teorii ustanovki, 1950, Moskva. „Obiectivarea”, ca proces de „detașare a acțiunii și a trăirii ei din unitatea cu subiectul”, se realizează în momente se maximă conștientizare și d parte pare subiectivă din partea persoanei, deoarece presupune modificarea montajului și reorientarea disponibilității lor psihice. În concepția lui D.H. Uznadze, „montajul „ („ustanovka
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]