43,048 matches
-
ispitirile și păcătuirile", "căirile și rodirile", "canonirile și fericirile". Experiența este a eului liric, dar, totodată, una generică, în măsura în care cel dintîi își asumă și însumează trăirile semenilor din epoci anterioare sau contemporani. Evlavia medievală este prinsă, de pildă, într-un discurs ce transpune în cuvinte un portret de ctitor valah, într-o predică franciscană adresată păsărilor ori în imaginarea "părerilor de rău" ale asinului ce l-a purtat pe Hristos, a "cîntării" Pămîntului sau a "glasului" Crucii pe care a fost
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
creației atît din perspectiva martorului fascinat de miracol și copleșit de măreția lui, cît și din aceea a creatorului însuși în al cărui gest se amestecă duioșia și asprimea, iubirea paternă și luciditatea de stăpîn. Iar în subteranul acestui amplu discurs imagistic, în componentele lui esențiale meditativ și grav, se ascunde, alături de o permanentă oscilație între metafizic și grotesc, și o insațiabilă bucurie ludică; un popas confortabil sub orizontul gratuității. Ca tip de sensibilitate și ca formă de aspirație către universurile
Ieșirea din haos - artiști basarabeni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9506_a_10831]
-
imagini rebarbative, de metafore abrupte, provocatoare, lirica lui Adrian Alui Gheorghe se organizează totuși în cîmpul unei sensibilități capabile a se gospodări cu grijă. Absurdul, decompoziția, haosul pe care le evocă frenetic nu-l împiedică pe poet a-și structura discursul, a și-l omogeniza cu o luciditate pe care disoluția n-o conturbă, ci dimpotrivă pare a o consolida, a o nutri precum un vector "pozitiv": "Cerul e invadat de luciditate,/ unde te mai ascunzi tu, Doamne?" (ibidem), exclamă autorul
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
Nicolae Mardari, care, împreună cu echipa lui (Bianca Preda, Dana Pascu, Silviu Alupei, Andrei Chirica, Mădălina Naumencu și alții), reușește să facă gazetărie de bună calitate, nu propagandă de partid. Nu vom întâlni în paginile Dreptății din această nouă serie nici discursuri oficiale, nici articole apologetice. Publicația și-a regăsit intransigența și dramatismul care aveau cândva atât de mare ecou în conștiința cititorilor. Predomină informațiile de ultimă oră, anchetele sociale, analizele succinte și revelatoare ale situației din România. În fiecare număr este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9511_a_10836]
-
știința de a controla o imensă masă de informații și documente. Cu toate acestea, istoria noastră continua să fie privită drept un lanț (eventual tricolor) de triumfuri și sărbătoriri, în care câte un cuvânt mai nefericit tulbură muzicalitatea astrală a discursului istoric-standard. Așa cum Ceaușescu era întruparea unui Zelea-Codreanu mai guraliv și mai puțin chipeș, istoricii din vremea lui au luat măștile carnavalesc-hidoase ale unui cor de lăudători ai "gliei" și isprăvilor unice ale strămoșilor. Nu tu dramă, nu tu durere - doar
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
o lume în care intemperiile naturii și cele ale vieții politice se calmează sub bagheta vizionarului ce discerne în măruntele întâmplări zilnice grăuntele de aur ce va luci ulterior într-o mare construcție istorică. Din cu totul alt spațiu, al discursului istoric polemic, vine cartea lui Neagu Djuvara. Înotând contra curentului, istoricul propune o ipoteză șocantă privitoare la întemeierea primului stat medieval românesc. Deși ideea nu e cu totul nouă (ea apare, într-o formă voalată, la Iorga, în deceniul al
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
Dimpotrivă, ele constituie o formă de asumare a realului în toate dimensiunile sale și o tentativă de recuperare a reziduului într-un alt cîmp de semnificații. Ierarhiile sînt abolite, materialele ignobile vindecate de suferința lor ontologică, balanța natură-artificialitate reechilibrată prin discurs și printr-o nouă infuzie de idealitate.
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
studiul ființei umane concrete, pe temeiul moralist al observației și autoobservației, obținîndu-se o imagine psihologică "în mers", pliată pe cursul existențial, emblemă a unui "filosof al vieții". După cum arată Dilthey, în Esența filosofiei, "această specie de literatură este vecină cu discursul antic al sofiștilor și retorilor pe care Platon îi alunga din spațiul filosofic, deoarece, în demonstrația lor metodică (din scrierile lor), se găsește și persuasiunea (...). Privirea lor rămîne orientată spre misterul vieții, dar încearcă să-l rezolve printr-o metafizică
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
-
metafizică universal validă; viața trebuie să fie explicată pe baza ei însăși - acesta e marele principiu care-i leagă pe acești filosofi de experiența lumii și de poezie". O remarcă de bun-simț, dar care s-a izbit de orgoliul unui discurs filosofic pur conceptual, mînat de un ideal de abstragere supremă, ce suspecta sugestia limbajului literar de impuritate. Pentru Heidegger, autorul Voinței de putere e un gînditor metafizic care plasează chiar în centrul preocupării sale problema cea mai veche și cea
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
-
impunea respect). Moderatorul emisiunii, Neculai Constantin Munteanu făcea însă toți banii. Introducerile sale mustind de umor la limita corozivului (și, uneori, dincolo de ea) smulgeau hohote de râs. Cinismul său dezlănțuit la adresa "geniului Carpaților" și a "savantei", sarcasmul fiecărei fraze rostite, discursul liber, la limita bancului, îl transformaseră pe Neculai Constantin Munteanu în exponentul gândirii fiecărui român. Fiecare vorbă rostită de Neculai Constantin Munteanu în emisiune, micile comentarii care făceau trecerea de la un invitat la altul, erau ascultate cu nesaț și comentate
În labirint by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9537_a_10862]
-
țigan", "homosexual", "spion", "corupt")? Ei bine, peremiștilor le-au venit de hac televiziunile. Da, aceleași mașinării magice care au pompat, ani în șir, imaginea tribunului cu clăbuci la gură și cu ochi rotindu-se aiuritor în orbite i-au furat discursul. Nu există canal de televiziune care să nu aibă măcar o emisiune dedicată atrocităților din societatea românească. Marea deosebire față de tiribombele lui Vadim e că ele vorbesc despre lucruri reale. Cât să mai aștepți să vină ungurii să te căsăpească
Cocoșii de tablă ruginită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9536_a_10861]
-
la tribuna parlamentului e drumul cel mai scurt spre îngroparea definitivă a partidului. Acest individ, ridicolă încrucișare între un Agamiță Dandanache și-un contabil de la ORACA, iscă hohote de râs prin simpla rostire a câtorva cuvinte. Bombastic, aberant și calp, discursul lui Bolcaș amintește de răgetele parlamentare de secol nouăsprezece, când efectele retorice se rezumau la a-ți stigmatiza scurt inamicii și a proslăvi de-a-mboulea valorile eterne ale nației. Alternativa la Bolcaș a ajuns expiratul Funar, transformat într-un ajutor de
Cocoșii de tablă ruginită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9536_a_10861]
-
cadă de pe acoperiș la prima adiere de vânt mai serioasă. Jenanta poziție pe care s-a cantonat PRM-ul cu ocazia moțiunii "Tăriceanu trebuie să plece" arată deruta, neputința și spaima din oasele acestor supraviețuitori ai războiului rece. În esență, discursurile peremiste au pedalat pe ideea următoare: "N-am fost de acord cu înscăunarea guvernului Tăriceanu, și prin urmare nu suntem de acord nici cu debarcarea lui!" Cu alte cuvinte, partidul e incapabil să-și asume orice fel de opinie. Astfel
Cocoșii de tablă ruginită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9536_a_10861]
-
a intelectualilor ce trebuie executați pe stadioane) pe baza căruia a reușit să-și atragă partea declasată a electoratului din România. Astăzi, aceiași oameni găsesc mult mai demnă de interes o snopire în bătaie transmisă în direct la televiziune decât discursurile înspumate ale lui Vadim. N-am să uit, nici în această săptămână, să afirm că una din șansele însănătoșirii vieții publice din România o constituie limitarea mandatelor de parlamentar la ma-ximum două.
Cocoșii de tablă ruginită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9536_a_10861]
-
rândurile publicului tânăr. Cu toții etalează o remarcabilă cultură a sunetului bazată pe o autentică cultură a expresiei. Ambele sunt corelate cu ceea ce îndeobște numim cultura stilistică. în cazul violoncelistului Mihail Jojatu se poate vorbi de un suveran control al expresiei. Discursul muzical - aparent liber desfășurat al lucrării "Rapsodie ebraică" scrisă de Ernest Bloch cu aproape un secol în urmă - cunoaște fermitate în concepție și consistență în susținere. Subtilitățile intonaționale ale lucrării sunt definite în baza unei extinse palete timbrale de care
Tineri performeri by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9550_a_10875]
-
program vizează o protecție socială masivă și o nivelare - prin fiscalitate - a diferențelor de statut social, un guvern (și un partid) de dreapta ce urmărește, în virtutea poziției sale doctrinare, reducerea rolului statului, stimularea individualismului concurențial și a liberalismului economic? Prin discursurile liderilor săi, PSD-ul încearcă, e drept, să demonstreze că susținerea guvernului minoritar liberal este condiționată de o serie de corecții ale acțiunii administrative în favoarea păturilor sărace, asistate, ale societății. în fapt, PSD-ul sprijină necondiționat PNL-ul pentru ca guvernul
Stânga și dreapta by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9535_a_10860]
-
se poate merge la nesfârșit ținând în mână sfoara bicoloră a dreptei-stângii. Deși, în practică, mulți pediști s-au dovedit a fi mai de dreapta decât liberalii, imaginea de ansamblu a partidului continuă să fie destul de imprecisă. Unde să plasezi discursul lui Berceanu, un capitalist sută la sută, prin comparație cu cel al lui Blaga - înclinat, mai degrabă, spre soluții de tip centru-stânga? Boc însuși, în măsura în care poți discerne ceva limpede din luările sale de poziție, altminteri confuze, pare a se plasa
Politica lui Struțulescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9559_a_10884]
-
se compromită exhibîndu-și incapacitatea politică. Atunci, dna Doina Cornea și alți intelectuali care nu-l suportau pe Ion Iliescu l-au votat, alegînd răul cel mai mic. Perspectiva intrării în Uniunea Europeană l-a făcut apoi pe CVT să-și îmblînzească discursul. Efectul a fost că la alegerile din 2004, reprezentarea politică a PRM a fost sub cele mai pesimiste așteptări, iar scorul tribunului la prezidențiale a fost mai mic decît cel al partidului la parlamentare. După nemulțumirile și evadările din partid
Trenul lui Gigi în halta lui CVT by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9573_a_10898]
-
provoacă singur în timp ce o propune și celorlalți ca model. Mijloacele prin care se realizează aceste acțiuni sînt diverse și în afara oricăror prejudecăți. Elemente vizuale și sonore, mișcări scenice și reflexe ale unui ceremonial teatral se asociază și construiesc împreună un discurs care amintește de ritualurile primitive, cînd artele nu erau încă diferențiate. în toată această gesticulație se poate lesne citi o stare de impas și disperare. Ieșirea artistului în stradă, denunțul inutilității de a crea paralel cu viața și dezvăluirea nenumăratelor
Artistul a ieșit în stradă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9571_a_10896]
-
Mi se pare, de pildă, foarte bine venită invocarea conceptului de "corupere a jocului" (împrumutat de la Caillois) în legătură cu poezia călinesciană din anii '60, tributară, în bună măsură manipulării ideologice, așa cum nimerită mi se pare demonstrația privitoare la "eliminarea poetului de către discurs" în cazul lui Nichita Stănescu sau cea prin care se urmărește reliefarea dimensiunii teatrale a Liliecilor sorescieni. Remarcabil este și capitolul consacrat lui Mircea Ivănescu, unde se insistă asupra caracterului ipotetic al construcțiilor și mai cu seamă asupra acelor momente
Post ludum by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/9568_a_10893]
-
scrie "în dulcele stil clasic", redescoperind savoarea vechiului. Fiecare dintre cele douăsprezece cânturi este o lecție vie de istorie literară. Poetul postmodern își alege o serie de repere din poezia autohtonă, de la Ienăchiță Văcărescu la Nichita Stănescu, și le rulează discursurile într-o interferență căutată, mutându-se de pe un picior metric pe altul și învârtind cu grație tropii. Ion Barbu, liricul ermetic fascinat de universul "de curății și semne" al matematicii, descoperise culorile și aromele balcanismului, făcând din Isarlîk o cetate
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
șase ani înainte, în 1948, fusese desființată Biserica Greco-Catolică din România, iar Școlile Blajului erau școli confesionale. La centenarul acestor școli, Timotei Cipariu, cel mai învățat dintre magiștrii care s-au perindat pe la catedra acestor școli a rostit un memorabil discurs, pagină antologică a oratoriei românești, în care fixează locul acestor instituții de învățământ în istoria învățământului românesc: "Căci, care loc la națiunea română, care școală între toate școlile românești poate să arate atâția bărbați mari ieșiți din sânul lor?... Unde
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
acest înțelenit câmp și unde lucrători așa de puțini se văzură la început? Unde s-a putut cândva cu mijloace așa puține a se câștiga efecturi mai înseninătoare de cum ne arată istoria acestui loc și acestor scoale?" (v. Timotei Cipariu, Discursuri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, seria "Restituiri", p. 21). Dacă în țară bicentenarul școlilor blăjene a trecut neobservat, români din diaspora, la inițiativa monseniorului Octavian Bârlea, fost elev al Blajului, s-au gândit la cinstita aniversare a "fântânilor darurilor", printr-un
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
darurilor", printr-un volum omagial. Printre cei solicitați să colaboreze alături de Păr. Pe-tru Gherman (Bruxelles), monseniorul Pamfil Cârnațiu, alt "licean blăjean de odinioară", clasicistul N. I. Herescu, este și scriitorul Mircea Eliade. Epistola de răspuns a savantului român este comparabilă cu discursul ciparian de la centenarul Școlilor Blajului. A apărut în volumul Omagiu Școlilor din Blaj (1754-1954), Paris, 1955, p. 148, și, probabil, editorii au intitulat-o Pecetea Blajului: " Ați avut bunăvoința, Monseniore, să-mi cereți și prinosul meu la comemorarea Școalelor de la
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
propun înfrățiri și alte forme de solidaritate mai intime, americanii sunt tratați drept investitori străini, primarul deschide o lecție scurtă și concisă de istorie despre "Statele Unite ale Americii, mai pe scurt, America, mai pe scurt, SUA.". Excelentă este seria de discursuri care trec de la unul la altul ca în jocul numit telefonul fără fir sau telefon american pe care-l jucam în copilărie. De la discursul inaugural al primarului, inept și bombasticoid, la cel al liderului sindical, care are un post de
Balcania Dream: Un certain regard by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9594_a_10919]