6,536 matches
-
care se răsfrânge, după cum arătam mai sus, asupra perimetrului geografic național locuit și folosit de conaționali, sentiment cunoscut sub denumirea de patriotism și care derivă mai puțin din iubirea națională cât mai ales din instinctul de proprietate. Dacă instinctul de dominație și subordonare devine din ce în ce mai puternic și evident pe măsură ce organizarea socială este mai bine definită, instinctul iubirii părintești scade pe măsură ce ne îndepărtăm de familie, devenind foarte slab la nivelul sentimentului de iubire pentru semeni, sentiment care se asimilează astăzi termenului de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cirezi, haite, bancuri, colonii etc. Ceea ce concură în mod decisiv la formarea acestor societăți este instinctul de iubire cu toate formele ei: conjugal ă, părintească, filială, frățească, de rudenie (familială) și națională. Organizarea acestor societăți este determinată de instinctul de dominație și subordonare, instinct care în fapt conține cele două aspecte: un sentiment de simpatie și afecțiune din partea conducătorilor pentru supuși și un sentiment de gratitudine și afecțiune din partea acestora din urmă pentru conducătorii lor. Ambele aspecte nu sunt altceva decât
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
naturale se regăsesc atât la om cât și la animale, deci în societățile naturale, și apar din trebuințe instinctive individuale și colective. Trebuințele individuale privesc instinctele de nutriție, de relație și reproducere, iar cele sociale (colective) privesc instinctele de proprietate, dominație și subordonare. Omul însă, ca ființă dotată cu facultatea de a gândi, de a elabora judecăți și raționamente, de a comunica, de a integra de o manieră superioară cadrul existențial, a încercat dintotdeauna să se desprindă de natură, adjudecându-și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la conflicte atâta timp cât proprietatea este respectată, pentru că proprietatea la rândul ei asigură cele necesare subzistenței. Se întâlnește în egală măsură la om și animale, iar încălcarea ei generează conflicte sângeroase, uneori chiar între membrii aceleași familii. Cât privește instinctul de dominație și subordonare, în general nu produce conflicte în familie, sau dacă acestea apar nu durează prea mult pentru că sunt umbrite de instinctele familiale, instincte mult mai puternice. În plan social însă, în mod normal instinctul de dominație și subordonare se
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
privește instinctul de dominație și subordonare, în general nu produce conflicte în familie, sau dacă acestea apar nu durează prea mult pentru că sunt umbrite de instinctele familiale, instincte mult mai puternice. În plan social însă, în mod normal instinctul de dominație și subordonare se manifestă prin concurență, situație în care înving cei mai puternici și inteligenți. Este oarecum asemănător instinctului de reproducere, situație ce se întâlnește și în lumea animalelor. Așa, de exemplu, taurii se luptă între ei pentru supremație și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cei mai slabi. Cu toate acestea întâietatea câștigată prin luptă nu durează fără contestații, pentru că vin cei din urmă, mai tineri și mai viguroși, situație în care foștii dominatori, deveniți vârstnici se retrag în solitudine și părăsesc societatea animală nesuportând dominația altora. Iată deci că instinctele chiar în forma lor pură, naturală, pot declanșa conflicte. Acestea pot fi accidentale, când sunt puse în pericol trebuințele de nutriție, relație și proprietate și, naturale, când sunt puse în pericol instinctele de reproducere și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
altora. Iată deci că instinctele chiar în forma lor pură, naturală, pot declanșa conflicte. Acestea pot fi accidentale, când sunt puse în pericol trebuințele de nutriție, relație și proprietate și, naturale, când sunt puse în pericol instinctele de reproducere și dominație. Acest tip de conflicte (instinctuale) se regăsește în lumea animală, iar în virtutea lor viața se desfășoară în armonie la acest nivel. Se poate spune deci că viața animală este încătușată în instincte, pentru că instinctele sunt singurele manifestări care le coordonează
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
spunea Paulescu. Există în fapt tot atâtea vicii (patimi) câte trebuințe instinctive sunt, iar cele mai importante pot fi grupate în două categorii: - individuale - cu referire în principal la instinctele de nutriție și reproducere; - sociale - cu referire la proprietate și dominație. Viciile individuale: atunci când satisfacerea nevoilor nutritive depășește cadrul delimitat de instinct devin periculoase. Aici se încadrează consumul excesiv de alcool (beția), fumatul, consumul de droguri, supraalimentația și mai ales alimentația excesivă și unilaterală cu alimente ce determină plăcerea de a mânca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mai ales sindromul imunodeficienței umane câștigate (SIDA). Viciile sociale (patimile sociale), își găsesc aceeași origine în instinctele naturale alterate ca și viciile individuale. Ele se referă la instinctul de proprietate, a cărui origine este instinctul de nutriție, și patima de dominație cu origine în instinctul de reproducere. Viciul de proprietate se poate manifesta sub forme multiple: - avariția - este una din forme în care individul adună neîncetat resurse în bunuri și bani pe care-i tezaurizează, depășind cu mult nevoile de subzistență
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
alocuri și în anumite perioade de timp (calamități, legislație deficitară) li se oferă oportunități în plus pentru dezvoltarea lor; - jocurile de noroc și cărți sunt, de asemenea, modalități pătimașe și fără discernământ ale aceleiași patimi împinse la extrem. Viciul de dominație (patima de dominație) este o formă alterată a instinctului de dominație și subordonare, instinct care în societățile naturale are menirea să confere ordinea și unitatea în respectiva comunitate. Variantele alterării acestui instinct sunt: - orgoliul - în care unica țintă a individului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
anumite perioade de timp (calamități, legislație deficitară) li se oferă oportunități în plus pentru dezvoltarea lor; - jocurile de noroc și cărți sunt, de asemenea, modalități pătimașe și fără discernământ ale aceleiași patimi împinse la extrem. Viciul de dominație (patima de dominație) este o formă alterată a instinctului de dominație și subordonare, instinct care în societățile naturale are menirea să confere ordinea și unitatea în respectiva comunitate. Variantele alterării acestui instinct sunt: - orgoliul - în care unica țintă a individului este poziția dominatoare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
se oferă oportunități în plus pentru dezvoltarea lor; - jocurile de noroc și cărți sunt, de asemenea, modalități pătimașe și fără discernământ ale aceleiași patimi împinse la extrem. Viciul de dominație (patima de dominație) este o formă alterată a instinctului de dominație și subordonare, instinct care în societățile naturale are menirea să confere ordinea și unitatea în respectiva comunitate. Variantele alterării acestui instinct sunt: - orgoliul - în care unica țintă a individului este poziția dominatoare, neglijând scopul firesc al instinctului din care rezidă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
omului pentru că în lumea animală nu se întâlnesc decât sub forma naturală, fără însă a avea o conotație socială. Astfel dacă viciile individuale produc discordie în familie sub diverse forme și capătă numai tangențial forme sociale, viciile sociale (proprietatea și dominația) produc efecte incomparabil mai mari ca extensie și depășesc cu mult cadrul familial. Proprietatea de pildă, care în general este familial ă, poate genera conflicte în sensul că pot răci relațiile în familia lărgită, generează discordii, certuri, violențe și chiar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
generează discordii, certuri, violențe și chiar crime. Dincolo de cadrul familial,în spațiul social deci, încurajează camăta, înșelăciunea, furtul și chiar crima, iar la nivelul națiilor disputa teritorială a condus de cele mai multe ori la războaie, jafuri și măceluri. Alterarea instinctului de dominație produce conflicte în familie atunci când capul familiei tradiționale (tatăl), sau în timpurile moderne unul din părinți este pătimaș, cauzând nu rareori (destul de frecvent astăzi) discordie, divorțialitate și violență. Dincolo de cadrul familial alterarea acestui instinct ia aspectul de mândrie exagerată, orgoliu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
caută cu ardoare orice oportunitate pentru a accede în poziții dominatoare, raliinduse unor grupuri de interese, clanuri sau partide politice (vezi realitățile lumii politice de astăzi). Atunci când acestea din urmă ajung să fie conduse de oameni călăuziți de patima de dominație, rivalitatea competitivă (care ar fi starea normală a disputei pe tărâmul ideilor sau promisiunilor sociale și electorale) conduce la rezultate nedorite: conflicte, calomnii, trădări, diversiuni, sabotaje și chiar asasinate, aspecte ce astăzi fac deliciul nedisimulat al presei. Preluate de massmedia
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
presei. Preluate de massmedia ele capătă rapid un aspect de generalizare cu efectul lor de dezorientare pentru mase și discreditare pentru cei în cauză. Pentru popoarele ce cad victime tendințelor dominatoare ale altor popoare sau imperii, rezultatul alterării instinctului de dominație este subjugarea totală, deznaționalizarea, interzicerea limbii materne, subminarea credințelor tradiționale și a drepturilor civile, aspecte ce poporul român le-a trăit din plin de-a lungul istoriei sale zbuciumate și încă le trăiește dureros în unele teritorii vremelnic ocupate. Ajunși
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
drepturilor civile, aspecte ce poporul român le-a trăit din plin de-a lungul istoriei sale zbuciumate și încă le trăiește dureros în unele teritorii vremelnic ocupate. Ajunși în structurile de conducere ale unui stat asemenea înrobiți ai instinctului de dominație au tendința nestăvilită de a acapara puterea. În interior se înconjoară de o castă privilegiată, iar prin eludarea sau neglijarea nevoilor poporului, generează tensiuni sociale a căror consecințe sunt revoltele, răscoalele și revoluțiile. În exterior, sprijinindu-se pe armată și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
când unii indivizi, ca urmare a frustrărilor, își imaginează că sunt persecutați, deposedați, furați sau oprimați, numai pentru plăcerea pe care o găsesc în răzbunare. Prin urmare, conchide Paulescu, „invidia și ura față în față cu patimile de proprietate și dominație produc cele mai groaznice conflicte sociale’’. Revoltele populare, răscoalele, revoluțiile, nu sunt întotdeauna numai rezultatul oprimării și exploatării, ci și rezultatul ciocnirii permanente dintre pizma și ura claselor inferioare și orgoliul și avariția claselor avute, situație firească în societățile naturale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
un sistem de organizare socială, incomparabil mai aproape de realitățile existențiale ale omului. Este primul care intuiește că structura de bază a societății este familia, că mai multe familii formează tribul (satul), iar mai multe triburi formează cetatea. Recunoaște instinctul de dominație și subordonare ca fiind autoritatea celui mai puternic, inteligent și cu spirit de prevedere, care-și are sorgintea în familie și se dezvoltă în societate ca o necesitate organizatorică. Recunoaște proprietatea ca necesitate pentru subzistență și interesul manifestat de indivizi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pentru proprietate atunci când le aparține cu adevărat. Recunoaște, de asemenea, rolul devierii instinctelor de la destinația lor naturală și afirmă că în plan social „răsturnările sociale au la origine nu doar inegalitatea averilor (proprietatea) ci și inegalitatea onorurilor” tributare instinctului de dominație și subordonare (invidie, orgoliu, ură). Consideră, de asemenea, că cele mai multe crime și nedreptăți se produc pentru dobândirea prisosului și nu pentru asigurarea necesarului. Intuiește, de asemenea, pentru prima dată că singura modalitate de combatere a patimilor este voința individuală și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
reproducere care stă la baza unirii ființelor, formării familiei și creează obiceiul de a trăi împreună ca o necesitate instinctuală pentru creșterea și ocrotirea progeniturilor. În stare primitivă (mai spune Rousseau) omul era total lipsit de instinctul de proprietate și dominație, astfel el nu cunoștea nici vanitatea, nici stima, nici disprețul. Inegalitatea între oameni ar fi cauza tuturor relelor, ea nu a existat dar a apărut odată cu constituirea societății. Prin urmare, în opinia lui, societatea a deteriorat specia umană făcând-o
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Și conchide: „proprietatea și organizarea socială sunt instituiții uzurpatoare pentru om, pentru că societatea binefăcătoare pentru animale, este corupătoare pentru ființa umană". Și mai departe “societatea născândă ar fi făcut loc celei mai oribile stări de război’. Bogăția împinge individul spre dominație „bogații de abia cunoscură plăcerea de a domina că o și trecură pe primul plan deasupra tuturor celorlalte". Dar iată acum ce soluții propune pentru rezolvarea problemelor sociale în „Contractul social’. Întrucât roadele pământului sunt ale tuturor iar pământul al
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a domina că o și trecură pe primul plan deasupra tuturor celorlalte". Dar iată acum ce soluții propune pentru rezolvarea problemelor sociale în „Contractul social’. Întrucât roadele pământului sunt ale tuturor iar pământul al nimănui, propune în locul proprietății și al dominației egalitatea și libertatea, preconizând astfel colectivismul și comunismul. Statul ca formă de organizare înlocuiește dominația, are în posesie tot ceea ce este pe teritoriul său și subordonează absolut tot. Propune deci alienarea totală a individului în favoarea comunității „așa cum natura dă individului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ce soluții propune pentru rezolvarea problemelor sociale în „Contractul social’. Întrucât roadele pământului sunt ale tuturor iar pământul al nimănui, propune în locul proprietății și al dominației egalitatea și libertatea, preconizând astfel colectivismul și comunismul. Statul ca formă de organizare înlocuiește dominația, are în posesie tot ceea ce este pe teritoriul său și subordonează absolut tot. Propune deci alienarea totală a individului în favoarea comunității „așa cum natura dă individului putere absolută asupra membrelor sale, pactul social dă putere absolută corpului politic asupra membrilor săi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dintre ele (liberalismul, socialismul și anarhismul) Paulescu se oprește și, considerândule semnificative, încearcă o analiză critică în funcție de desfășurarea istorică și realitățile timpului său. Se oprește așadar asupra liberalismului, socialismului și anarhismului, pentru că toate au o anumită atitudine față de instinctele sociale (dominație și proprietate). Liberalismul Proclamă libertatea ca fiind absolută și fundamentală pentru individ, suprimând în acest fel instinctul de dominație și subordonare care stă la baza organizării familiei și societății. Consideră că statul nu are nici un drept să se interfereze în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]