49,733 matches
-
să-i fi frapat pînă și pe conducătorii de atunci ai României comuniste, comanditari ai experimentului. Se verifică încă o dată definiția lui Claude Lanzmann: crima perfectă este crima fără urme, iar ștergerea urmelor ei face parte integrantă din crima însăși. Dorința - pe cît de obsesivă, pe atît de iluzorie - de a smulge complet din memorie atrocități uriașe se pare că reprezintă, de multă vreme, o constantă a comportamentului comuniștilor români - și nu numai. Nu putem să nu vedem o legătură directă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9908_a_11233]
-
nevoia de a ne satisface curiozitatea. Altfel spus, toți fugim de singurătate, toți sîntem dornici să ne închinăm sufletul cuiva, tuturor ne e dor de spaima și cutremurul pe care misterul ni-l strecoară în oase, toți ne perpelim de dorința de a putea influența atitudinea semenilor, toți trăim cu ambiția de a anticipa viitorul, cum tot așa, toți avem o curiozitate malițioasă pe care bîrfa și savoarea dată de prilejul de a-i vorbi de rău pe alții ne-o
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
a miniaturilor privite cu lupa, sunt, de fapt, încercări de a te agăța de ordinea vieții, de stratul detaliilor din care se face familiaritatea, acela în care transformările sînt domoale. O mărturisire de final, pledoaria unui om vulnerabil, închide această dorință de regulă în frenezie, de neschimbare în roi: "cînd o figură mi se arată alterată de vîrstă, cînd fotoliile nu sînt la locul lor sau încep să șchioapete, cînd un vas de Boemia sau o ceașcă de Limoges crapă simt
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
parte citindu-le este invers proporțională cu pofta pe care lectura lor ți-o strecoară în vine. Urmarea e că, deși nu ai aflat nimic nou despre acel ceva pe care l-am făcut cu toții în anumite clipe ale vieții, dorința de a-l mai face iarăși crește în chip drastic. Iată de ce răsfoirea unei cărți al cărei conținut gravitează în jurul sexului îl preschimbă pe cititor într-un semi-obsedat sexual. Închide cartea nemaiavînd în cap de cît o singură dorință: trăirea
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
vieții, dorința de a-l mai face iarăși crește în chip drastic. Iată de ce răsfoirea unei cărți al cărei conținut gravitează în jurul sexului îl preschimbă pe cititor într-un semi-obsedat sexual. Închide cartea nemaiavînd în cap de cît o singură dorință: trăirea pe viu a cunoștințelor teoretice din paginile cărții. În privința aceasta, cartea lui Julis Evola nu este una despre sex. Însuși titlul cărții ne dă de înțeles că aici avem de-a face cu altceva decît cu o lucrare de
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
de prolixitate, anunțau o cruditate de limbaj pe care d-sa abia o atingea... Nu putem omite numirea cauzelor acestui exhibiționism "de masă": refularea îndelungată a discursului sub egida totalitară, ca și o paradigmă occidentală "libertină", preluată cu sete, cu dorința subiacentă a unei "recuperări". Dar să constituie oare obscenitatea o stație terminus a expresiei, inclusiv a celei literare? Să capitulăm necondiționat în fața revărsării imundiciilor cu subtext obsesional am zice, de n-ar fi la mijloc și o bravadă adolescentină bizuită
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
devine mult mai important decît convenția instituită prin tradiție. Mijloacele substituie, evident, mesajul. Ideea operei (sau despre operă) confiscă realizarea propriu-zisă. Iată descrierea sumară a radiografiei unui opus conceptual: ambiția de a făuri o muzică în baza unui concept propriu; dorința nestăvilită a autorului de a fi un întemeietor; acoperirea prin orice mijloace și strategii, muzicale ori extramuzicale, a conceptului (nu de puține ori invocat pînă la fetișizare). "Verbiage art", "The art as idea". Gheorghe Crăciun spunea undeva că "o civilizație
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
Marina Constantinescu Există locuri cu energie bună. Ca și oameni cu energie bună. Există spații generoase care oferă posibilitatea ca spiritul creator să respire, să se simtă în largul său, să strîngă în jurul său prospețime, dorința de a face ceva, neliniștea ce animă creația. În ultimii ani, tot mai des mi se pune întrebarea: "Cîte teatre particulare sînt în România?". Întrebarea vine din partea amicilor arhitecți, doctori, precum și de la artiști, de toate felurile, de afară. E drept
Spații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9972_a_11297]
-
Horia Gârbea Împrejurări personale m-au făcut să mă apropii în ultimele luni de un segment al presei pe care îl ignoram complet: revistele pentru viitori și recenți părinți. Dorința de informare și sfaturi utile m-au făcut să parcurg multe numere ale unor publicații precum Superbebe, Mami, Familia mea, Ioana - copilul meu devenită Ioana - visul copiilor etc. Prima observație care se impune este că aceste reviste, editate de trusturi
De la super-bebe la sub-părinți by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9979_a_11304]
-
mi-a părut grozav de interesantă întotdeauna: organismul uman, mai ales, este de o complicație fascinantă, atâtea vase, fire și fibre fine care se caută și se găsesc unele pe celelalte într-o misterioasă armonie. Poate să fi fost și dorința anxioasă de a cunoaște mai bine un dușman fără chip, dar amenințător: boala cea urîtă. Cum să o faci, asta-i altă poveste... Sunteți unul dintre discipolii celebrului Profesor Setlacec. Ce alte lucruri, pe lângă meseria propriu-zisă, v-a mai învățat
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
rural și orașe mici, care-și propun acest lucru. Chiar dacă examenele de Bacalaureat din anul 2010 și 2011 au constituit un obstacol important, care a anulat intențiile multor elevi din grupul țintă de a-și continua studiile universitare, credem că dorințele/ intențiile de acest gen se vor concretiza pe măsură ce resursele elevilor vor fi activate/ exersate mai responsabil, autoevaluate sincer și luate mai în serios de către aceștia. În crearea acestei atitudini însă nu poate lipsi sprijinul profesionist al consilierului, psihologului sau psihopedagogului
Introducere. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2367]
-
să tresalt și să strig de fericire, Dar simt și suferința, inexplicabila durere. Este cumplit să-mi chinui interiorul cel pribegit Cu amarele păcate în fiece zi, la nesfârșit... Ce pot să fac atunci când vreau și nu pot? Prea multă dorință risipită in văzduhul tot... Eliberez freamăte, disperare și suspine Iar voi nu aveți parte de ceea ce vi se cuvine. Iubesc tot ce se perindă-n juru-mi îngust, Dar cine poate stăpâni frica pe care o gust? Vine si noaptea peste
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
reînvie o lume schimbată... Ești precum mama protectoare pentru pruncu-i gingaș Ești agitația ce se resimte ca într-un aglomerat oraș Ești elogiul adus unui martir ostaș Ești senzualitatea adunată într-un fin făgaș... Ești flacăra mistuitoare din orice-mi dorință Ești sentimentul trăit mai presus de o simplă ființă Ești oftatul ce mă sfâșie când îmi oferi absență Ești extazul format de la prea multă decență... Ești oceanul de emoție revărsat în interior Ești frenezia stârnită în profunzimea trăirilor Ești sunetul
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
ale clientului favorizându le pe cele valorice (C., Păunescu, 1988 ). I.6.3 Principii psihologice Dacă în cazul transferului psihanalitic acesta reprezintă în primul rând repetiția oricărei reacții anterioare, repetiția patologică a problemei subiectului în relația sa cu analistul, a dorințelor și fantasmelor sale inconștiente, în procesul consilierii transferul se realizează între cele două Euri. Astfel, în prima etapă se produce un „transfer proiectiv” de la client către consilier. Clientul proiectează asupra consilierului propriile sale „probleme” ca întrebări legate de anumite situații
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
condiții: condiția externă - prezența unui model extern de comportament - condiția internă și cea mai importantă care se referă la : sensibilitatea pentru trăiri emoționale, o viață afectivă bogată și suplă, experiență emoțională, posibilități evocatoare și imaginative care asigură integrarea stărilor altora, dorința de a comunica, un contact viu cu propria viață emoțională. Cea de-a treia condiție fundamentală pentru comportamentul empatic este credința în convenție. În comportamentul empatic persoana se transpune „în pielea” partenerului fără a-și pierde propria identitate. Actualizarea Din
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
în pușcăriile albe ale disprețului public" sînt cei ce contează. Găsim la Pandrea un amestec de generozitate și de aristocratism, de deschidere și de elitism, care poate surprinde. Factorul detașării prin noblețe individuală credem că s-ar putea explica prin dorința autorului de-a depăși "ramura obscură" a obîrșiei sale din țărănia valahă, de-a o salva printr-o înnobilare sui generis. Evocîndu-și frecvent înaintașii țărani și mediul natal, Pandrea își extrapolează originile în codul mandarinului, care nu exclude supunerea la
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
că dă-n floare,/ În seamă nu se ia, nu-ntreabă de-o vezi oare"; cel de-al doilea,-n aceea ignorată, din păcate, a lui Dan Dănilă (cf. R.M.R., Poeme alese, Ed. Saeculum, Sibiu, 2002): "Roză, o, contradicție pură, dorință/ de a fi somnul nimănui, sub atâtea/ pleoape." Ar mai fi și altele de spus, numai că s-a făcut târziu. Închei aici, - nu înainte, însă, de-a sublinia dativul etic (ce nu există în original: "Was wirst du tun
Șerban Foarță către Ioana Pârvulescu by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8924_a_10249]
-
fabrică, care apare ca un tip nereprezentativ, aci blând, aci furios, acționând prea palid ș...ț. Chiar cei care au criticat cu putere cartea, au făcut-o în așa fel încât din cuvintele lor s-a văzut simpatia pentru scriitor, dorința ca el să dea noi creații. Scrie, tovarășe, scrie înainte, îi urau cu toții, iar la despărțire i-au spus: Te așteptăm, tovarășe, cu noi scrieri"(pag. 223). Pe scurt: formalitate maniheistă a discursului, care distinge, aseptic, binele moral de răul
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
scriiturii derridaene", de Francesca Manzari, sau "Text și prezență în ŤDiseminareať lui Jacques Derrida", comunicare susținută de Brice Lévy Koumba). Racordarea la tipurile curente de cercetare universitară a devenit vizibilă datorită flexibilității sub care a fost concepută această conferință, în dorința de a stimula dialogul veritabil dintre câmpuri și dintre reprezentanții lor și de a identifica piste fertile de cercetare, care să se concretizeze în forme diferite: schimburi de experiență, proiecte de cercetare care să investigheze vasta problematică enunțată în statutul
Dialog interdisciplinar despre prezență by Dana Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/8944_a_10269]
-
va avea parte Occidentul - prăbușirea -, tot așa, în cazul lui Schopenhauer, nu este exclus ca posteritatea să-i rezerve o soartă nesperat de bună. Iar de Carl Schmitt nu mai vorbesc. Ostracizat și chiar șters din catastife dintr-o tembelă dorință de răzbunare ideologică, silabele numelui său sunt tot mai pronunțate în ultimii ani. Cum s-ar spune, deși mentalitatea dominantă ne învață că zădărniciile, prăbușirile și dușmăniile sunt inavuabile sub unghi propagandistic, ele rămîn substanța vieții noastre zilnice. Să luăm
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
un film despre bombardamentele engleze asupra Parisului. începutul filmului îl arăta pe Pétain vituperând împotriva Aliaților. Ceea ce l-a făcut pe Truelle să observe: "Mai tristă ca bombardamentele e mutra lui Pétain". Jacques Truelle m-a pus la curent cu dorința lui de a pleca în Turcia chiar în ajun, adică la 18 iunie 1943. Mi-a părut foarte rău să-l văd plecând și am simțit parcă și mai bine cât de apropiați eram. Și lui îi părea rău să
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
catifelelor grele, alte taine. Și atrage privirea, stimulată în noul spațiu de joc, în fel și chip. Privim, în picioare, desfrîul de lîngă noi. Putem să alegem ce imagine vrem. Sau nici una... Misterul teatrului, al scenei vorbește, și el, despre dorințe, putințe și neputințe. Teatrul adus aici adună, la rîndul lui, proiecțiile lui Faust, ale acestei variante a lui Purcărete, mai apropiată de cea populară care l-a inspirat pe Goethe. Viziunea regizorului este și frustă, sub semnul imediat al bucuriei
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
că Ilie Gheorghe, unul dintre actorii noștri mari, speciali, cu un soi de înțelepciune scenică rară, nu a izbutit decît cea dintîi ipostază a lui Faust. Pentru aventura nopții walpurgice nu a găsit resurse care să facă credibilă plonjarea în dorință, în păcat. Nici ideea multiplicării Margaretei-Lolită, inocentă și ispititoare, pe care regizorul o aduce pe scenă, nu susține și nu înviorează personajul lui Faust cel întinerit, dedat tentațiilor, de neoprit din patimi, nu face credibilă revigorarea disperată a personajului său
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
catifelelor grele, alte taine. Și atrage privirea, stimulată în noul spațiu de joc, în fel și chip. Privim, în picioare, desfrîul de lîngă noi. Putem să alegem ce imagine vrem. Sau nici una... Misterul teatrului, al scenei vorbește, și el, despre dorințe, putințe și neputințe. Teatrul adus aici adună, la rîndul lui, proiecțiile lui Faust, ale acestei variante a lui Purcărete, mai apropiată de cea populară care l-a inspirat pe Goethe. Viziunea regizorului este și frustă, sub semnul imediat al bucuriei
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
că Ilie Gheorghe, unul dintre actorii noștri mari, speciali, cu un soi de înțelepciune scenică rară, nu a izbutit decît cea dintîi ipostază a lui Faust. Pentru aventura nopții walpurgice nu a găsit resurse care să facă credibilă plonjarea în dorință, în păcat. Nici ideea multiplicării Margaretei-Lolită, inocentă și ispititoare, pe care regizorul o aduce pe scenă, nu susține și nu înviorează personajul lui Faust cel întinerit, dedat tentațiilor, de neoprit din patimi, nu face credibilă revigorarea disperată a personajului său
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]