5,320 matches
-
squat-urile din Geneva, pe care le știam de pe vremea când eram student acolo, populate de o faună veselă și amestecată de studenți, artiști plastici și boemi de tot soiul, alimentați cu burse grase de „creație” din partea generoasei primării a orașului, dornică să încurajeze „cultura alternativă”. Este ora 22, nu este foarte frig, cât umed, o umezeală neplăcută și perfidă care pune la grea încercare rezistența fizică a celor din rând. Club Fabrica posedă o curte din beton brut, rugos, gândit să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
neabătuți de serviciul divin. De altfel, slujba în sine este de o mare perfecțiune, doar doi cameramani tulbură ordinea stabilită, mișună peste tot, peste slujitori, printre membrii corului, pe scări, întorc ochiul camerei haotic, când spre scenă, când spre mulțime, dornici de imagini „pioase”. Predica Mitropolitului Teofan al Moldovei și Bucovinei, centrată pe exemplul Sfântului Ioan cel Nou, „om ca și noi”, dar care a avut o atitudine eroică în fața morții și nu a renunțat la credință în ceas de încercare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care intră prin fața raclei, iese prin spatele ei, apoi revine la loc, la fel ca liniile de câmp electromagnetic dintr-o bobină, și fluxul pelerinilor din spate, sute de persoane, care împing totul cu putere din urmă, distrugător. Toți sunt dornici să ajungă cât mai în față, pentru a trece pe sub racla Sfântului Ioan. Oarecum din întâmplare, mă găsesc la mică distanță în spatele raclei, doar la câțiva metri, mărturisesc că trebuie să mă folosesc de toată forța fizică pentru a-mi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
națiunea sau chiar a ierarhiei reli gioase proprii, incapabilă să identifice nevoile reale ale practicanților (Meslin, 1972 : 1-15). Reacția Bisericii Ortodoxe de-a lungul timpului a fost mai puțin violentă decât cea a Bisericii Catolice față de „crizele mistice” ale mulțimii dornice de emoție, miracol, uimire. Dincolo de exigențele legitime de a proteja ansamblul credinței creștine de intruziuni brutale și derive interpretabile, Biserica universală a dorit dintotdeauna să sustragă structura sa doctrinală forțelor centrifuge și provizorii ale religiozității populare (Manselli, 1975 : 129). De unde
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
extreme de pioșenie în gesturi, acte rituale, lecturile practicate. Studiul pietății constituie o ultimă posibilitate de cunoaștere aprofundată a gândirii pelerinului (De Luca, 1995 : 45). La urma urmei, studiul religiei „populare” se reduce la studiul sufletelor simple, rebele, indisciplinate, dar dornice de pietate. Arnold Van Gennep se poziționează și el ca un adept al studiului pietății populare, în relație cu formele de devoțiune populară. Dincolo de textele sacre ale Bisericii și „iradierea” acestora, se ascunde pietatea, având forme de expresie mult mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ministrul justiției, Valeriu Stoica Ministru de interne, Constantin Dudu-Ionescu p. Ministrul afacerilor externe, Ion Păscu, secretar de stat PROTOCOL ADIȚIONAL la Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate*) PREAMBUL Statele membre ale Consiliului Europei și celelalte state semnatare ale prezentului protocol, dornice să faciliteze aplicarea Convenției europene asupra transferării persoanelor condamnate, care a fost deschisă spre semnare la Strasbourg la 21 martie 1983 (denumită în continuare convenție), si, în special, să urmărească obiectivele enunțate de a servi intereselor unei bune administrări a
ORDONANTA nr. 92 din 30 august 1999 pentru ratificarea Protocolului adiţional la Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptat la Strasbourg la 18 decembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125181_a_126510]
-
fi putut concentra pe dezvoltarea industrială, a cărei rezultate ar fi urmat să fie de asemenea diseminate la nivelul întregului "lagăr". Bucureștiul a respins, cu sprijinul parțial al Varșoviei, departajarea statelor comuniste în agrare și industrializate, dar cehoslovacii și est-germanii, dornici să-și dezvolte cât mai repede economiile, chiar și în detrimentul altor "țări frățești", au relansat inițiativa anul următor (Cătănuș: 2005a, 73-74). Din nou, fără succes. Deoarece inițiativele Cehoslovaciei și RDG-ului avantajau bineînțeles Uniunea Sovietică, aceasta a decis să intervină
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
încă din 1950, când a început să emită în Europa de Est, "coordonarea activităților postului nu a fost ușoară", scrie Bogdan Barbu. "Planificarea politică elaborată la New York era uneori greu de implementat, pentru că mulți dintre expatriații ce lucrau pentru Europa Liberă erau dornici să își pună în aplicare propriile agende politice, nu întotdeauna identice cu cea a New York-ului. Frank Altschul, președintele Comitetului Național pentru Europa Liberă, constata surprins că viziunile politice ale multor intelectuali est-europeni în exil erau diferite de liberalismul pe
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
foarte prietenoși, gata să dea o mână de ajutor... Deci În Dorohoi ne-a preluat Otto Dunker și după aceea, cu căruțele, am ajuns la Câmulung, În condițiile În care frontul era la 7 km de oraș. Eram atât de dornici să ne Întoarcem acasă, Încât ne-am Întors chiar dacă frontul era doar la 7 km de Câmpulung. Pe drum, la fel, rușii luau căruțe... Deci tot n-am circulat, cum să spun, pe strada principală, nici drumul Între Dorohoi și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
conduce la beatitudine, înseamnă că ajută, artificial bineînțeles la apropierea de divinitate. Dar așa cum moartea nu este o motivație pentru apropierea de Dumnezeu, nici toxicomania nu poate fi o scuză, nici cale de urmat, deși sunt predicatori care recomandă tinerilor dornici, înfometați de mistic și metafizică, nepotoliți de religiile tradiționale, obosiți să-l mai aștepte pe Cristos, să încerce apropieri disperate de lumea spirituală. Hiperactivarea acestor centri duce la o bună dispoziție inhibând toate celelalte funcții (a bea, a mânca, a
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de un bogat Fond documentar (peste 8.000 cărți și reviste, ediții princeps rare, din care 4000 volume sunt donate de soția scriitorului Aurel George Stino, doamna prof. Virginia Stino). Aici se vor putea face ample studii, de toți cei dornici să cunoască viața spirituală a ținutului nostru, care a dat oameni de seamă în toate domeniile: poezie, proză, teatru, folclor, pictură, sculptură etc. Cercetători ai Filialei Academiei din Iași au și trecut pe la noi, spre a cunoaște Fondul, adăpându-se
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Dl. Lala141, în primele zile ale lui aprilie. Cred că vor fi prezenți la inaugurare 142. Ne-ar face o mare bucurie să participați și Dv., de asemeni Dl. Prof. Cioculescu și scriitorii care sunt legați de Fălticeni, sau alții dornici să asiste la evenimente de talia aceasta. Materialul documentar fotocopiat poate fi trimis pe adresa: Muzeul Fălticenilor, Secția de Literatură și Artă, str. Sucevei nr. 91, Fălticeni, jud. Suceava. 139 Secretară la Biblioteca Academiei R.S.R. Fosta soție a lui Lelu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ați fi dispus să le scrieți Dv.? Aceasta, în timp, fără zor. Ne-ar fi de mare folos. De altfel eu voi mai trece prin Tg. Neamț și nu voi uita să vă vizitez, bine înțeles, dacă nu produc deranj. Dornic să vă revăd, pentru a scormoni „întâmplări din lumi uitate”, adresez respectuoase sărutări de mâini Doamnei Platon 244, urări de sănătate amândurora. Cu respectuoasă afecțiune, Eugen Dimitriu 243 Institutor în Tg. Neamț. 244 Soră cu mama acad. M. Băcescu și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Hârlescu ș.a. Deschiderea noii instituții care va funcționa în casa donată de frații Horia și Vasile Lovinescu, este foarte apropiată. Situată pe strada Sucevei, pe șoseaua internațională E20, sunt convins că va fi vizitată de numeroși turiști, precum și de localnicii dornici de frumos. La numeroasele achiziții făcute, s-au adăugat mai de mult și operele Dv., pentru care vă mulțumim încă odată, pe această cale. Pe când mă aflam în București, v-am telefonat, cu rugămintea de a ne dona câteva numere
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
le-a fost dat să bea din apa râului Lethe. În ce mă privește, mă preocupă în prezent personalitatea actriței Agatha Bârsescu. În fiecare zi mi se dezvăluie alte fațete ale sufletului ei complex. O personalitate artistică de mare clasă, dornică de atingerea perfecțiunii în teatru, o animatoare a culturii, o voință impresionantă, tărie de caracter; totodată o ființă extrem de sensibilă, nefericită în viața de familie. Se pare că și-a găsit echilibru într-o casă de prieteni. Prietenii ideali, pe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
33) și nu există nici un impediment 305, mai ales că deplasarea mea nu implică obligații bănești din partea instituției noastre. Vă rămân recunoscător pentru strădaniile depuse, ca să realizeze revederea noastră. Mi-ar părea bine să vină la conferință și alți fălticeneni dornici să-și amintească de locurile copilăriei lor. Mă deplasez în mod regulat la Fălticeni la 1-2 săptămâni pentru a mă hrăni din frumusețea peisajelor și a locurilor încărcate de bogate amintiri. Diapozitivele vor fi însoțite, desigur, de un comentariu (liber
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
în curând porțile, odată cu inaugurarea sezonului turistic. S-au adunat aici multe lucruri interesante, fiind puși la loc de frunte și folcloriștii. Avem la dispoziție și un fond documentar, care sper să devină un util instrument de cercetare pentru cei dornici să studieze viața culturală a Fălticenilor. Dorința noastră este să nu scăpăm din vedere achiziționarea de noi documente și, până acum, am avut mult noroc! Cu două elemente de bază - pricepere și perseverență, sperăm să adăugăm noi comori, la cea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
amintit. 416 La casa înconjurată de „Grădina liniștii”, pe Ulița Rădășenilor, cumpărată de la farmacistul Vorel. 332 Băeșu era o fire duioasă, plăpând, generos și modest, de statură mică, mărunțel, ochii căprii, sprincene mari, nasul mic, acvilin. Mereu gânditor și medita, dornic de-a cunoaște locuri și chipuri, spunând ce lucrări preconizează să realizeze. Îi plăcea viața retrasă și nu-l atrăgea strada. Când lucra, nu vorbea și nu vedea nimica. Era cu totul cuprins de viziunea lui pe care o concepea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
exporturilor și importurilor dintre Statele Unite și India din ultimii ani. Însă continuam să Îi văd pe toți acești indieni din noua generație și Îmi spuneam cu totul altceva: „Dumnezeule, sunt atât de mulți și toți arată atât de serioși și dornici de muncă. Și vin val după val. Cum poate fi bine pentru fiicele mele și pentru alte milioane de tineri americani ca acești indieni să facă aceleași lucruri pe care le fac ei, dar numai pentru o parte din salariul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
suficient să depolitizeze dezvoltarea economică. șIrlanda mai areț o foarte bună rețea de transport, logistică excelentă și o localizare bună - produsele se pot transfera cu ușurință pe piețele importante ale Europei“. În cele din urmă, adaugă Dell, „irlandezii sunt competitivi, dornici să reușească și să se afirme, sunt câștigători Înnăscuți. Fabrica noastră se află În Limerick, dar avem mai multe mii de reprezentanți de vânzări și consultanți tehnici În afara Dublinului. Talentul irlandez s-a dovedit a fi o resursă minunată pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
fost analfabetă. Bunica a făcut numai două clase. Mama nu a făcut facultate. Sora mea are un masterat În economie și fiica mea Învață la Universitatea Chicago. Am făcut toate acestea În decursul unei vieți de om, dar am fost dornic de schimbare... Ca țară, ai nevoie de o cultură puternică, dar și de deschiderea necesară pentru a adapta și a adopta de la alții. Exclusiviștii culturali au un mare dezavantaj. Gândește-te la momentul când Împăratul Chinei l-a expulzat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și ei, pe merit, din roadele bunăstării. Deoarece câteva milioane dintre acești indieni, care privesc prin gard În interiorul comunităților ferecate, Își pierd speranța, „ei devin mai religioși, mai atașați de castele/subcastele din care provin, mai radicali În gândire, mai dornici să șterpelească decât să creeze, șși ț privesc politica murdară ca pe singurul mod de a obține mobilitate, de vreme ce mobilitatea economică s-a Împotmolit“, afirmă Vivek Paul de la compania Wipro. O fi având India cea mai inteligentă avangardă high-tech din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
iertare de la noi toți. Acestea erau lucrările Duhului făcute prin Valeriu în comunitatea noastră, viață sfântă de iubire între mădularele Trupului mistic al lui Hristos. O, Dragoste sfântă, cum știi Tu să sfărâmi lucrarea celui rău cu simplitatea manifestărilor Tale! * Dornici să cunoaștem marile spirite creștine ale neamului nostru, făceam escapade duhovnicești cu îndrăzneală temerară, care ne-ar fi putut costa sancțiuni grele sau execuția, căci puteau fi interpretate ca evadare. Părintele Arsenie Boca, ctitorul Filocaliei românești, cum îl numește părintele
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
provocărilor țiganului. Dintre ofițerii criminali de război se distingeau maiorul Mihai Ene și căpitanul T., prieteni de familie și camarazi de unitate pe front. Maiorul era om integru, cu un caracter de ostaș credincios spiritului românesc și creștinesc. Căpitanul T., dornic de parvenire, regreta posibilitatea oferită de partid, căreia îi dăduse cu piciorul, de a deveni general la 30 de ani. La câteva zile după sosirea noastră, a venit un fost comandant străjer. În urma cooptării lui de către comuniști, de frică sau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
tare, ca pentru sine: „Ei... cine știe ce ne mai așteaptă...”. Asta însemna că totuși ceva se petrecea înăuntrul său. Căpitanul T. Dar cel care ne atrăgea în mod îngrijorător atenția era căpitanul T. Bărbat frumos și mândru, bine pregătit profesional, dar dornic de parvenire. Într-o discuție cu el (greu intrai în vorbă cu el, îi ținea pe toți la distanță, eschivându-se de la o deschidere sinceră, prietenească) am înțeles că trăia cu gândul înfrângerii, al neîmplinirii și probabil își făcea planul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]