4,293 matches
-
este luminat de opt ferestre: Cele două ferestre din pereții pronaosului au chenare de formă dreptunghiulară, care nu se continuă la partea de jos. Prima fereastră din peretele sudic al naosului, care nu are corespondentă pe peretele nordic, are formă dreptunghiulară. Chenarul ei este format din ciubuce care se întretaie; el se termină la capete cu câte o palmetă, care imită un decor străvechi, întâlnit la bisericile din Asia Mică și din Armenia. Inginerul Gheorghe Balș, renumit istoric de artă, îl
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
au bolți semicilindrice întărite la mijloc cu câte un arc dublou în consolă. Pronaosul și altarul se află supraînălțate față de nivelul naosului. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor, în care se află o ușă cu un chenar dreptunghiular. În pereții laterali ai bisericii se află opt nișe (câte patru pe fiecare parte) cu arcuri ușor frânte, separate între ele de stâlpi încorporați în zidurile laterale. Bolta altarului este semicilindrică înspre vest și are formă de semicalotă pentagonală (cu
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
acoperite la nevoie cu plăcile blindate rabatabile. Comandantul are la dispoziție un proiector, care poate fi manevrat din interior, și o ambrazură pentru a executa foc din interiorul vehiculului. Camera de comandă și control este prevăzută cu câte patru periscoape dreptunghiulare fixe (de observare pe timp de zi) atât pentru comandant, cât și pentru mecanicul conductor. Soldații din camera desantului folosesc fie cele două obloane din plafon (aflate în spatele turelei, prevăzute cu ambrazuri pentru executarea focului), fie cele două uși etanșe
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
treaptă). Pentru a facilita accesul prin obloanele din plafon, cutia blindată este prevăzută cu trepte metalice. Carcasa blindată este prevăzută cu ambrazuri pentru executarea tragerilor cu armamentul individual: patru în partea dreaptă și trei în partea stângă. Soldații folosesc periscoapele dreptunghiulare fixe (poziționate câte trei în lateral) pentru a observa țintele inamice. Camera energetică este separată de restul compartimentelor printr-un perete etanș. În exteriorul acestui compartiment, în laterală, se află câte o trapă dreptunghiulară de acces la motor (între punțile
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
în partea stângă. Soldații folosesc periscoapele dreptunghiulare fixe (poziționate câte trei în lateral) pentru a observa țintele inamice. Camera energetică este separată de restul compartimentelor printr-un perete etanș. În exteriorul acestui compartiment, în laterală, se află câte o trapă dreptunghiulară de acces la motor (între punțile trei și patru) și câte o tobă de eșapament în formă cilindrică (în partea superioară a cutiei blindate). În spatele vehiculului se află hidrojetul. Blindajul este din plăci de oțel care asigură protecție împotriva schijelor
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
biserica a fost resfințită în anul 1994 de către episcopul Eftimie Luca al Romanului. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Dulcești are formă de cruce, cu abside semicirculare. Ea este clădită din piatră, cu rânduri de cărămidă, având un turn-clopotniță de formă dreptunghiulară deasupra pridvorului. Edificiul este înconjurat la partea superioară de două brâie de mortar, fiind acoperit cu tablă. Din punct de vedere arhitectonic, acest lăcaș de cult nu respectă forma bisericilor moldovenești din secolul al XVII-lea. Biserica nu este pictată
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
de vest a domeniului Catargiu, în apropierea curții boierești. Lăcașul de cult a fost folosit o lungă perioadă ca biserică de conac a familiei Catargiu. Din punct de vedere arhitectonic, biserica are formă de cruce, cu absidele laterale de formă dreptunghiulară, având colțurile ușor rotunjite și cu absida altarului semicirculară. Deasupra pronaosului se află un turn-clopotniță. Edificiul este înconjurat la partea superioară de un brâu zimțat. Catapeteasma lăcașului de cult este pictată în secolul al XIX-lea, în stil neobizantin. Picturile
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
la mică distanță. Construită din bârne masive de stejar după sistemul „blockbau”. Elementele spațial-arhitecturale sunt cele specifice cultului creștin ortodox, dispuse pe axa vest-est: pronaosul (tinda), naosul (nava) și absida altarului. Naosul (nava), încăperea destinată exclusiv bărbaților, este de formă dreptunghiulară. Intrarea în naos este situată pe latura de sud. Absida altarului este poligonală, nedecroșată, în prelungirea pereților corespunzători ai naosului. Turnul prezintă, ca și bisericile din zona Făgetului, elemente constructive si decorative ale barocului apusean. O particularitate este prelungirea acoperișului
Biserica de lemn din Baștea () [Corola-website/Science/320796_a_322125]
-
pentru a alimenta orașul cu apă. Basilica are 336 coloane ( 98 sunt construite în stil corintic, iar restul în stil doric) ce au 9 metri înălțime și sunt dispuse pe 12 rânduri a 28 de coloane fiecare. Are o formă dreptunghiulara masivă cu 140 metri lungime și 70 metri lățime. Principala atracție a Basilicii Cisterna o reprezintă cele două capete de meduză dispuse destul de ciudat: unul întors , celălalt dispus în lateral. Basilica Cisterna a fost restaurată de multe ori de-a
Cisterna Basilică () [Corola-website/Science/320848_a_322177]
-
le fie pomenire lor și la tot neamul lor, fiind paroh popa Ion și dascăl Vasilie frați fiind. Zugrav Ban Vasilie Porfirie de la Feisa, Sfârșit-au și lui Dumnezeu Laudă - 1789"" Aspectul bisericii era determinat de către forma planului. Acesta era dreptunghiular, cu absida altarului poligonală, cu cinci laturi, decroșată. Biserica nu avea turn-clopotniță amplasat peste acoperiș ci doar o clopotniță detașată. Această clopotniță a fost mutată, din vechea locație de pe "dealul bisericii", în centrul satului alături de cea de-a doua biserică
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320861_a_322190]
-
pe lista monumentelor istorice românești (HD-lI-m- A-03367), sunt învăluite în negurile istoriei; antimisul dăruit de episcopul ortodox Dionisie Novacovici în anul 1762 semnalează, mai degrabă, o amplă renovare, iar nu ctitorirea propriu-zisă. Înscris, planimetric, în categoria edificiilor de plan dreptunghiular, biserica prezintă, în cazul absidei, particularitatea terminației heptagonale nedecroșate, caracteristică vechilor ctitorii de lemn bănățene. Deasupra pronaosului tăvănit, precedat de un pridvor îngust, se înalță o clopotniță scundă, cu un foișor deschis și un coif conic. Căptușeala interioară de scânduri
Biserica de lemn din Muncelu Mare () [Corola-website/Science/320955_a_322284]
-
numit „Gruelaci“. Începuturile acestei biserici coboară până spre mijlocul secolului al XVIII-lea; două dintre vechile sale tipărituri, anume o Evanghelie (Blaj, 1765) și un Apostol (Blaj, 1765), ambele donate în 1769, întăresc această cronologie. Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida decroșată de formă pentagonală; pronaosul, deasupra căruia se înalță un turn-clopotniță zvelt, învelit în tablă, este prelungit, la vest și la sud, printr-un pridvor unitar spațios. Transformată în grajd și apoi incendiată în cursul Revoluției de la 1848-1849
Biserica de lemn din Dealu Mare () [Corola-website/Science/320983_a_322312]
-
monumente clădite din bârne de brad. Mai fin cioplite, datorită esenței lemnoase moi, acestea sunt îmbinate după aceleași tehnici: „coadă de rândunică" și „cheotoarea dreaptă". Sub aspect planimetric, ea se compune dintr-un pronaos și naos, înscrise unitar unui perimetru dreptunghiular, continuat cu un altar poligonal, cu pereții retrași, și, de asemenea, cu pridvor pe latura de sud, unde se afla și ușa de intrare în biserică, într-un ancadrament decorat cu motive geometrice și cu inscripția cu caractere chirilice a
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
în cununi orizontale. În prima jumătate a secolului al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură nevopsită atât pe interior, cât și pe exterior. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Construcția are formă dreptunghiulară, cu altar poligonal. De clădirea bisericii este adosată pe latura de sud o clopotniță cu parter de piatră (unde se află pridvorul de acces) și cu etaj din lemn. Dimensiunile construcției sunt 5,90 m x 13,20 m, iar
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
Mică de Sibiu, care a fost inaugurată la 11 octombrie 1872, tot atunci fiind gata și clădirea gării din Sibiu. După cum se observă din planul orașului Sibiu din anul 1875, clădirea inițială a Gării Sibiu era formată dintr-un corp dreptunghiular, având la partea centrală câte un rezalit puțin pronunțat, atât spre oraș, cât și spre linii. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea s-au mai construit și alte legături feroviare către orașul Sibiu: Odată cu extinderea căilor ferate pe teritoriul Transilvaniei
Gara Sibiu () [Corola-website/Science/317342_a_318671]
-
de dimensiuni mici, având doar parter. Prin anii ‘50 ai secolului al XX-lea s-a demontat planșeul originar din interiorul corpului central, formându-se un hol amplu pe înălțimea celor două nivele. Gara Sibiu este formată dintr-o clădire dreptunghiulară cu etaj, având un corp central cu un rezalit puțin ieșit în afară, dublat ulterior de un altul numai cu parter și două aripi laterale cu rezalite mai pronunțate spre piață decât înspre linii. Holul central este foarte înalt, tavanul
Gara Sibiu () [Corola-website/Science/317342_a_318671]
-
Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Acoperișul bisericii este din șindrilă, în patru ape. Biserica are dimensiuni medii: 13,50 m lungime, 5,30 m lățime și 2,48 m înălțimea până la streașină. Construcția are formă dreptunghiulară (de navă), cu un pridvor alipit pe latura de sud și cu altar poligonal. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. De clădirea bisericii este adosat pe latura de sud un pridvor peste care
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
de formă pătrată și acoperit cu învelitoare în patru ape. Pridvorul a fost la început deschis, dar în prezent este închis cu scânduri. Pronaosul este despărțit de naos prin stâlpi și schelet din lemn închis cu scânduri, lăsând trei goluri dreptunghiulare de acces. Pronaosul, naosul și altarul au bolți octogonale de dimensiuni diferite. Spațiul interior nu mai are detaliile inițiale ale prelucrării lemnului, fiind "simplificat" cu finisaje noi.
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
șterge locurile existente, precum și desen locații liniarr (drumuri, căi ferate, râuri și linii de feribot). Câteva pagini de urmărire, ar putea fi setate manual pentru a monitoriza întreaga activitate sau obiect modificările efectuate într-una sau mai multe dintre zonele dreptunghiulare atribuite pe hartă. Site-ul web este întreținut și dezvoltat de către o mică echipă de administratori (echipa Wikimapia), care introduc caracteristici noi și determină în continuare curs de evoluție. Îmbunătățirile se bazează în mare parte pe un sistem de Feedback
Wikimapia () [Corola-website/Science/317374_a_318703]
-
a servit zeci de ani ca rabin în Suceava, iar Gerschon Stettner a fost judecător la instanța rabinică. După moartea sa, fiul său, Chaim Hager, a devenit rabin. Clădirea are o fațadă exterioară simplă, având un parter înalt cu ferestre dreptunghiulare, largi și înalte (în stilul clădirilor neoclasice). Interiorul este amplu și decorat cu măsură. Restaurările efectuate în 1910, 1975, 1983 și 2003 au făcut ca acest edificiu să devină unul din puținele cazuri de compunere asimetrică a planului și volumelor
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Mare din Sibiu nu mai era în funcțiune. Sinagoga Mare din Sibiu este o clădire distinctivă a orașului, construită în stil eclectic. Ea este formată dintr-un corp dreptunghiular cu două nivele. Fațada principală este placată cu cărămidă de culoare roșie, având cinci travee (două laterale și trei în marchiză), care sunt demarcate prin coloane dreptunghiulare de culoare galben deschis. Parterul este delimitat de primul etaj printr-un brâu
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
distinctivă a orașului, construită în stil eclectic. Ea este formată dintr-un corp dreptunghiular cu două nivele. Fațada principală este placată cu cărămidă de culoare roșie, având cinci travee (două laterale și trei în marchiză), care sunt demarcate prin coloane dreptunghiulare de culoare galben deschis. Parterul este delimitat de primul etaj printr-un brâu și o friză de piatră decorată cu motive vegetale. Fațada are la partea superioară un fronton triunghiular, separat de corpul clădirii printr-o friză de triforii neoromanice
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
partea superioară un fronton triunghiular, separat de corpul clădirii printr-o friză de triforii neoromanice. Între fronton și traveea centrală s-a amenajat o mică terasă cu un parapet de piatră cu motive cvadrilobate. Frontonul este încadrat de două coloane dreptunghiulare, finalizate cu câte o abacă octogonală terminată cu un dom. Deasupra sa se află un element decorativ, care reprezintă tablele celor zece porunci sculptate în piatră. Ușa de intrare și ferestrele sunt terminate la partea superioară în semicerc. Pe fiecare
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
află un element decorativ, care reprezintă tablele celor zece porunci sculptate în piatră. Ușa de intrare și ferestrele sunt terminate la partea superioară în semicerc. Pe fiecare travee se află câte două ferestre (câte una pe fiecare nivel). Ferestrele sunt dreptunghiulare, terminate la partea superioară în semicerc. Câmpul vitrat superior al acestora este decorat cu steaua lui David. Toate ferestrele au la partea superioară un ancadrament de piatră de culoare albă, terminat în arc frânt. Fereastra de la primul etaj al traveei
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
un procedeu special de fundare, utilizat în cazurile în care straturile bune de fundare se găsesc la o adâncime mai mare față de suprafața terenului. <br/br>Chesoanele sunt asemănătoare cu niște cutii fără fund, cu secțiune orizontală de formă pătrată, dreptunghiulară sau circulară, care se coboară în teren, prin săpare, până la stratul bun de fundare. <br/br>După atingerea cotei de fundare, chesonul se umple cu beton, obținându-se, în acest caz, o fundație masivă, sau se betonează fundul său sub
Cheson pentru fundații () [Corola-website/Science/317459_a_318788]