4,071 matches
-
Legume, fructe, nuci, coji de fructe |Fabricare la care valoarea tuturor | | | |și alte părți de plante, conservate în|materialelor de la Capitolul 17 folosite| | | |zahăr (stoarse, glasate sau |nu trebuie să depășească 30% din prețul | | | |crisizate) |de uzina al produsului | | | | | | | | 2007 |Dulciuri, jeleuri, marmelade, piureuri|Fabricare: | | | |și paste din fructe sau nuci obținute |- din materiale de la orice poziție cu | | | |prin fierbere, care conțin sau nu |excepția celei la care este încadrat | | | |zahăr sau alți îndulcitori |produsul | | | | |- la care valoarea tuturor materialelor | | | | |de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153055_a_154384]
-
Legume, fructe, nuci, coji de fructe |Fabricare la care valoarea tuturor | | | |și alte părți de plante, conservate în|materialelor de la Capitolul 17 folosite| | | |zahăr (stoarse, glasate sau |nu trebuie să depășească 30% din prețul | | | |crisizate) |de uzina al produsului | | | | | | | | 2007 |Dulciuri, jeleuri, marmelade, piureuri|Fabricare: | | | |și paste din fructe sau nuci obținute |- din materiale de la orice poziție cu | | | |prin fierbere, care conțin sau nu |excepția celei la care este încadrat | | | |zahăr sau alți îndulcitori |produsul | | | | |- la care valoarea tuturor materialelor | | | | |de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153286_a_154615]
-
Anexă 1 ------- la norme -------- LISTA cuprinzând mărfurile care pot fi comercializate în regim duty-free 1. Țigarete, țigări, trabucuri, tutun de pipa, tutun 2. Vin 3. Băuturi alcoolice și slab alcoolice 4. Băuturi răcoritoare 5. Apă minerală 6. Produse alimentare (dulciuri, cacao, cafea, ceai, nes, biscuiți, conserve din fructe, sosuri, condimente, mezeluri, brânzeturi) 7. Produse de parfumerie 8. Produse de înfrumusețare și machiaj 9. Produse pentru îngrijirea și întreținerea pielii 10. Articole de toaletă 11. Ceasuri, brichete, gaz pentru brichete 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176523_a_177852]
-
următoarelor caracteristici: ... - aspect: lichid omogen, limpede sau opalescent, fără sediment sau impurități în suspensie, cu culoarea specifică materiilor prime folosite; ambalaje curate; - consistentă: fluida; - miros: plăcut, aromat, caracteristic fructelor, legumelor, fără miros străin (de fermentat, de mucegăi etc.); - gust: plăcut, dulce sau dulcișor, ușor acidulat, în cazul celor cu dioxid de carbon, caracteristic fructelor, legumelor, plantelor sau substanțelor aromatizante folosite, fără gust străin; - aciditate totală exprimată în acid citric, g/l min. 1. (3) Băuturile răcoritoare declarate că îmbogățite cu vitamina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
de tomate, bulion sol. 10%; 8,5-10 sau de - Concentrate din fructe, must 200 Bisulfit de sodiu potasiu de struguri, vin sec SO2. %, min. 64 pH E 221 - Vin demisec și 250 sol. 10%; semidulce 350 3,5-4,5 - Vin dulce 400 Se max. 10 mg/kg - Fulgi din legume 200 Fe max. 50 mg/kg - Oțet de vin (exprimat Metabisulfit de sodiu în SO2) SO2. % min. 64 tiosulfat de sodiu, % max. 0,10 Se max. 10 mg/kg pH sol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
patiserie E 124 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Negru - Produse zaharoase 30 briliant BN (negru) E 151 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────��─── Aromatizanți și potențiatori de arome*) - Acetat de - Produse zaharoase 100 etil - Acetat - Produse de panificație 100 de butil și patiserie, napolitane, - Aldehida înghețată, ciocolata, băuturi benzoica alcoolice industriale, dulciuri - Vanilina și compoturi din fructe verzi - Aldehida nearomate, băuturi răcoritoare cinamica - Metil - si etilvanilina -------------------- *) Pentru alți aromatizanți și potențiatori de arome care nu sunt menționați în acest tabel, se va cere avizul Ministerului Sănătății. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Ionone - În aceleași produse 30 că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
0,02 - măsline, sfecla de zahar 0,10 - Broccoli, conopida, varză de Bruxelles 0,50 - căise, mere, nectarine, pere, piersici, prune 1,00 - carne de bovine, caprine, ovine 1,00 - fructe citrice, spanac 2,00 20. Cartap - orez decorticat, porumb dulce 0,10 - cartofi, castane 0,10 - varză 0,20 - ridichi, struguri 1,00 - hamei uscat 5,00 - ceai verde și negru 20,00 21. Carbofuran - carne, grăsime și organe comestibile de bovine, cabaline, caprine, ovine, porcine 0,05 - lapte 0
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
tomate 0,10 - ardei, Broccoli, căpșuni, cireșe, fasole verde, mazăre, morcovi, piersici, prune, țelina, varză, varză de Bruxelles 0,20 - fructe citrice 0,40 - mere, pere 0,50 79. Fosmet - lapte 0,02 - mazăre uscată 0,02 - cartofi, porumb, porumb dulce 0,05 - nuci 0,10 - mazăre verde 0,20 - carne de bovine 1,00 - căise, citrice, nectarine 5,00 - cartofi dulci, mere, pere, piersici, struguri 10,00 - fructe kiwi 15,00 80. Foxim - cartofi, ceapă, conopida, fasole verde, varză de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
semințe de cereale 20,00 - peste uscat 20,00 112. Piretrine - fructe uscate, legume uscate, nuci 1,00 - semințe oleaginoase 1,00 - peste uscat, semințe de cereale 3,00 113. Pirimicarb - carne, lapte, ouă 0,05 - grâu, orz, ovăz, porumb dulce 0,05 - cartofi, citrice, napi, pastirnac, ridichi sfecla roșie, sfecla de zahar 0,05 - fasole uscată 0,10 - mazăre, semințe de rapiță 0,20 - căpșuni, ceapă, coacăze, piersici, portocale, praz, prune, zmeura 0,50 - andive, ardei, Broccoli, castraveți, conopida, fasole
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
0,20 - tomate 2,00 - banane, căpșuni 3,00 - cartofi, sfecla de zahar 5,00 - citrice, mere, pere 10,00 125. Tiodicarb - carne de bovine, lapte de vacă 0,02 - porumb 0,05 - soia 0,20 - tomate 1,00 - porumb dulce 2,00 126. Tiofanat-metil - semințe de cereale 0,10 - carne de pui 0,10 - ciuperci 1,00 - prune 2,00 - agrișe, căpșuni, coacăze, mere, morcovi, pere, salată, sfecla de zahăr, tomate 5,00 - cireșe, citrice, piersici, struguri 10,00 - țelină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
un astfel de măr, dar dinții se opriră pe coaja mărului care era din fier. În mijlocul planetei era un fel de munte din fier, unde locuiau cărțile cele mai frumoase de pe planetă. Următoarea oprire fu pe o altă planetă, a Dulciurilor, unde totul era din ciocolată. Alice fu uimită de ceea ce văzu : cărțile, copacii, locuințele, totul era din ciocolată. Se uită la cărticica ei, vrând să întrebe dacă poate gusta un măr de ciocolată, dar cartea îi făcu semn să nu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Poetul M. Eminescu a găsit la vârsta de numai 17 ani urarea cea mai simplă și cea mai adâncă, ridicată către scumpa noastră țară . Viață în vecie, glorii, bucurii, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală și mândrie, Dulce Românie, asta ți-o doresc ! Alexandra Gheorghiu ADEVĂRAȚII PATRIOȚI .adevărații patrioți sunt cei care își iubesc țara, critică lucrurile rele, dar nu ar trăda-o pentru nimic în lume... (Georgiana Țurcanu) A fi patriot nu înseamnă numai să scrii versuri
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
inițiați, s-ar întrece ei înșiși în înfrumusețarea orașului lor. Pentru cei care investesc în domeniul public, aș face reduceri substanțiale de impozit. Ar apărea astfel ca din pământ noi școli, parcuri cu numeroase alei pline de cabine încărcate cu dulciuri și prăjituri, săli de gimnastică, cabinete particulare. Pentru țărani, aș construi o piață specială, pentru ca aceștia să-și poată transporta mărfurile singuri, având acces cu mijloacele de transport până la locul desfacerii. Pentru femei, aș dispune localuri speciale de zi sau
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
copii invitați la petrecere, străzi luminate (b) picior amorțit, teren degradat, cer înstelat, om plecat la munte, scrisoarea sosită ieri, țări foste comuniste, copil rămas repetent, scriitor devenit indezirabil (c) copil uimit, entuziasmat, pasionat, copleșit de durere, abătut, ahtiat (după dulciuri), alarmat, alertat, alinat, amărât, amețit, bulversat, cătrănit, chinuit, dezamăgit, dezolat, deznădăjduit, necăjit, zăpăcit (d) sătean învecinat/înrudit/înfrățit cu preotul (e)*copil dormit, *copil râs, *domn dansat. Cornilescu (2005: 102) formulează următoarea generalizare: Un participiu trecut al unui verb poate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
part. caramelizat, -ă nom. caramelizarea, caramelizatul A SE CARBONIZA Lemnul s-a carbonizat în timp tranz.: Cablul a căzut peste Ion și l-a carbonizat part. carbonizat, -ă nom. carbonizarea A SE CARIA Măselele de minte se cariază ușor tranz.: Dulciurile cariază dinții part. cariat, -ă nom. carierea, cariatul A SE CATALIZA Procesul de respirație se catalizează în prezența enzimelor tranz.: Enzimele catalizează procesul de respirație part. catalizat, -ă nom. catalizarea (catalizatul − rar) A SE CÂRLIONȚA Părul se cârlionțează din cauza umezelii
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pentru depistarea precoce a malignizării. Principii de tratament Tratamentul este adaptat formei clinico-evolutive. Tipuri de tratament: igieno-dietetic, medicamentos, măsuri alternative, chirurgical. A. Regimul igieno-dietetic este recomandat în perioadele de acutizare și constă în evitarea lactatelor, fructelor crude, cafelei, băuturilor carbogazoase, dulciurilor concentrate. Este benefică "dieta specifică cu carbohidrați" (conține carbohidrați complecși și elimină zahărul, glutenul și amidonul). B. Tratamentul medicamentos este dirijat în funcție de extensia leziunilor și severitate. Principiul de bază este inducerea remisiunii, ulterior consolidare pentru prevenirea recăderilor. Principalele clase de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ancheta nutrițională prealabilă, de 3-7 zile. Caracteristicile dietei utilizate în regimurile de tratament ale obezității sunt:hipocalorică - există regimuri „de atac” și „de menținere” - regimurile vor fi modificate progresiv, treptat, individualizat - cicluri de „scădere-menținere” ponderală - glucidele - se înlătură zahărul și dulciurile concentrate, se limitează făinoasele și pâinea, aprox. 120-140 g glucide/zi din salate, fructe - proteine - 1-1,5 g/kg/zi (G ideală) cu predominanța proteine de origine animală cu valoare biologică crescutălipide - 0,7-0,8 g/kg/zi (G ideală
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
având în vedere că tibetanii nu au aproape deloc legume, fructele le apar numai în vise, peștii înoată doar în poveștile puținilor localnici care au întâlnit străini, iar elementul original este untul de iac, pus în orice, de la ceai la dulciuri, trecând și prin ceea ce numai ei au curajul să numească „supe“... Această reținere de la a acorda oricărui popor rang de „școală“ gastronomică funcționează însă și în cazul unor națiuni care și-au creat adevărate imperii, dominând peste o jumătate din
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
din Canton, unde se spune că puteți savura orice în afară de scaun și tăblia mesei; în primul rând, ea este fieful preparatelor culinare din fructe de mare, dar în Canton s-au inventat și rața cu Cinci Arome, și porcul dulce (dulcele este specific acestei tradiții). În afară de aceste patru mari tradiții, merită pomenită și bucătăria regiunii Hunan; păsările au aici o savoare deosebită: marinate îndelung cu sare, miere și mirodenii (dintre care nu lipsește coaja de mandarină), ele sunt apoi afumate deasupra
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Legumește, maică, legumește!“. Strictețea mai sus-amintită poate ajunge la cazuri tragice, ca în episodul narat de Martha Bibescu în Izvor - țara sălciilor : nou născutul țărăncii Salomia moare din cauză că maică-sa nu are cum să-l alăpteze, refuzând orice hrană de dulce pe timpul Păresimilor. În legătură cu acest vegetarianism („țăranul nostru nu bate cu carnea ca alte nații; el nu se simte nenorocit când ea-i lipsește, fiind mai mult vegetarian [...]; carne el mănâncă numai la anumite vremuri și când îl pălește așa, un
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sânge acele câteva găteli ce își tot flutură flamurile arogante, zemoase și verzi“. În restul cărții sale, adică în capitolele simpatice, „cea mai mare parte a acestor bucate [...] vor fi doar părtașe (în cel mai bun caz!) lângă un «de dulce» sau, mai rău, doar însoțitoare cuminți, «garnituri» modeste, figurație...“ „Figurația“ respectivă este, în realitate, dominația monopolistă a verdețurilor (pe timpul anotimpului cald) și a mălaiului (tot anul), dar și, într-o măsură mai mică sau mai mare, a legumelor și fructelor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pe care bietul țăran nu prea punea gura decât de Paști. Tot din lucrarea lui Mihai Lupescu vom mai pomeni câteva bucate „țărănești“: plachiile (cuvântul, ca și preparatul originar, ne-au venit de la greci), adică mâncăruri scăzute (ca stufatul), de dulce ori de post, dar musai cu orez, crupe sau păsat („pilaful e o plachie făcută numai din orez“); mai cunoșteau (de la turci) românii și iahniile, preparate „din carne, pește ori legume, mai ales ceapă multă“. Ambele au ajuns pe mesele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
special din mei. În Maramureș, ele se numesc haluște. Nici acestea nu sunt unicate românești; influența slavă este probabilă, rușii și ucrainenii făcându-le la fel ca noi (halușki sau holubți). De altfel, cuvântul gălușcă, desemnând inițial diverse umpluturi, de dulce ori de post, învelite în diferite feluri de frunze, provine din slavul galujka (dar nu fac parte și slavii din etnogeneza noastră?!). Radu Anton Roman a scris despre găluștile de varză cu carne, specifice Transilvaniei, în care carnea nu este
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de la răsărit nu se simțeau deloc bine fără borșurile lor: în timpul ocupației Parisului, în 1812, soldații ruși umblau ca bezmeticii prin oraș după orice fel de plante pe care le-ar fi putut fermenta, ca să-și acrească supa cumplit de dulce. Românii au două nume pentru multitudinea de zemuri acre pe care le fac: ciorbă și borș. Pe vremuri, primul se referea la zemurile neacrite, adică avea semnificația originară, aceea din bucătăria turcească (cuvântul ciorbă este de origine turcă 18, iar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
gust acid, dar acrirea se făcea în special cu oțet, ca pe vremea Romei antice, sau cu aguridă (în 42% dintre rețete). Exista și un fel de „ciorbă“, o supă de vită acrită cu oțet și cu aguridă. Gustul pentru dulce și destul de rapida cvasidispariție a savorilor acide s-a produs la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul celui de al XVI-lea, sub influența bucătăriei italiene, mare amatoare de dulce, dar și datorită dezvoltării, în colonii, a culturilor de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]