8,806 matches
-
ar putea trezi că au rămas În urma altor țări În ceea ce privește capacitatea de a produce descoperiri științifice, inovații și dezvoltare economică“. Deși cunoașterea a contat În toate epocile, În zilele noastre ea contează mai mult ca oricând. După cum subliniază Jeffrey Sachs, economist la Universitatea Columbia, până la Începutul revoluției științifice În secolul al XVII-lea, Întreaga omenire trăia practic la limita subzistenței. Dar, după trei secole de de progres tehnologic și științific susținut, subzistența nu mai reprezintă o normă pentru toată lumea. Putera aburului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
să vină și să lucreze la tine În bătătură, Începi să crezi că ți se cuvine totul. Țările asiatice nu au avut parte de un asemenea lux. În iarna lui 2004 am luat ceaiul la Tokyo cu Richard C. Koo, economist-șef al Institutului de Cercetare Nomura. Am avut prilejul să testez pe Richard „coeficientul“ meu „de aplatizare“ - noțiunea conform căreia cu cât o țară este mai plată, adică mai săracă În resurse naturale, cu atât mai bine Îi va merge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Faptul că nu am făcut până acum toate acestea este, În sine, o criză. Se prea poate să fie o criză care stă la pândă tăcută, dar este aici și este reală. După cum ne avertiza, atât de spiritual, Paul Romer, economist la Stanford: „Ce lucru Îngrozitor să irosești o criză“. NOUĂ Acesta nu este un test Stă În puterea noastră să plăsmuim civilizația pe care ne-o dorim. Dar avem nevoie de voința, de truda, de sufletul vostru dacă ne propunem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
această acțiune. „Mușchii“ de care salariații au cea mai mare nevoie sunt beneficiile portabile și oportunitățile de educație permanentă. De ce acestea două? Deoarece sunt cele mai importante bunuri care Îl fac pe muncitor mobil și adaptabil. După cum remarcă Robert Lawrence, economist la Universitatea Harvard, bunurile cele mai de preț pe care le-a deținut Întotdeauna economia americană au fost flexibilitatea și mobilitatea atât a forței de muncă, cât și a legislației muncii. Ținând cont de această realitate, susține Lawrence, devine din ce În ce mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
industrială - și am sfârșit prin a asigura majorității americanilor un nivel de trai relativ ridicat. Cum de am reușit? Am Început prin a decreta obligativitatea Învățământului liceal. „Am decis că fiecare american va beneficia de studii liceale“, afirmă Paul Romer, economist la Universitatea Stanford. „Aceasta a fost menirea mișcării pentru studii liceale de la Începutul secolului XX“. După cum au demonstrat specialiștii În istoria economiei Într-o sumedenie de studii (vezi, În principal, lucrările economiștilor de la Harvard, Claudia Goldin și Larry Katz), atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
va beneficia de studii liceale“, afirmă Paul Romer, economist la Universitatea Stanford. „Aceasta a fost menirea mișcării pentru studii liceale de la Începutul secolului XX“. După cum au demonstrat specialiștii În istoria economiei Într-o sumedenie de studii (vezi, În principal, lucrările economiștilor de la Harvard, Claudia Goldin și Larry Katz), atât tehnologia, cât și comerțul cresc nivelul general al veniturilor - fac „tortul“ global mai mare -, dar acestea tind să fluctueze În favoarea forței de muncă cu calificare superioară În detrimentul celei cu calificare redusă. Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
menținute. Un sistem de asistență socială care descurajează cetățenii să muncească este grăsime nocivă. În fapt, asigurările salariale reprezintă genul de grăsimi benefice care vor trebui adăugate pentru a face față lumii plate. Conform unui studiu efectuat de Lori Kletzer, economist la Universitatea California din Santa Cruz, În anii ’80 și ’90 două treimi din muncitorii care și-au pierdut slujbele În industriile manufacturiere, afectate de concurența de peste ocean, au câștigat mai puțin la următorul loc de muncă. Un sfert din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
pentru traiul de azi pe mâine, ci pentru o mare cauză națională a viitorului. Dar poate că avem liderii pe care Îi merităm - o reflectare perfectă a ceea ce suntem și a modului În care ne creștem copiii. Paul A. Samuelson, economist la MIT și laureat al Premiului Nobel, ale cărui cărți au format economiști din Întreaga lume În ultimele cinci decenii, a acordat un interviu de excepție săptămânalului german Der Spiegel, pentru un număr special, intitulat Globalizarea. Lumea nouă (decembrie 2005). Întrebat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
viitorului. Dar poate că avem liderii pe care Îi merităm - o reflectare perfectă a ceea ce suntem și a modului În care ne creștem copiii. Paul A. Samuelson, economist la MIT și laureat al Premiului Nobel, ale cărui cărți au format economiști din Întreaga lume În ultimele cinci decenii, a acordat un interviu de excepție săptămânalului german Der Spiegel, pentru un număr special, intitulat Globalizarea. Lumea nouă (decembrie 2005). Întrebat cum vede el viitorul economiei americane, Samuelson a răspuns: „Poate Încă suntem primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
a colabora la cel mai Înalt nivel. Multe dintre elementele-cheie ale reformei en détail au fost magistral definite de către cercetările efectuate de Corporația pentru Finanțe Internaționale (IFC) a Băncii Mondiale și de echipa sa de analiză economică, condusă de eminentul economist Michael Klein. Ce Învățăminte tragem din cercetările acestei echipe? Pentru Început, nici o țară nu iese din sărăcie prin garantarea unui loc de muncă tuturor cetățenilor ei. În fiecare an, Egiptul garantează tuturor absolvenților de colegiu o slujbă, dar, de peste 50
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
en détail, iar acele țări care nu au realizat cele de mai sus stagnează la nivelul reformei angro, și este puțin probabil că vor prospera Într-o lume plată. Criteriile IFC au fost inspirate de opera strălucită și inovatoare a economistului Hernando de Soto, care a demonstrat, În Peru și În alte țări În curs de dezvoltare, că dacă schimbi cadrul legal și mediul de afaceri În favoarea celor săraci, dacă le dai instrumente cu ajutorul cărora să colaboreze, ei vor face restul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
alte țări stagnează? Unul dintre răspunsuri Îl reprezintă cultura. Să reduci realizările economice ale unei țări doar la cultură este ridicol, dar să analizezi realizările economice ale unei țări fără a face referire la cultură este la fel de ridicol, deși mulți economiști și politologi par să-și dorească aceasta. Subiectul este extrem de controversat și abordarea sa este privită ca incorectă din punct de vedere politic. Este un fel de oaie neagră despre care nimeni nu vrea să vorbească. Dar eu am de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
care nu le au va conta mai mult. Diferențele dintre cele două tipuri de culturi se vor anplifica. Una dintre cele mai importante cărți dedicate acestui subiect este Bunăstarea și sărăcia națiunilor (The Wealth and Poverty of Nations), scrisă de economistul David Landes. El consideră că, deși climatul, resursele naturale și geografia joacă Împreună un rol important În a explica de ce unele țări sunt capabile să facă saltul la industrializare, iar altele nu, factorul-cheie Îl reprezintă, de fapt, Înzestrările culturale ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
alternative de energie nepoluantă. Deja, conform Băncii Mondiale, 16 dintre cele mai poluate 20 de mari orașe ale lumii sunt orașe din China, În vreme ce poluarea și degradarea mediului, luate Împreună, costă China 170 de miliarde de dolari pe an (The Economist, 21 august 2004). Și Încă nu am văzut nimic. China, cu rezervele proprii de petrol și gaze, a fost odată un mare exportator. Lucrurile nu mai stau așa. În 2003, China a trecut În fața Japoniei, În poziția de al doilea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Acest fapt este puțin probabil, drept pentru care și opțiunile valabile sunt destul de limitate. „Din motive geopolitice, nu putem spune nu acestor țări, nu putem spune Chinei și Indiei că nu le-a venit rândul“, explică Philip K. Verleger Jr., economist de prestigiu, expert În domeniul petrolului. „Iar din motive morale ne-am pierdut abilitatea de a mai ține cuiva lecții de etică“. Dar dacă nu facem chiar nimic, probabil că se vor Întâmpla mai multe lucruri. Mai Întâi, prețul carburanților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
la Vocea Americii. Ați fost la Înălțime...». Cu puțin timp În urmă fusesem la Vocea Americii la o emisiune legată de campania Împotriva globalizării și externalizării. Am fost unul din cei trei oaspeți invitați. Eram acolo un lider sindical, un economist și cu mine. Eu apăram externalizarea și tipul ăsta m-a auzit“. De notat: ntr-o lume plată, nu numai umilința ți se servește prin fibră optică. Și mândria ți se servește tot prin fibră optică. Un operator indian de la serviciul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de gândire și a cercetării științifice, pentru a obține cât mai mult de la cetățeni. Într-o lucrare În domeniul afacerilor externe intitulată „Salvarea Irakului din ghearele petrolului“ publicată În iulie-august 2004, (n. trad.: În original, „Saving Iraq from Its Oil“), economiștii experți În dezvoltare Nancy Birdsall și Arvind Subramanian observă că „34 de țări nedezvoltate se laudă acum cu resurse semnificative de petrol și gaze naturale care constituie cel puțin 30% din totalul veniturilor din exporturi. Cu toate acestea, În ciuda bogățiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
țări din aceeași regiune sunt paralizate sau chiar anulează reforme? Arabia Saudită și Iranul, care se scaldă În bani proveniți din petrol. Pe 9 decembrie 2004, când prețul petrolului brut a urcat până la aproape 50 de dolari pe baril, revista The Economist a publicat un articol special dedicat Iranului, În care se preciza: „Dacă nu ar vinde petrol la prețul exorbitant din prezent, economia Iranului s-ar afla la mare strâmtoare. Petrolul asigură aproximativ jumătate din venitul statului și cel puțin 80
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
m-a inițiat În domeniul evoluțiilor tehnologice care au făcut posibilă aplatizarea Pământului și s-a asigurat că, scriind despre ele, nu mă voi Împotmoli pe traseu. Domnia Sa s-a dovedit a fi un dascăl neobosit și exigent. Paul Romer, economist la Universitatea Stanford, care a adus o contribuție masivă la dezvoltarea economiei contemporane, și-a făcut timp să citească manuscrisul cărții, punând ceva din umanitatea și intelectul său În mai multe capitole ale volumului de față. Marc Andreessen, unul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
24/7 Customer Dow Jones DreamWorks SKG DSL Dubai Duke, Universitatea, Programul Masteral de Management În Inginerie Dunn, Debra Dutkiewicz, Rafal Germania de Est vezi și Zidul Berlinului, căderea Timorul de Est eBay Ebraică, Universitatea Eckroth, Joseph R., Jr. e-commerce ecommerce-guide.com Economist, The Edison, Thomas eDonkey educație curiozitate și pasiune pentru În epoca industrială familie și permanentă Ministerul Educației din Statele Unite Education Week Egipt Ehlers, Vern Einstein, Albert El-Adidy, Lamees Electric Boat Electronic Business Asia (revista) Electronic Data Systems Corporation (EDS) Centrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de teoriile biologice asupra evoluției. După părerea lui, studiul istoriei poate determina ajungerea la judecăți politice sănătoase 3. Statul îi furnizează istoricului documente, iar acesta, la rîndul lui, îi oferă guvernului soluții. Astăzi, astfel de însărcinări au fost preluate de economiști sau de sociologi. În asemena împrejurări, poate istoricul să rămînă fidel imparțialității științifice (în sensul implicat de Ranke)? Sau trebuie el să rămînă în turnul său de Fildeș? Goethe îi spunea lui Eckermann: "Ești întotdeauna nedrept în fapte; dreptatea este
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pe care Toynbee le-a numit "accelerarea istoriei". Nu considera cunoștințele sale sărace în domeniul economiei ca fiind un handicap; așa cum spunea în 1934: "A fost norocul țării mele și propriul meu noroc (sic!) faptul că n-am ajuns încă economist!"58. Iorga nu credea că economia sau finanțele au o importanță crucială în problemele de stat, întrucît nu a făcut niciodată distincție între stat și națiune sau împrejurările istorice în care s-a născut aceasta. Este adevărat că a scris
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
granițele noastre actuale"74. Care erau părerile lui Iorga în privința multiplelor probleme cu care se confrunta România? Economia era la fel de importantă pentru prosperitatea României Mari ca și orice alt domeniu. Ea era totodată cheia succesului democrației. Dar Iorga nu era economist. În ceea ce privește democrația, sub impactul performanțelor realizate de aceasta, el va deveni tot mai nesigur în privința faptului dacă ea constituia forma ideală de guvernămînt pentru România. Lucrul acesta va deveni tot mai pronunțat în anii '30. Dar care era soarta tineretului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga a ajuns curînd între ciocan și nicovală. N-au slujit la nimic gesturile pe care le-a făcut, lăsîndu-și casa din București ca moștenire poporului român. Toate acestea nu au avut nici un efect. Liberalii, Cuza și studenții (chiar și economistul democrat Virgil Madgearu) n-au putut rezista tentației de a acumula capital politic prin intermediul acestor bîrfe 139. Dat fiind faptul că Bucureștiul și politicienii lor erau atît de corupți, orice era credibil. Iorga era total diferit de ei. Dar de ce
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să-i împac"205. Iorga a luat deschis poziție împotriva regenței, considerînd-o "dăunătoare"206. Întrucît clanul Brătianu deținea încă puterea, din decembrie 1927 pînă în noiembrie 1928, prim-ministru a fost Vintilă Brătianu. În vara lui 1927, Mihai Manoilescu, un economist renumit, care și-a început cariera politică ca democrat sub îndrumarea lui Maniu, devenind ulterior ideologul corporatismului și al fascismului în România, a conferențiat la școala de Vară a lui Iorga despre "falsa legalitate" care predomina în România 207. Manoilescu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]