4,537 matches
-
el și îi cuprinse umerii cu brațul. În mitologia antică, himerele erau monștri formați din diverse părți de animale. Himera originală avea cap de leu, corp de țap și coadă de șarpe. Unele himere erau parțial umane, cum era Sfinxul egiptean, cu corp de leu, aripi de pasăre și cap de femeie. Dar adevăratele himere umane, adică oamenii care aveau două seturi de ADN, fuseseră descoperite abia recent. O femeie care avusese nevoie de un transplant de rinichi, își testase copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
și Craiova erau arhipline 379. În alte numere ale revistei vieneze, 5, 6 și 8 din 4, 11 și 25 februarie, se relata situația sanitară din tabăra turcească. Febra tifoidă și gangrenele făceau ravagii, în timp ce medicii italieni care îngrijeau ostașii egipteni din armata otomană au fost și ei contaminați de bolile care pustiau regiunea dunăreană (holera, febra acută, dizenteria). La Varna au sosit foarte mulți observatori militari englezi și francezi, spre a asista trupele turcești, deși în oraș bântuiau holera, febra
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
stă pe limbă, dar nu ți-l mai amintești, ai un lapsus și limba Îți e Încleiată, cauți grăbit În buzunarul interior, acolo unde ții portmoneul, e gol, doar o monedă mică, neagră, găurită În mijloc, o monedă miceniană, asiriană, egipteană, o ții În pumnul strâns, o să ți-o ceară În parcaj, atunci când o să treci podul. Nu găsești foile mototolite cu textul conferinței ca să vezi unde ai greșit, dar ce noroc! Domnul e surd, nu aude, a Îmbătrânit și el, Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
aprindeau de la sine. La Delfi a stat un an, înconjurat cu respect de preoții lui Apolo, cărora le-a povestit despre misterele zeiței Isis și despre magii chaldeeni. Era atunci în floarea vârstei, purta o mantie albă, strânsă după moda egipteană, și o fâșie de purpură îi încingea fruntea. De acolo a plecat la Crotona, unde a întemeiat faimoasa sa școală. Clădirea, albă, strălucea în afara orașului, pe o colină ce domina golful. Se zărea de departe, printre chiparoși, măslini și nenumărate
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
te trimit cu gândul la Ali Baba sau, mai degrabă, la Șeherezada și la cele o mie de nopți. Ai impresia că trăiești o lume de poveste în care oricine se poate simți o noapte patrician roman, maharajah sau nobil egiptean, în funcție de gust și, bineînțeles, de posibilitățile financiare. Nu putea să lipsească din șirul "imperiilor" cel al filmului. Undeva în stânga noastră se deschide o gură imensă de leu care imită celebrul leu al studioului Metro Goldwin Mayer. Mă obosesc orgia de
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
31 august Dimineață, văd pe fereastră că "Miraj" are o piscină uriașă, șerpuitoare. Nu voi putea să mă laud că am făcut o baie în ea. Ne grăbim să ne întoarcem la Los Angeles. Din mașină, constat că piramida "imperiului egiptean" arată mai puțin interesant acum. În lumina zilei, toate cocotele sunt dezavantajate. Înainte de a trece granița dintre Nevada și California, zărim pe marginea șoselei un cazinou. Se cheamă "Ultima șansă". Căci în California jocurile de noroc sunt interzise. 31 august
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
al patrulea loc: ajungi la intersecția celor două treimi de curând încheiate ale hexagramei tale, ale cărții tale, ale drumului tău către grădina suspendată a dragostei pure, către prințesa luo na, prințesa așteptării luminoase. îți așezi inima pe talerul balanței egiptene de calcar din această intersecție, îți cântărești ba-ul tău, pasărea ta cu cap de om, treimea care ți-a rămas de parcurs este mai grea decât cele două treimi tocmai încheiate, te întristezi, apoi te arcuiești și țâșnești mai
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
fix, bine precizat. Nu au fost niciodată, împreună, la munte ori la mare; nici la țară. Erika mi-a schimbat viața. Este oglinda mea. Îmi întoarce aproape tot ceea ce gândesc. Tot ceea ce scriu. Îmi redă textele cu precizia unui scrib egiptean. Îi vorbesc. Muțenia ei nu mă deranjează, este tonică. Răspunde doar atingerilor mele. Sonorități care mă liniștesc, chiar dacă, uneori, las impresia că devin agitat: trăim, în felul nostru, adevărate orgii. Beții spirituale așteptate de-o viață. Citesc ceea ce a copiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
flori nei denti ficabile presărate, în ușor relief, dea supra lui (chiar deasupra, plutind parcă la un centimetru de materialul lucios). Iar pe cap să poarte, din același material, un mic turban ce-i alungea tâm plele în felul frumuseților egiptene. Și s-a întâm plat, de aseme nea, ca fata să aibă fire de walkman șerpuin du-i afară din urechi și pier zându-se, subțiri și duble, sub pânza sari-ului, detaliu teh no logic într-un con trast atât
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
noastră nu sunt decât lungiri ale organelor noastre, în sensul invers perspectivei - ocheane. Un astronom care-și pune ocheană e un animal cu creier contimporan și cu un ochi antediluvian. Cele 360 ale cercului sunt cele 360 zile ale anului egiptean. [2] Ochiul nu poate cuprinde decât o singură unitate, un cub oarecum de spațiu. De-aceea din momentul în care vei intra într-o sală lungă - perspectiva îți dă tot unitatea cubică, dar lungită și mergând spre piramidă. Egiptologie. Urechea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ș-a se pune în fruntea lor, pe când daca lumea l-ar fi știut, ar fi fugit de dânsul, ar fi avut propensiune de depărtare de el: aversiune. 331 {EminescuOpXV 332} ["LAȘI ȘI SPECULANȚI; VITEJI ȘI DREPȚI"] 2255 În fața poporului egiptean stăteau două popoare pelasge*: tuscolellegii* greci și erani* - Marte și M***, Marte și-a ales partea practică, artele, apucăturile industriale, chițibușurile numai a vieței dintr-o zi, M*** și-a ales partea cea bună*: eternitatea substanței cosmice și nemurirea sufletului
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
piatră cristalizată. În muzeu este portretul lui. Pe această statuă se găseau numirile complecte ale regelui. Aceste nume (pronume) făceau interesul nomenclaturei. CULTIVAREA ARTISTICĂ ȘI A CIVILIZAȚIUNEI ÎN GENERE 2287 Arhitectură, sculptură și pictură. În morminte găsim scene din viața egipteană în colori. Acestea dispar din ce în ce, colorile se efasează. Bem-Hassan. Vorbim acuma despre a 4[-a] și [a] 5[-a] dinastie manitonică. Egiptenii aveau puține colori precise, deci le puneau pe toate - dar știau a le pune astfel
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
hieroglifică este pe deplin dezvoltată. Găsim scrierea ca în imperiul nou. Caracterul propriu și principiul scrierei era deja pe deplin dezvoltate. Metale (fier chiar ) erau cunoscute. În acele vremi era deja dezvoltarea. 486 {EminescuOpXV 487} Zeitățile principale. Vedem continuitatea civilizațiunei egiptene. Trebuie să ajungă cu mult mai departe decât începuturile cunoscute nouă. Isis, Osiris - Localgott θa. Și ceilalți zei, cari aparțin cercurilor inferioare le găsim deja. Dacă găsim mai târziu și alte zeități încă, nu e un semn că n-au
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
din lume. Cei care se nasc aici rostesc cuvintele asemenea lor. Povesti că, în urmă cu opt-nouă secole, când pe clivus Palatinus se ridicau colibe de paie, din cele patru porturi din Miletus plecau convoaie spre Aegyptus. Și pe coasta egipteană se afla un port grecesc, care se numea Naukratis. Astfel, Miletus fusese puntea între noua, raționala speculație greacă și vechea, mistica înțelepciune egipteană. La Miletus, în punctul cel mai înalt al Viei Sacra, un arhitect grec concepuse cel mai grandios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ridicau colibe de paie, din cele patru porturi din Miletus plecau convoaie spre Aegyptus. Și pe coasta egipteană se afla un port grecesc, care se numea Naukratis. Astfel, Miletus fusese puntea între noua, raționala speculație greacă și vechea, mistica înțelepciune egipteană. La Miletus, în punctul cel mai înalt al Viei Sacra, un arhitect grec concepuse cel mai grandios templu construit vreodată în Mediterana, Didymaion, iar în jurul lui ridicase o pădure de o sută douăzeci de coloane. — În fața altarului veți vedea armura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
brațe ale deltei, dar în canale rămânea o apă verzuie, lângă care măgari legați la ochi se învârteau în cerc, ridicând palele roții cu apă mâloasă. — Aici s-au dat lupte îndelungate, murmură Germanicus. Aceasta era de fapt deci revolta egipteană despre care la Roma toți vorbiseră cu neplăcere, distrați și fără milă. Pe mile întregi nu se vedea altceva. În cele din urmă, spre asfințit, între nisip și palmieri se ivi în depărtare o stelă de piatră cu vârful aurit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și ale templelor care se iveau pe malurile marelui fluviu; și, asemenea multor călători de după el, încercă să le deseneze, sub privirea iritată a blândului Zaleucos, care acum vorbea foarte rar, numai când era întrebat. „Ju-nit Ten-tor“, scrise Gajus cuvintele egiptene cu caractere latine, apoi, în greacă: „Denderah“; apoi, pentru o insulă aflată mult mai la sud, „Phi-lac“, „Philae“. Isis, un nume asemenea unei adieri de vânt Abia la sfârșitul călătoriei - întoarcerea, în direcția curentului, fu mult mai ușoară și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
întrebă pe preot: — Te rog, repetă-mi precis numele corăbiilor sacre. Preotul le silabisi, privind capul aplecat al copilului care scria. — Și-apoi ce se întâmpla? întrebă Gajus cu calamusul în aer, în timp ce Zaleucos ținea răbdător sticluța conținând strălucitoarea cerneală egipteană. — Se cânta o rugăciune lungă, de alinare, care a fost picurată în mințile noastre cu mii de ani în urmă. Dar aceasta nu poate fi dezvăluită. — Și-apoi? Preotul răspunse că nu se întâmpla nimic. — Nu se sacrifică animale pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Noaptea, grupuri de vigiles adunau cadavrele și le aruncau în care. Soldații supravegheau străzile, iar în portul de apus o flotă de corăbii de transport, încărcate cu grâu, ridica ancora, îndreptându-se spre Puteoli, marele port al Romei. Prețul grâului egiptean Deodată, Germanicus renunță să mai fie prudent și, dintr-un impuls ce sfida orice logică, își spuse numele și gradul. Își jucă viitorul, poruncindu-le magistraților să deschidă pentru locuitorii Alexandriei enormele depozite de grâu. Fiul său fu cuprins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mână Roma. Cei mai puternici dintre optimates îi dădură dreptate. — Nu-i nevoie de multe arme ca să ataci imperiul dinspre Aegyptus. Pentru a opri corăbiile de transport în portul din Alexandria sunt de-ajuns două sute de soldați. Lipsită de grâul egiptean, Italia ar fi capitulat fără război. Cineva căruia o asemenea amintire îi convenea spuse că în venele lui Germanicus curgea sângele lui Marcus Antonius. Un altul strigă: — Renaște planul de a muta capitala la Alexandria! O acuzație care provoca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
fără leac Germanicus sosi la Antiohia cu sufletul plin de noile experiențe și de planuri mari. În dimineața următoare însă, la începutul unei zile care trebuia să fie entuziasmantă, în timp ce în atriu Gajus le povestea fraților mai mari impresionanta călătorie egipteană, își făcu apariția un tabellarius stator cu însemnele imperiale. Discuțiile și râsetele încetară pe dată. Curierul ceru să fie anunțat cu mare pompă. Germanicus tocmai ieșea din camerele sale, iar curierul îi înmână cu obrăznicie un plic, în public, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Ușa se deschise larg. Străbătând atriul, Calpurnius Piso amenință: — La Roma există încă un împărat căruia mă pot adresa. În spatele lui, cineva închise ușa camerei lui Germanicus. Ofițerii așteptară, adunați în grupuri, vorbind cu glas scăzut. Gajus, după luminoasele zile egiptene, fu cuprins din nou de spaima aceea fizică ce-i strângea stomacul și-i tăia răsuflarea. Dar inconștiența celor doi frați mai mari („Ce-ar putea să-i facă tatălui nostru? El are comanda. Cine poate să-l atace, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
popas, era întâmpinat de mulțimi din ce în ce mai mari. Ajunseră la Beneventum, oraș celebru pentru legendele sale misterice, într-o zi geroasă, la asfințit, printre dealuri acoperite de zăpadă. Sub un nuc bătrân, cu scoarța deschisă la culoare, preoții unui mic templu egiptean, construit în vremea lui Julius Caesar, întâmpinară cenușa lui Germanicus cu sunetele unor instrumente ciudate și arome pătrunzătoare. — Ca la Sais, îi șopti Gajus mamei sale. A doua zi de dimineață, Agrippina își mângâie fiul și-i spuse: În noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
astrologi din Răsărit au citit în planete că Tiberius a părăsit Roma pentru a nu se mai întoarce...“ Mânat de speranțe diferite, dar la fel de vii, poporul întreba de unde apăruse profeția. Întrebă și Gajus, amintindu-și povestirile mitice ale bătrânului preot egiptean din templul de la Sais. „Au cercetat cerul toată vara“, scrise Drusus, „cu instrumente aduse de la astronomii chaldeeni. Au citit cu precizie în astre că Tiberius va muri când va începe călătoria de întoarcere“. Tiberius, în schimb, îi închise și îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
fost de nesuportat pentru mine? Poate la fel cu ceea ce trăiești tu azi... Gajus o lăsă să-l mângâie; nu-i răspunse. Ea îi desenă ușor pe tâmple două cercuri cu degetele, ca să-i alunge gândurile. El închise ochii. — Sclavele egiptene mi-au spus că Marcus Antonius - din când în când îi spunea tatălui ei pe nume, ca unui personaj istoric -, în ultima vreme, când neliniștea creștea, o ruga pe regina lui să-l mângâie. Atingerea degetelor ei pe tâmplele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]