4,077 matches
-
duce la apariția unei anumite zone predispuse la declanșarea unor crize, cunoscută drept "focarul crizei". Un alt mecanism al epilepsiei ar putea fi amplificarea sensibilității receptorilor sau diminuarea răspunsului circuitelor inhibitoare ca urmare a unei leziuni la nivelul creierului. Aceste epilepsii secundare apar prin intermediul unor procese cunoscute sub numele de epileptogeneză. De asemenea, nefuncționarea barierei hematoencefalice poate reprezenta un mecanism cauzal, deoarece poate permite substanțelor din sânge să ajungă la creier. Crizele focale se declanșează într-una dintre emisferele creierului, în timp ce
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
dintre emisferele creierului, în timp ce convulsiile generalizate apar în ambele emisfere. O parte dintre tipurile de crize pot schimba structura cerebrală, în timp ce altele par să aibă un efect nesemnificativ. Glioza, pierderile neuronale și atrofia anumitor regiuni ale creierului sunt corelate cu epilepsia, dar încă nu se știe clar dacă epilepsia provoacă aceste modificări sau dacă aceste modificări conduc la epilepsie. Diagnosticarea epilepsiei se realizează, în general, pe baza descrierii crizei și a evenimentelor adiacente. O electroencefalogramă și imagistica cerebrală sunt, de asemenea
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
ambele emisfere. O parte dintre tipurile de crize pot schimba structura cerebrală, în timp ce altele par să aibă un efect nesemnificativ. Glioza, pierderile neuronale și atrofia anumitor regiuni ale creierului sunt corelate cu epilepsia, dar încă nu se știe clar dacă epilepsia provoacă aceste modificări sau dacă aceste modificări conduc la epilepsie. Diagnosticarea epilepsiei se realizează, în general, pe baza descrierii crizei și a evenimentelor adiacente. O electroencefalogramă și imagistica cerebrală sunt, de asemenea, o componentă de bază a tratamentului. Deși în
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
structura cerebrală, în timp ce altele par să aibă un efect nesemnificativ. Glioza, pierderile neuronale și atrofia anumitor regiuni ale creierului sunt corelate cu epilepsia, dar încă nu se știe clar dacă epilepsia provoacă aceste modificări sau dacă aceste modificări conduc la epilepsie. Diagnosticarea epilepsiei se realizează, în general, pe baza descrierii crizei și a evenimentelor adiacente. O electroencefalogramă și imagistica cerebrală sunt, de asemenea, o componentă de bază a tratamentului. Deși în majoritatea cazurilor se încearcă identificarea unui sindrom epileptic specific, acest
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
în timp ce altele par să aibă un efect nesemnificativ. Glioza, pierderile neuronale și atrofia anumitor regiuni ale creierului sunt corelate cu epilepsia, dar încă nu se știe clar dacă epilepsia provoacă aceste modificări sau dacă aceste modificări conduc la epilepsie. Diagnosticarea epilepsiei se realizează, în general, pe baza descrierii crizei și a evenimentelor adiacente. O electroencefalogramă și imagistica cerebrală sunt, de asemenea, o componentă de bază a tratamentului. Deși în majoritatea cazurilor se încearcă identificarea unui sindrom epileptic specific, acest lucru nu
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
cerebrală sunt, de asemenea, o componentă de bază a tratamentului. Deși în majoritatea cazurilor se încearcă identificarea unui sindrom epileptic specific, acest lucru nu este întotdeauna posibil. monitorizarea video și EEG se poate dovedi utilă în cazurile dificile. În practică, epilepsia este definită ca două sau mai multe crize epileptice, apărute într-un interval mai mare de 24 de ore, fără o cauză clară; de asemenea, criza epileptică poate fi definită ca semnele și simptomele temporare care rezultă din activitatea electrică
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
multe crize epileptice, apărute într-un interval mai mare de 24 de ore, fără o cauză clară; de asemenea, criza epileptică poate fi definită ca semnele și simptomele temporare care rezultă din activitatea electrică anormală a creierului. În același timp, epilepsia poate fi considerată o boală în cadrul căreia persoanele au cel puțin o criză epileptică, existând riscul apariției altor episoade. Liga Internațională împotriva i și Biroul Internațional pentru , parteneri colaboratori ai Organizației Mondiale a Sănătății, în declarația lor comună din 2005
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
fi considerată o boală în cadrul căreia persoanele au cel puțin o criză epileptică, existând riscul apariției altor episoade. Liga Internațională împotriva i și Biroul Internațional pentru , parteneri colaboratori ai Organizației Mondiale a Sănătății, în declarația lor comună din 2005, definesc epilepsia drept „o boală a creierului caracterizată de o predispoziție de durată de a genera crize epileptice și de consecințe neurobiolgice, cognitive, psihologice și sociale. Această definiție a epilepsiei implică apariția a cel puțin o criză epileptică”. Persoanele cu crize ar
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
ai Organizației Mondiale a Sănătății, în declarația lor comună din 2005, definesc epilepsia drept „o boală a creierului caracterizată de o predispoziție de durată de a genera crize epileptice și de consecințe neurobiolgice, cognitive, psihologice și sociale. Această definiție a epilepsiei implică apariția a cel puțin o criză epileptică”. Persoanele cu crize ar trebui clasificate în funcție de tipul de criză, cauza subiacentă, sindrom epileptic și episoadele apărute în timpul și în jurul crizelor. Tipurile de crize sunt clasificate fie în funcție de localizarea sursei crizei (crize
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
convulsiile psihogenice non-epileptice. Nivelul prolactinei serice este mai puțțin util în detectarea crizelor convulsive parțiale. Chiar dacă acesta este normal, o criză epileptică este posibilă și prolactina serică nu diferențiază crizele epileptice de sincopă. Nu este recomandat în cadrul diagnosticării standard a epilepsiei. O electroencefalogramă (EEG) poate indica activitatea cerebrală care sugerează un risc crescut de crize. Este recomandată doar pentru cei care este foarte posibil să fi avut o criză epileptică, pe baza simptomelor. În cazul diagnosticării epilepsiei, electroencefalografia poate ajuta în
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
în cadrul diagnosticării standard a epilepsiei. O electroencefalogramă (EEG) poate indica activitatea cerebrală care sugerează un risc crescut de crize. Este recomandată doar pentru cei care este foarte posibil să fi avut o criză epileptică, pe baza simptomelor. În cazul diagnosticării epilepsiei, electroencefalografia poate ajuta în diferențierea tipului de criză sau sindrom existent. În cazul copiilor, este necesară, în mod normal, doar după o a doua criză. Nu poate fi utilizată pentru a exclude diagnosticul și poate indica un rezultat fals pozitiv
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
caz în care tomografia computerizată este mai sensibilă și mai disponibilă. Dacă un pacient se prezintă la Urgențe cu o criză, însă își revine rapid, testele imagistice pot fi făcute mai târziu. Dacă o persoană a fost diagnosticată anterior cu epilepsie, prin imagistică, de obicei nu este necesară repetarea testului, chiar dacă apar crize ulterioare. Diagnosticarea epilepsiei poate fi dificilă și diagnosticarea greșită este frecventă (apărând în circa 5-30% din cazuri). Un număr de alte afecțiuni pot prezenta semne și simptome foarte
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
prezintă la Urgențe cu o criză, însă își revine rapid, testele imagistice pot fi făcute mai târziu. Dacă o persoană a fost diagnosticată anterior cu epilepsie, prin imagistică, de obicei nu este necesară repetarea testului, chiar dacă apar crize ulterioare. Diagnosticarea epilepsiei poate fi dificilă și diagnosticarea greșită este frecventă (apărând în circa 5-30% din cazuri). Un număr de alte afecțiuni pot prezenta semne și simptome foarte asemănătoare cu cele ale epilepsiei, inclusiv: sincopa, hiperventilația, migrena, narcolepsia, atacurile de panică și convulsiile
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
nu este necesară repetarea testului, chiar dacă apar crize ulterioare. Diagnosticarea epilepsiei poate fi dificilă și diagnosticarea greșită este frecventă (apărând în circa 5-30% din cazuri). Un număr de alte afecțiuni pot prezenta semne și simptome foarte asemănătoare cu cele ale epilepsiei, inclusiv: sincopa, hiperventilația, migrena, narcolepsia, atacurile de panică și convulsiile psihogenice non-epileptice (CPNE). Aproximativ una din cinci persoane consultate la clinicile de epilepsie prezintă CPNE și din cele care prezintă CPNE, circa 10% au epilepsie. Separarea celor două, exclusiv pe
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
din cazuri). Un număr de alte afecțiuni pot prezenta semne și simptome foarte asemănătoare cu cele ale epilepsiei, inclusiv: sincopa, hiperventilația, migrena, narcolepsia, atacurile de panică și convulsiile psihogenice non-epileptice (CPNE). Aproximativ una din cinci persoane consultate la clinicile de epilepsie prezintă CPNE și din cele care prezintă CPNE, circa 10% au epilepsie. Separarea celor două, exclusiv pe baza episodului de criză, fără teste suplimentare, este deseori dificilă. Copiii pot avea un comportament care poate fi confundat cu ușurință cu crizele
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
foarte asemănătoare cu cele ale epilepsiei, inclusiv: sincopa, hiperventilația, migrena, narcolepsia, atacurile de panică și convulsiile psihogenice non-epileptice (CPNE). Aproximativ una din cinci persoane consultate la clinicile de epilepsie prezintă CPNE și din cele care prezintă CPNE, circa 10% au epilepsie. Separarea celor două, exclusiv pe baza episodului de criză, fără teste suplimentare, este deseori dificilă. Copiii pot avea un comportament care poate fi confundat cu ușurință cu crizele epileptice, însă nu sunt. Acestea includ: episoade de apnee episodică, urinatul în timpul
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
în perioada nașterii și de a reduce paraziții din mediul înconjurător, cum ar fi tenia, pot fi utile. Eforturile dintr-o regiune a Americii Centrale de a scădea incidența teniei au dus la o scădere de 50% a cazurilor noi de epilepsie. Epilepsia este tratată de obicei cu medicamente administrate zilnic, după apariția unei a doua crize, însă în cazul celor cu un risc mare, tratamentul poate fi început după prima criză. În unele cazuri, pot fi necesare: o dietă specială, implantarea
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
perioada nașterii și de a reduce paraziții din mediul înconjurător, cum ar fi tenia, pot fi utile. Eforturile dintr-o regiune a Americii Centrale de a scădea incidența teniei au dus la o scădere de 50% a cazurilor noi de epilepsie. Epilepsia este tratată de obicei cu medicamente administrate zilnic, după apariția unei a doua crize, însă în cazul celor cu un risc mare, tratamentul poate fi început după prima criză. În unele cazuri, pot fi necesare: o dietă specială, implantarea unui
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
se recomandă alte medicamente, cum ar fi fenitoina. Status epilepticus convulsiv, care nu reacționează la tratamentul inițial, necesită internarea la secția de terapie intensivă și tratament cu medicamente mai puternice, cum ar fi tiopentona sau propofolul. Tratamentul de bază al epilepsiei îl constituie medicamentele anticonvulsivante, posibil pe întreaga durată a vieții. Alegerea anticonvulsivantului se face în funcție de tipul de criză, de sindromul epileptic, de alte medicamente utilizate, de alte probleme de sănătate și de vârsta și stilul de viață al pacientului. Inițial
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
dintre pacienți întrerup tratamentul din cauza efectelor adverse. Unele medicamente sunt asociate cu defecte congenitale când sunt administrate în timpul sarcinii. Valproatul este destul de problematic, în special în timpul primului trimestru. În ciuda acestui lucru, tratamentul este deseori continuat odată ce are efect, deoarece riscul epilepsiei netratate este considerat ca fiind mai mare decât riscurile prezentate de medicamente. Întreruperea treptată a medicamentelor poate fi rezonabilă în cazul unor persoane care nu prezintă crize timp de doi - patru ani; însă circa o treime din pacienți au o
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
nu prezintă crize timp de doi - patru ani; însă circa o treime din pacienți au o recurență, adesea în timpul primelor șase luni. Întreruperea tratamentului este posibilă în cazul a circa 70% din copii și 60% din adulți. Intervenția chirurgicală pentru epilepsie poate fi o opțiune pentru persoanele la care crizele focale persistă în ciuda altor tratamente. Printre aceste alte tratamente se numără cel puțin încercarea a două sau trei medicamente. Obiectivul operației este controlul total al crizelor ce se poate obține la
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
evitare constă în reducerea sau eliminarea declanșatorilor. De exemplu, în cazul persoanelor sensibile la lumină, folosirea unui televizor cu un ecran mai mic, evitarea jocurilor video sau ochelarii de soare pot ajuta. Unii susțin că câinii ce prezic crizele de epilepsie, un fel de câini utilitari, pot prezice crizele. Dovezile în favoarea acestui lucru sunt însă slabe. Biofeedbackul condiționat de operant bazat pe undele EEG îi poate ajuta pe cei ce nu reacționează la medicație. Dar metodele psihologice nu ar trebui folosite
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
operant bazat pe undele EEG îi poate ajuta pe cei ce nu reacționează la medicație. Dar metodele psihologice nu ar trebui folosite în locul medicației. Medicina alternativă, inclusiv acupunctura, intervențiile psihologice, vitaminele, și yoga, nu sunt considerate dovezi fiabile în favoarea tratamentului epilepsiei. Utilizarea canabisului ca medicament nu este o metodă susținută prin dovezi. Melatonina este susținută insuficient de dovezi. Epilepsia nu poate fi tratată, dar medicația de una singură poate controla în mod eficient crizele în circa 70% din cazuri. Dintre cei
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
nu ar trebui folosite în locul medicației. Medicina alternativă, inclusiv acupunctura, intervențiile psihologice, vitaminele, și yoga, nu sunt considerate dovezi fiabile în favoarea tratamentului epilepsiei. Utilizarea canabisului ca medicament nu este o metodă susținută prin dovezi. Melatonina este susținută insuficient de dovezi. Epilepsia nu poate fi tratată, dar medicația de una singură poate controla în mod eficient crizele în circa 70% din cazuri. Dintre cei cu crize generalizate, în peste 80% din cazuri acestea pot fi controlate prin medicație iar în cazurile de
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
se reduce la doar 50%. Un indicator al rezultatelor pe termen lung este numărul de crize din primele șase luni. Printre alți factori ce sporesc riscul unor rezultate slabe se numără: reacție slabă la tratamentul inițial, convulsiile generalizate, cazuri de epilepsie în familie, probleme psihice, și unde EEG ce reprezintă activitate epileptiformă generalizată. În țările în curs de dezvoltare, 75% din bolnavi sunt fie netratați, fie tratați necorespunzător. În Africa, 90% dintre bolnavi nu primesc tratament. Acest lucru este parțial legat
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]