6,312 matches
-
estetică franceză a secolului al XVIII-lea], "Journal of the History of Ideas", 4, 1980, pp. 579-599. Kristeller, Paul Oskar, The Modern System of the Arts: A Study în the History of Aesthetics [Sistemul modern al artei. Studiu de istoria esteticii], I, "Journal of the History of Ideas", 4, 1951, pp. 496-527; ÎI, "Journal of the History of Ideas", 1, 1952, pp. 17-46. Zac, Sylvain, Salomon Maïmon et leș malentendus du langage [Salomon Maïmon și ambiguitățile limbajului], "Revue de Métaphysique et
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Apărarea Europei, Raoul Girardet (coord.) • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Estetică pragmatista. Artă în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Istoria NATO, Jiři Fidler, Petr Mareš • Jean
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Viața lui Immanuel Kant], Hamburg, Felix Meiner, 1974, p. 71. Lecturi clasice care au prezentat interes pentru Kant apar menționate și în Francis X. J. Coleman, The Harmony of Reason: A Study în Kant's Aesthetics [Armonia rațiunii. Studiu despre estetică lui Kant], University of Pittsburgh Press, 1974, pp. 15-16. 9 "En 1740 Kant ingresó a la Universidad de Königsberg pară proseguir sus estudios en la facultad de filosofía. Las disciplinas que por entonces se enseñaban en dicha facultad, regentadas cadă
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
al lui Kant]. Ibid., p. 40. 17 Alexander Gottlieb Baumgarten, Reflexiones filosóficas en torno al poema [Reflecții filosofice despre poem]; în A. G. Baumgarten y otros, Belleza y verdad. Sobre la estética entre la Ilustración y el Romanticismo [Frumusețe și adevăr. Estetică între Iluminism și Romantism], Barcelona, Albă Ed., 1999. 18 Ernst Cassirer, Filosofía de la Ilustración [Filosofía Iluminismului], México, Fondo de Cultură Económica, 1984, p. 380. 19 Emmanuel Kant, Réflexions sur l' éducation [Reflecții asupra educației], Paris, J. Vrin, 1974, p. 119
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Augusto Messer, De Kant a Hegel [De la Kant la Hegel], Madrid, Revista de Occidente, 1933, p. 103. 41 [Copii dezorientați pentru care nu găsea invective suficient de puternice] Victor Basch, Essai critique sur l' esthétique de Kant [Eseu critic despre estetică lui Kant], Paris, J. Vrin, 1927, p. 407. 42 CJ, § 29, pp. 294-295. 43 Paul Oskar Kristeller, The Modern System of the Arts: A Study în the History of Aesthetics [Sistemul modern al artei. Studiu de istoria esteticii], ÎI, "Journal
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
critic despre estetică lui Kant], Paris, J. Vrin, 1927, p. 407. 42 CJ, § 29, pp. 294-295. 43 Paul Oskar Kristeller, The Modern System of the Arts: A Study în the History of Aesthetics [Sistemul modern al artei. Studiu de istoria esteticii], ÎI, "Journal of the History of Ideas", 1, 1952, pp. 496-527. 44 M. Campo, La genesi del criticismo kantiano, pp. 398-399. De asemenea în (dintre lucrările citate de noi) L. W. Beck, Early German Philosophy, cap. III. 45 Alfred Baeumler
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
kantiano, pp. 398-399. De asemenea în (dintre lucrările citate de noi) L. W. Beck, Early German Philosophy, cap. III. 45 Alfred Baeumler, Das Irrationalitätsproblem în der Ästhetik und Logik des 18. Jahrhunderts bis zur Kritik der Urteilskraft [Problemă iraționalului în estetică și logica secolului al XVIII-lea până la Critică facultății de judecată], Darmstadt, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, 1975. În legătură cu înrâurirea lui Shaftesbury asupra conceptelor kantiene de geniu și frumos, Ernst Cassirer dezvolta un comentariu detaliat în cartea sa despre filosofia Iluminismului, iar Kristeller
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
und der Kunst, ohne die mindeste Regung von Begierde, mit Vergnügen und Wohlgefallen." Moses Mendelssohn, Morgenstunden, oder Vorlesungen über das Dasein Gottes [Ore matinale sau conferințe despre existența lui Dumnezeu]; în Schriften zur Philosophie, Aesthetik und Apologetik [Scrieri de filosofie, estetică și apologetica], I, Hildesheim, Georg Olms Verlagsbuchhandlung, 1968, cap. VII, p. 352. Tetens de asemenea afirmă că cele trei facultăți ale sufletului sunt intelectul, voința și sentimentul (primele două active iar cea de-a treia pasivă), deși în termeni al
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
cel al conceptelor utilizate de Mendelssohn, nici cu acela pe care îl folosește Kant. L. W. Beck, op. cît., p. 417. 54 Réflexions critique sur la poésie et sur la peinture; Apud Juan Plazaola, Introducción a la estética [Introducere în estetică], Madrid, Ed. Católica, 1973, secțiunea antologica, p. 82. 55 [Epoca geniului] Antonio Marí, Euforión. Espíritu y naturaleza del genio [Euforion. Spiritul și natura geniului], Madrid, Ed. Tecnos, 1989, p. 101. 56 Ibidem. De asemenea în R. A. C. Macmillan, op. cît
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Voraussetzung eines spezifisch ästhetischen Subjekts. Das bloße Nachdenken über das Schöne erzeugt noch keine Ästhetik." [Grecii și medievalii au cunoscut, efectiv, începuturile unei științe și tehnologii a artei, o încercare de psihologie și de metafizica a frumosului, dar nu o estetică în sens modern. Tuturor acestor începuturi le lipsea un fundament anume: acela al unui subiect specific estetic. Simplă reflecție asupra frumosului nu produce încă o estetică.] Ibid., p. 2. 59 A. Marí, op. cît., pp. 101 și urm. 60 "For
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
a artei, o încercare de psihologie și de metafizica a frumosului, dar nu o estetică în sens modern. Tuturor acestor începuturi le lipsea un fundament anume: acela al unui subiect specific estetic. Simplă reflecție asupra frumosului nu produce încă o estetică.] Ibid., p. 2. 59 A. Marí, op. cît., pp. 101 și urm. 60 "For over thirty years he hâd discussed the nature of Genius în his lectures on Logic and Anthropology..." R. A. C. Macmillan, op. cît., p. 179. 61 Tezele
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Estructura mental y energías del hombre [Structura mintală și energiile omului], México, Universidad Nacional, 1959, pp. 62-64. 70 Rolland de Renéville, L' expérience poétique [Experiență poetica], Génève, A la Baconniere, 1948, p. 22. 71 Ștefan Morawski, Fundamentos de estética [Fundamentele esteticii], Barcelona, Ed. Península, 1977, p. 22. 72 René Wellek y Austin Warren, Teoría literaria [Teoria literară], Madrid, Ed. Gredos, 1981, p.105. 73 Hernani Mandolini, Ensayo sobre la psicología del hombre de genio [Eseu despre psihologia geniului], Buenos Aires, [f. ed.
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
der Urteilskraft, § 52, p. 182. 84 CJ, § 52, p. 395. În textul german: "noch unnützlicher und mit sich selbst unzufriedener". Kritik der Urteilskraft, p. 183. 85 D. W. Gotshalk, Form and Expression în Kant's Aesthetics [Formă și expresie în estetică lui Kant]; în Ruth F. Chadwick and Clive Cazeaux (Eds.), Immanuel Kant. Critical Assessments [Immanuel Kant. Aprecieri critice], London, Rutlidge, 1992, pp. 147 și urm. 86 Paul D. Guyer, Formalism and the Theory of Expression în Kant's Aesthetics [Formalism
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Chadwick and Clive Cazeaux (Eds.), Immanuel Kant. Critical Assessments [Immanuel Kant. Aprecieri critice], London, Rutlidge, 1992, pp. 147 și urm. 86 Paul D. Guyer, Formalism and the Theory of Expression în Kant's Aesthetics [Formalism și teorie a expresiei în estetică lui Kant], "Kant-Studien", H. 1, 1977, p. 60. 87 CJ, § 51, p. 384. 88 CJ, § 47, p. 362. 89 "Mi-e rușine cu voi, domnilor poeți, / pentru săracă voastră neputința, / pentru că n-ați făcut decât să vă gâdilați cu floricele
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
l' éducation, p. 82. Aceeași afirmație apare și în CJ, § 83, p. 597. 151 CJ, § 44, pp. 354-355. 152 Kineret S. Jaffe, The Concept of Genius: its changing Role în Eighteenth-Century french Aesthetics [Conceptul de geniu: rolul lui mutabil în estetică franceză a secolului al XVIII-lea], "Journal of the History of Ideas", 4, 1980, p. 590. 153 Apud Edgar de Bruyne, Estudios de estética medieval. ÎI: Época románică [Studii de estetică medievală. ÎI: Epoca romanica], Madrid, Ed. Gredos, 1959, p.
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
french Aesthetics [Conceptul de geniu: rolul lui mutabil în estetică franceză a secolului al XVIII-lea], "Journal of the History of Ideas", 4, 1980, p. 590. 153 Apud Edgar de Bruyne, Estudios de estética medieval. ÎI: Época románică [Studii de estetică medievală. ÎI: Epoca romanica], Madrid, Ed. Gredos, 1959, p. 241. 154 Ibid., p. 23. 155 [I-am citit pe Virgiliu, Horațiu, Severino, Tulio, si nu doar o dată ci de mii de ori] Epist. fam., XXII (1359, destinată lui Giovanni Boccaccio
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
los elementos presentes en el poema." Juan Ferraté, Dinámica de la poesía [Dinamismul poeziei], Barcelona, Ed. Seix-Barral, 1982, p. 88. 183 Paul Crowther, Fundamental Ontology and Transcendent Beauty. An Approach to Kant's Aesthetics [Ontologie fundamentală și frumos transcendental. Studiu despre estetică lui Kant], "Kant-Studien", H. 1, 1985, p. 67. 184 Salim Kemal, The Importance of Artistic Beauty [Însemnătatea frumosului artistic], "Kant-Studien", H. 4, 1980, p. 498. 185 CJ, § 49, pp. 374-375. 186 Ibid., p. 374. 187 Tudor Vianu, Los problemas de la
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
primul rând "liberă"] Hermann Mörchen, Die Einbildungskraft bei Kant [Imaginația în concepția lui Kant], Tübingen, Max Niemayer Verlag, 1970, p. 169. 212 Walter Biemel, Die Bedeutung von Kants Begründung der Ästhetik für die Philosophie der Kunst [ Însemnătatea fundamentării kantiene a esteticii pentru filosofia artei], Köln, Kölner Universitäts Verlag, 1959, p. 79. 213 Op. cît., p. 14. 214 Sân Juan de la Cruz, Coplas de él mismo, hechas sobre un éxtasis [Rime proprii despre un extaz]. 215 [gândurile fără conținut sunt goale, intuițiile
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
rectorului Universității, a multor notabilități școlare și-n fața studenților în fine. Negreșit am fost datori să citim asemenea cuvântare, cu atât mai mult că trece de operă a doctorului în litere, a judecătorului de la trib. Ilfov, a profesorului de estetică de la Facultatea din București, a maiestrului de conferințe de la Școala Normală; c-un cuvânt, de lucrare a unei personalități considerabile în aparențî, dar un ambițios de arginți ce se înfățișează ambițios de știință în realitate. Se vede că ziua de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
doi profesori, dintre cari unul va preda numai limba latină în cele dendîi două, clase. 2. Limbele română, franceză și germană cu literaturele lor, predate de trei profesori. Profesorul de limba română va preda și noțiuni de psihologie, logică și estetică. 3. Istoria civilizațiunei, cu noțiuni de arheologie și de sociologie, predate de un profesor. 4. Cosmografia, geologia și geografia, predate de un profesor. 5. Fizica descriptivă, chimia cu mineralogia, anatomia și fiziologia plantelor și animalelor, predate de un profesor. 6
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
greacă cu noțiuni de filologie. 2. În locul celor doi profesori pentru limba latină, lexicografia greacă și noțiuni de filologie, vor fi doi profesori sau profesoare, pentru următoarele două cursuri. a) Noțiuni elementare de psihologie, logică, morală, drept și economie politică; estetică cu aplicațiuni la artele frumoase și mai cu seamă la viața socială; pedagogică și metodologică, cu toate aplicațiunile lor. b) Noțiuni de higienă și de medicină, cu aplicațiunile lor speciale la copii și la femei. 3. În loc de exerciții militare maistrul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
În cultura noastră cu deosebire Titu Maiorescu, Nae Ionescu, Tudor Vianu, Ovidiu Papadima și alții, s-au aplecat cu insistență asupra acestei laturi a existenței umane. Iată În sfârșit de ce frumosul face obiectul unei științe aparte, cunoscută sub numele de estetică, consacrată ca știință Încă de la 1770 când Alexander Gotlieb Baumgarten publică celebrul său tratat Întitulat „Aestetica”. De altfel Baumgarten, În abordarea frumosului ca valoare, vorbește de cele două trepte În percepția și cunoașterea lui; o treaptă inferioară, instinctuală, senzorială la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
inferioară, instinctuală, senzorială la nivel de percepție prin simțuri, extrem de subiectivă și o treaptă superioară la nivel de percepție intelectuală, rațională, elevată, educată, prin urmare oarecum mai obiectivă. Definirea frumosului Frumosul, așa cum este conceput astăzi, este „o categorie fundamentală a esteticii prin care se reflectă Însușirea omului de a simți emoția În fața operelor de artă, a fenomenelor și obiectelor naturii și care are ca izvor obiectiv dispozția simetrică a părților obiectelor, imbinarea specifică a culorilor, armonia sunetelor etc.”. Cu alte cuvinte
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
implinit, care și-a Încheiat devenirea desăvârșindu-se. Aristotel Încearcă o separare a philiei (iubirii), introducând frumosul În lumea metafizicii și vorbește despre frumosul din natură și frumosul din noi, ca percepție care s-ar răsfrânge asupra lumii Înconjurătoare. Întemeietorul esteticii (Baumgarten) va considera mult mai târziu că arta, ca expresie a frumosului artistic (creat), este „un veșmânt sensibil, imaginativ al unui concept intelectual” ideie la care va adera și Immanuel Kant În secolul al XIX-lea. Așa Încât de la etichetarea frumosului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
asociat simplității, umilinței, bunei cuviințe, toate În spiritul demnității creștine, a valorilor umane care țin de tradiția multimilenară a poporului și neapărat Însoțită de viziunea transcedentală pentru viața de dincolo, desigur Îmbrăcată numai În haina hristică. Dacă știința, etica și estetica definesc astăzi cu atâta acuratețe adevărul, binele și frumosul În viața individuală și socială, Întrebarea care s-ar putea pune este, ce ar trebui făcut ca omul frumos să fie cel pe care-l ai În față zi de zi
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]