4,693 matches
-
Doboș Boca, Neculai Roșca, George Fonea, G. Săteanu, Ion Stelaru ș.a. Întreținea o bogată cronică literară, filosofică, artistică, universitară, cinematografică, însemnări bibliografice pentru cărțile și revistele primite, prezentarea unor volume de beletristică și poezie, ale unor societăți culturale sau literare, evocări literare și ale unor personalități etc. Rubrici mai frecvente: Note, Gânduri, Sugestii. Au mai colaborat: G. Fonea, Victor Săhleanu, E. Ar.Zaharia, Neculai Tăutu ș.a. Acțiunile organizatorice și de cultură ale revistei Orizont erau descrise pe larg și cu obiectivitate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Enescu, V. Herghelegiu, I.V. Goraș, dar și bucăți literare; Grija dintâi: satul, de E. Boca, Parabola Talanților, de Gh. Buzdugan. Mai semnau: T. Lianiu, A. Dragu, I. Crețeanu, Șt. Lazăr, ultimii prezenți mai ales prin poezie. Erau și lucrări de evocare caldă a eroilor-învățători: M. Galan și C. Hulea, realizate de H. Poștariu. Revista venea cu sugestia alcătuirii unei cărți de aur a învățătorilor căzuți pe front pentru apărarea patriei. Voința Școalei, an XIX, 1942, Cernăuți, Piața Unirii nr.3. * Voința
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fapt, nu putem ierta ceea ce am uitat... De altminteri, tocmai pentru că uităm fără condiții, nici nu ni se cere iertare". Tot în acest dialog se remarcă: "memoriile și mărturiile încep să fie privite cu ochi critici de literați, tot astfel evocarea trecutului e rău văzută cazul cel mai grav sau privită cu indiferență sau, în fine, cel mai curent, ignorată!" O astfel de mărturie începem să publicăm, în serial, din acest număr al "Convorbirilor". Este cazul dramaturgului Ion Luca, unul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
realizări". Plin de "o tinerească energie creatoare", cum singur se definește într-o scrisoare, în toată perioada exilului, între numeroasele scrieri, multe cu un pronunțat caracter istoric și/sau politic, a fost atras și de anumite subiecte culturale, între care evocarea unor personalități s-a dovedit cît se poate de prolifică. Între cei pe care pana lui i-a zugrăvit cu obiectivitate, dar nu lipsită de patima unor principii de la care refuza să abdice, s-au aflat: Un junimist antisemit A.C.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
junimist antisemit A.C. Cuza (1956), Poezie și politică Octavian Goga (1956), Un singuratic: C. Stere (1956), Nicolae Iorga (1957) etc. Pe toți cei evocați, Pamfil Șeicaru i-a cunoscut îndeaproape, a fost cu ei, mai mult sau mai puțin, prieten, evocările sînt pline de amănunte și fapte care altfel ar fi căzut în noaptea uitării, pierdute pentru totdeauna. Între cele mai reușite portrete, pline de admirație, nostalgie, colorat afectiv, dar nu lipsit de exactitate psihologică și caracterială, este al lui Nicolae
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
încurcătură credea profesorul și atunci s-a adresat soției. Cu un zîmbet de mamă, coana Catinca a plătit. Concluzia lui Iorga: "Ei, dragă, s-au scumpit toate, totdeauna descopăr că am mai puțini bani decît costă un lucru"". În afara acestor evocări, multe din ele publicate și în țară, după '89, revoltat de transformarea lui Mihail Sadoveanu și Tudor Arghezi în susținători ai regimului comunist, va apela din nou la arma sa redutabilă: pamfletul. Sub titlul Rechizitorii, cele două pamflete vor fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Baltica de Ștefan Iureș, Cincisutistul de Ion Brad, Întoarcerea în patrie de T. G. Maiorescu, Studenta de Aurora Cornu, Fete în uniformă de Valeria Boiculesei și altele. De asemenea, tot în genul epic există numeroase realizări de valoare pe linia evocării trecutului de luptă al poporului nostru, al clasei noastre muncitoare. Astfel, ciclul 1907 de Tudor Arghezi, poemele Bălcescu de Eugen Jebeleanu, Chivără roșie și În frunte comuniștii de M. Beniuc, Cîntec de leagăn al Doncăi și În tîrg la Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de apologie ale regimului comunist ori a liderilor comuniști. Extremismul de stînga trebuie respins cu aceeași hotărîre precum cel de dreapta. A nega crimele comunismului este la fel de inacceptabil cu a nega pe cele ale fascismului. La fel cum este intolerabilă evocarea apologetică a crimelor contra umanității comise de regimul Antonescu, considerăm că este de neacceptat proliferarea de busturi și alte forme comemorative în raport cu activiștii comuniști. Interzicerea afișării în public a simbolurilor și însemnelor comuniste (steaua roșie, drapelul roșu cu secera și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Gaster (1856-1939), stabilit la Londra (din 1887, rabin-șef al comunității evreilor de rit spaniol), preocupat Îndeosebi de literatura populară românească... Evreii au avut o pondere considerabilă În literatura românească interbelică, abordând cele mai variate subiecte și formule literare, de la evocarea pitoreștilor cartiere evreiești (astăzi dispărute), până la science-fiction, dadaism și suprarealism (contribuții asupra cărora voi reveni). Prin evrei, cultura românească a căpătat un grad sporit de diversitate. Maghiarii Resentimentele româno-maghiare se hrănesc dintr-o dublă frustrare. Mai Întâi, până la 1918, românii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
apărut mai Întâi În franceză sub titlul Forêt interdite (1955), se prezintă ca o Îmbinare de realism și fantastic (dar cine poate ști dacă fantasticul nu e mai adevărat decât adevărul?). Istoria este prezentă și chiar copleșitoare; de remarcat impresionanta evocare a Londrei lovite de bombardamentele germane (În 1940, Eliade era atașat cultural al Legației române În Marea Britanie). Dar la fel de prezentă și de obsedantă este căutarea ieșirii din istorie, eliberarea de constrângerile Timpului. În „noaptea de Sânziene“, potrivit folclorului românesc, se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și Hortensia Papadat-Bengescu (1876-1955), romancieră a stărilor morbide și a unor complicate meandre psihologice. Însă romanul cel mai apreciat de critica românească — potrivit unei anchete recente — Îi aparține lui Mateiu Caragiale (1885-1936), fiul lui I.L. Caragiale: Craii de Curtea-veche (1929), evocare de factură „decadentă“, Într-un stil extrem de elaborat, a unui București nocturn, indolent și bântuit de vicii (text caracteristic pentru tentația românească, literară, dar și reală, a evadării din istorie). Printre poeți, sunt de menționat Tudor Arghezi (1880- 1967), cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu talent: Gheorghe Crutzescu, Podul Mogoșoaiei. Povestea unei străzi, București, 1943. 3. O detaliată descriere a „micului Paris“ (inclusiv numeroase imagini fotografice) În lucrarea unui francez stabilit În România: Frédéric Damé, Bucarest en 1906, București, 1907. Câteva decenii mai târziu, evocarea unui alt francez: Paul Morand, Bucarest, Paris 1935 și 1990 (versiune românească: București, Cluj, 2000). 4. Trimit În această privință din nou la lucrarea lui Dinu C. Giurescu, Distrugerea trecutului României. 5. Dionisie Eclesiarhul, Hronograf 1764-1815, București, 1987, p. 83
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
4. Trimit În această privință din nou la lucrarea lui Dinu C. Giurescu, Distrugerea trecutului României. 5. Dionisie Eclesiarhul, Hronograf 1764-1815, București, 1987, p. 83. Tot la Dionisie și o descriere detaliată a focului din 1804. În ansamblu, este o evocare pitorească și naivă a epocii, așa cum a văzut-o și a Înțeles-o un bucureștean de rând. 6. Un bun ghid al Bucureștiului, cu multe informații istorice și bogat ilustrat: Rolf Peter Reimer, Bukarest. Kultur-Historischer Stadt-Führer, București, 2000. </endnotelist>
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să mă viziteze și pentru a discuta, așa cum scrie textual: „căci vreau să cinstesc memoria mamei Dvs. așa cum se cuvine aici la Fălticeni, orașul copilăriei ei, atât la Galeria oamenilor de seamă , cât și ori de câte ori se va ivi prilejul prin evocări duioase despre distinsa noastră poetă” . Având În vedere sentimentele ce ne leagă, precum și faptul că Dvs. sunteți singurul ce v ați aplecat asupra operei Doinei, preocupare pentru care nimeni până azi nu și-a găsit timpul necesar, În afara unor formale
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
nimic. Și acum să vă răspund la cele solicitate de Dv. Despre familia de artiști ai mamei mele, precum și despre activitatea artistică a mamei și bunicului meu, veți putea găsi destul material În volumele de amintiri din teatru sau În evocarea vieții și activității artistice a unor mari artiști ai scenei noastre. Vă voi indica unele lucrări În care veți găsi pasaje referitoare la familia mamei mele - o familie de artiști - precum și amănunte și aprecieri cu privire la activitatea trupei de operetă Al.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mele - o familie de artiști - precum și amănunte și aprecieri cu privire la activitatea trupei de operetă Al.P. Marinescu și a mamei mele Nora Marinescu: Aristizza Romanescu 30 de ani - Amintiri - ediția 1960, Editura de Stat pt. literatură și artă. Vladimir Maximilian - Evocări, ediția 1956, Editura ESPLA și ediția 1962 - Editura Meridiane. George Niculescu-Basu - „Amintirile unui artist de operă”, Ediția 1958. Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.P.R. Leonard de Th. Bălan - ediția 1961. Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.P.R. 643 Jules
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Demostene Botez. L-ați putea zări la direcția „Vieții Românești” marția și vinerea, ora 6-7 ½ seara. Uneori și În celelalte zile ale săptămânii. Referindu-vă la cele ce vă comunic prin prezenta - am convingerea că veți obține rândurile utile pentru evocarea Lucreției Andriu. Pe Romulus Vulpescu am izbutit să-l găsesc. Răspunsul lui e Îmbucurător: Am găsit Înțelegere deplină. Păstrează o vie amintire poetei Andriu. Posedă manuscrise foarte interesante de la dânsa. E dispus să le Împărtășească Muzeului Împreună cu acea „caracterizare” a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
lunii, vin la mine turiști streini (am fost anunțat de asta și voi lua o decizie) . Trimit foto ce mi-a dat Dr. Diaconescu . I-am spus că mă așteptam la un peisaj. A mai fost la Biblioteca locală, o evocare G. Călinescu. S-a deschis, aici, și o expoziție la Muzeul local: Șoldănescu, Băeșu, Stahi, lucrări foarte bune. Cu dragi sentimente familiei și matale, Teodor Tatos P.S. O expoziție În Germania , este conturată aproape sigur. </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
semnate de tine și gândul m-a dus cu decenii În urmă, reactualizând pe colegul meu din liceu, care de pe atunci sa impus În ochii mei prin seriozitate, scrupulozitate, modestie, toate atribute ale unui fond spiritual poate prea ales uneori. Evocarea prof. Stino prezentată deosebit de succint și totuși impresionant de cuprinzător mi-a plăcut f. mult, deasemeni și a lui C. Porumbescu. Apreciez În mod deosebit puterea de sinteză, puterea de concentrare a elementelor care deși prezentate lapidar, creionează cu convingere
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Ar fi ideal să puteți obține casa Tatos pentru Muzeu, deși cred că va fi greu să evacuați „Grădinița” din ea. D-na Ungureanu vrea neapărat ceva de la Horia L. pentru „Mărturii”. Poate obții mata de la el câteva rânduri de evocare a lui Eugen L. Nu cam știu ce obiecte personale să trimit, deși posed unele din Flt. Nu sunt o persoană atât de Însemnată, pentru ca și obiectele să fie interesante pentru vizitatori. Totuși, dacă socotiți... (poate diplome, distincții etc.). Mă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a fost institutoare la Școala mea de aplicație (la Șc. Normală) și prietena bună a soției mele. Ce vreți să știți despre dânsa? A murit la Văratic și era cam maniacă religioasă. 15) Continui să-i transmit d-lui Popa evocări din Germania și mă bucur, că Vă place. Îi trimit și o nuvelă mai mare a mea: „Duduia Oli”, a cărei acțiune se petrece În Flt. Ai citit mata ceva din ea? Mă apropii de sfârșitul ei, dar sunt acum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
alese sentimente, I. Teodorescu </citation> <citation author=”TEODORESCU Paul ” loc=”București” data=”6 aprilie 1977”> Stimate domnule Dimitriu, Mulțumim călduros, și Lenuș și eu, pentru delicata d-tale atenție. Duioase aduceri aminte ne-a stârnit Băncuța, În colorata d-tale evocare . Aceste rânduri confirmă că suntem zdraveni, după cutremurul care a făcut ravagii În cartierul nostru. Două blocuri, Îndeajuns de apropiate de locuința noastră, s-au prăbușit. Casa În care stăm, veche de un veac, a rezistat destul de bine, rămânând În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mulțumesc pentru aprecierile ce le faceți cu privire la modesta mea activitate și la cartea mea. Mă bucur mult că ați folosit-o, că V-a fost utilă. Este pentru mine o mare satisfacție. Vă mulțumesc de asemenea pentru frumoasa și delicata evocare a orașului D-stră drag și a atmosferei lui liniștitoare și prielnică meditațiilor literare. Voi fi fericită să-l văd cândva și să-i simt trecutul. Vă mai rog un lucru - și cu aceasta Închei, că prea m-am Întins - să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la Bordeaux, într-o casă din apropiere, în 1828), pentru ca să nu te mai mire existența unui asemenea Turn Babel cultural într-o provincie franțuzească. Cu ocazia centenarului librăriei, în 1996, în cadrul colecției Mollat a apărut o carte de impresii și evocări semnate de un grup de vizitatori ai săi, nu mai puțin faimoși: Jean d'Ormesson, Philippe Sollers (originar din Bordeaux), Jean-Marie Planes, Michel Onfray, Cristine de Rivoyre, Jean-Didier Vincent ș.a. VASILE GÂRNEȚ: Caut cărți de autori români: Ionesco, Eliade, Cioran
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
deputaților din Estonia interbelică, de dinaintea anexării sovietice - imagini pe care le comentează, pe un ton grav și părintesc, totodată, profesorii în fața copiilor învățați să țină la patria lor adevărată, nu la una fictivă, impostoare... Mi-e teamă că tonul acestor evocări va fi, inevitabil, ușor romanțios, melancolic. Nu vom sta aici decât o zi și jumătate, încât cea mai mare ispită va fi să revedem măcar câteva dintre locurile care ne captaseră atenția la vizita noastră de anul trecut. Mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]