7,566 matches
-
ezitare comună a personajului și a cititorului, aceștia fiind chemați să decidă dacă ceea ce percep ține sau nu de realitate, așa cum se înfățișează ea opiniei curente”. Observăm că fantasticul ar trebui considerat ca o simplă piatră de hotar, căci autorul fantastic intenționează să nareze o serie de evenimente incredibile, de aceea el se vede obligat să adopte o tactică specială alternând în mod continuu secvențele în care apare miraculosul cu cele de verosimilitate mai mult sau mai puțin confuză. Putem remarca
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
evenimente incredibile, de aceea el se vede obligat să adopte o tactică specială alternând în mod continuu secvențele în care apare miraculosul cu cele de verosimilitate mai mult sau mai puțin confuză. Putem remarca că în studiul Introducere în literatura fantastică, Todorov face o confuzie de termeni, acesta nu consideră miraculosul un simplu element epic al fantasticului, ci un ,,gen’’ propriu, o modalitate a artei. Greșelile rezultă, așadar, din alăturarea aproape întâmplătoare a două categorii distincte, miraculosul propriu, numit și fabulos
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
continuu secvențele în care apare miraculosul cu cele de verosimilitate mai mult sau mai puțin confuză. Putem remarca că în studiul Introducere în literatura fantastică, Todorov face o confuzie de termeni, acesta nu consideră miraculosul un simplu element epic al fantasticului, ci un ,,gen’’ propriu, o modalitate a artei. Greșelile rezultă, așadar, din alăturarea aproape întâmplătoare a două categorii distincte, miraculosul propriu, numit și fabulos, aceasta fiind posibilă cu toate că el atribuie acestui domeniu denumirea intermediară de fantastic miraculos, iar în cazul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
în cazul celui de-al doilea sintagma de miraculos-pur. Ierarhizarea nu este ușor acceptată fiindcă, de această dată, deosebirea nu mai este una propriu-zisă, ci una de esență, căci nu poate fi delimitat miraculosul de fantastic. 1.3. Caracteristicile prozei fantastice Literatura fantastică se dovedește a fi una de frontieră, atâta vreme cât nu există un fantastic pur, decantat de orice elemente reziduale și situate în afara oricăror influențe. Astfel, inventariem o serie de concepte ce fac trimitere într-o anumită măsură la fantastic
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
celui de-al doilea sintagma de miraculos-pur. Ierarhizarea nu este ușor acceptată fiindcă, de această dată, deosebirea nu mai este una propriu-zisă, ci una de esență, căci nu poate fi delimitat miraculosul de fantastic. 1.3. Caracteristicile prozei fantastice Literatura fantastică se dovedește a fi una de frontieră, atâta vreme cât nu există un fantastic pur, decantat de orice elemente reziduale și situate în afara oricăror influențe. Astfel, inventariem o serie de concepte ce fac trimitere într-o anumită măsură la fantastic: fabulosul feeric
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
în afara oricăror influențe. Astfel, inventariem o serie de concepte ce fac trimitere într-o anumită măsură la fantastic: fabulosul feeric, miraculosul mitico-magic și superstițios, ocultismul inițiatic, științifico-fantastic, proza poetică și alegorică, proza vizionară, literatura de aventuri, proza de analiză, literatura fantastică fiind un un tip modern de literatură narativă, caracterizat în special prin mister, suspans și incertitudine, ea fiind recunoscută ca specie literară de sine stătătoare în secolul al XIX-lea. În basme identificăm un fabulos feeric, într-o ambianță în
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
aici supranaturalul face parte din ordinea lucrurilor. Personajele din basm nu neliniștesc, deoarece își duc viața într-un tărâm necunoscut, fără nici o comunicare cu lumea noastră obișnuită. În timp ce eroul din poveste își anunță sosirea (prin aruncarea buzduganului), protagonistul din povestirea fantastică este imprevizibil, apare în chip misterios în manifestări senzaționale, este ceea ce a fost numit insolit fantastic. Spre deosebire de basme, în povestiri percepem miraculosul mitico-magic și superstițios. Dacă în povestirile mitologice întâlnim fabulația convențională, în povestirile fantastice remarcăm prezența brutală a misterului
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
aruncarea buzduganului), protagonistul din povestirea fantastică este imprevizibil, apare în chip misterios în manifestări senzaționale, este ceea ce a fost numit insolit fantastic. Spre deosebire de basme, în povestiri percepem miraculosul mitico-magic și superstițios. Dacă în povestirile mitologice întâlnim fabulația convențională, în povestirile fantastice remarcăm prezența brutală a misterului în cadrul vieții reale, fiind legat de stările morbide ale conștiinței. În spațiul literaturii fantastice se vorbește despre ocultismul inițiatic, ca fiind o marcă a ficțiunii pure. Deși inserarea științelor oculte în acest domeniu a fost
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
numit insolit fantastic. Spre deosebire de basme, în povestiri percepem miraculosul mitico-magic și superstițios. Dacă în povestirile mitologice întâlnim fabulația convențională, în povestirile fantastice remarcăm prezența brutală a misterului în cadrul vieții reale, fiind legat de stările morbide ale conștiinței. În spațiul literaturii fantastice se vorbește despre ocultismul inițiatic, ca fiind o marcă a ficțiunii pure. Deși inserarea științelor oculte în acest domeniu a fost uneori contestată, mulți scriitori au explorat materia ocultismului magic, atrași de mitul reintegrării, aceștia au exprimat în operele lor
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ocultismul inițiatic, ca fiind o marcă a ficțiunii pure. Deși inserarea științelor oculte în acest domeniu a fost uneori contestată, mulți scriitori au explorat materia ocultismului magic, atrași de mitul reintegrării, aceștia au exprimat în operele lor sentimentul cosmic, titanismul. Fantasticul poate fi raportat și la sintagma științificofantastic, înțeleasă ca o para-știință. Lumile posibile S.F. sunt hiperbolice, cu savanți și mașini năzdrăvane, cu existențe întemeiate pe ipoteza unei inovații oarecare, lumi care au un farmec pur cerebral. Paradoxal, neverosimilul provine din
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ca o para-știință. Lumile posibile S.F. sunt hiperbolice, cu savanți și mașini năzdrăvane, cu existențe întemeiate pe ipoteza unei inovații oarecare, lumi care au un farmec pur cerebral. Paradoxal, neverosimilul provine din absolutizarea științei, din supralicitarea rațiunii și logicii, iar fantasticul presupune, însă, introducerea altor lumi posibile în acest univers. Proza poetică și alegorică reprezintă o altă abordare a literaturii fantastice, recurgându-se la două procedee specifice: alegoria și simbolul. Alegoria are rolul de a prezenta o stare de lucruri cunoscute
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
oarecare, lumi care au un farmec pur cerebral. Paradoxal, neverosimilul provine din absolutizarea științei, din supralicitarea rațiunii și logicii, iar fantasticul presupune, însă, introducerea altor lumi posibile în acest univers. Proza poetică și alegorică reprezintă o altă abordare a literaturii fantastice, recurgându-se la două procedee specifice: alegoria și simbolul. Alegoria are rolul de a prezenta o stare de lucruri cunoscute, iar simbolul tinde să spună altceva, să dezvăluie un element neprevăzut. În proza vizionară (de factură absurdă), romanul devine o
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
element neprevăzut. În proza vizionară (de factură absurdă), romanul devine o dramă a scriiturii, în urma unui proces de interiorizare a unei relatări epice. Este vorba de drama românească între autor și fantasmele lui, între scriitor și viziunea lui asupra lumii. Fantasticul se raportează la două versiuni ale noii tendințe: procesul de reevaluare a realității, a unei realități eterogene și enigmatice, un labirint în care autorul se pierde. Pentru această nouă ipostază s-a folosit în literatura de specialitate termenul „intrarealitate”. Literatura
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ale noii tendințe: procesul de reevaluare a realității, a unei realități eterogene și enigmatice, un labirint în care autorul se pierde. Pentru această nouă ipostază s-a folosit în literatura de specialitate termenul „intrarealitate”. Literatura de aventuri se înrudește cu fantasticul prin înclinația pentru senzațional. Se poate identifica această legătură în romanul politist. Unii creatori de literatură fantastică au scris și istorioare cu peripeții palpitante, dar spre deosebire de senzaționalul din cărțile de aventuri, în care se urmărește soarta eroului, insolitul fantastic țintește
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
care autorul se pierde. Pentru această nouă ipostază s-a folosit în literatura de specialitate termenul „intrarealitate”. Literatura de aventuri se înrudește cu fantasticul prin înclinația pentru senzațional. Se poate identifica această legătură în romanul politist. Unii creatori de literatură fantastică au scris și istorioare cu peripeții palpitante, dar spre deosebire de senzaționalul din cărțile de aventuri, în care se urmărește soarta eroului, insolitul fantastic țintește dincolo de destinul personajelor. În romanele polițiste eroul este un detectiv, înzestrat cu o inteligență deosebită, care dezleagă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
cu fantasticul prin înclinația pentru senzațional. Se poate identifica această legătură în romanul politist. Unii creatori de literatură fantastică au scris și istorioare cu peripeții palpitante, dar spre deosebire de senzaționalul din cărțile de aventuri, în care se urmărește soarta eroului, insolitul fantastic țintește dincolo de destinul personajelor. În romanele polițiste eroul este un detectiv, înzestrat cu o inteligență deosebită, care dezleagă misterul crimelor obscure și nu-și permite să facă gafe ca eroii din povestirile fantastice. În ceea ce privește proza de analiză se poate observa
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
în care se urmărește soarta eroului, insolitul fantastic țintește dincolo de destinul personajelor. În romanele polițiste eroul este un detectiv, înzestrat cu o inteligență deosebită, care dezleagă misterul crimelor obscure și nu-și permite să facă gafe ca eroii din povestirile fantastice. În ceea ce privește proza de analiză se poate observa că ea are o vechime mai mare decât literatura fantastică. Acesteia din urmă i se oferă instrumente de explorare a vieții psihice, a subconștientului și inconștientului, la care se adaugă mai târziu mijloacele
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
un detectiv, înzestrat cu o inteligență deosebită, care dezleagă misterul crimelor obscure și nu-și permite să facă gafe ca eroii din povestirile fantastice. În ceea ce privește proza de analiză se poate observa că ea are o vechime mai mare decât literatura fantastică. Acesteia din urmă i se oferă instrumente de explorare a vieții psihice, a subconștientului și inconștientului, la care se adaugă mai târziu mijloacele psihanalizei, în timp ce autorii prozelor de analiză fac sondaje psihologice, asemenea oamenilor de știință, stabilesc un diagnostic și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de explorare a vieții psihice, a subconștientului și inconștientului, la care se adaugă mai târziu mijloacele psihanalizei, în timp ce autorii prozelor de analiză fac sondaje psihologice, asemenea oamenilor de știință, stabilesc un diagnostic și completează o fișă clinică, autorii de literatură fantastică sunt interesați numai de fenomenele psihologice cu ,,vârtejuri și capcane”. Fantasticul include astfel mai multe varietăți, iar cele mai importante trăsături ale unei narațiuni fantastice sunt: existența celor două planuri: ireal real; în planul lumii familiare pătrunde un eveniment misterios
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
se adaugă mai târziu mijloacele psihanalizei, în timp ce autorii prozelor de analiză fac sondaje psihologice, asemenea oamenilor de știință, stabilesc un diagnostic și completează o fișă clinică, autorii de literatură fantastică sunt interesați numai de fenomenele psihologice cu ,,vârtejuri și capcane”. Fantasticul include astfel mai multe varietăți, iar cele mai importante trăsături ale unei narațiuni fantastice sunt: existența celor două planuri: ireal real; în planul lumii familiare pătrunde un eveniment misterios, dispariția limitelor de timp și de spațiu la apariția elementului misterios
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
asemenea oamenilor de știință, stabilesc un diagnostic și completează o fișă clinică, autorii de literatură fantastică sunt interesați numai de fenomenele psihologice cu ,,vârtejuri și capcane”. Fantasticul include astfel mai multe varietăți, iar cele mai importante trăsături ale unei narațiuni fantastice sunt: existența celor două planuri: ireal real; în planul lumii familiare pătrunde un eveniment misterios, dispariția limitelor de timp și de spațiu la apariția elementului misterios/ireal, compoziția gradată a narațiunii ce întreține tensiunea epică, finalul ambiguu, ezitarea cititorului de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
a opta pentru o explicație a evenimentului, prin relatarea întâmplărilor la persoana I de către cel care le-a trăit sau de către un martor, scrierea capătă mai multă credibilitate și facilitează identificarea cititorului cu întâmplările și cu neliniștea personajului, naratorul operei fantastice sugerează sau propune explicații diverse pentru evenimentele relatate, explicații ce se dovedesc în general incomplete și nesatisfăcătoare pentru cititor. După identificarea acestor trăsături, se pune problema dacă fantasticul este un gen literar autonom sau este doar o simplă formă de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și facilitează identificarea cititorului cu întâmplările și cu neliniștea personajului, naratorul operei fantastice sugerează sau propune explicații diverse pentru evenimentele relatate, explicații ce se dovedesc în general incomplete și nesatisfăcătoare pentru cititor. După identificarea acestor trăsături, se pune problema dacă fantasticul este un gen literar autonom sau este doar o simplă formă de manifestare a epicului. După ce și-au pus această întrebare, unii dintre cercetători au apelat la conceptul de gen fantastic, pe care au încercat să-l definească. Astfel, Gerard
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
cititor. După identificarea acestor trăsături, se pune problema dacă fantasticul este un gen literar autonom sau este doar o simplă formă de manifestare a epicului. După ce și-au pus această întrebare, unii dintre cercetători au apelat la conceptul de gen fantastic, pe care au încercat să-l definească. Astfel, Gerard Genette în studiu său Introducere în arhitext ajunge la concluzia că rezerva de virtualități generice este influențată de ,,un număr de determinări tematice, modale și formale, relativ constant și transistorice’’. Cel
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
este influențată de ,,un număr de determinări tematice, modale și formale, relativ constant și transistorice’’. Cel care adoptă modelul teoretic propus de Genette la noi, pentru a-l aplica unei astfel de cercetări este Ioan Vultur, pentru care proiectul comunicativ fantastic este definit ca interacțiune interogativă între subiectul produselor și cel receptor care vizează provocarea lectorului să soluționeze și să caute, prin dezvoltarea unei structuri de contrast antinomice, paradoxală în raport cu cunoașterea comună. Iar, frontierele fantasticului (fabulosul feeric, miraculosul mistico-magic și superstițios
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]