4,667 matches
-
Christine gătea excelent, în timp ce eu ajunsesem la virtuozitate numai în prepararea câtorva feluri. După acel vis, am înțeles că ea trăia cu noi, lângă soțul ei, care era mai puțin al meu și foarte mult al ei. Acuma, se pare, fantomele s-au înmulțit. Am decis să mă mut la etajul doi, într-un apartament cu patru camere, deși proprietarul mi-a propus să împart apartamentul nostru de cinci camere cu un tânăr care „te place foarte mult”. 31 martie Zi
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cădea într-o zi în mâinile celei de care era îndrăgostit și că ea se va îndura de suferința lui... În cartea citită și recitită de mine, la diferite vârste, se descriu stările îndrăgostirii: între iubiți stă ceva, ca o fantomă, ceva ca o ființă orbitoare, acaparatoare, cei doi simțindu-se singuri de tot deși împreună. Studiile din zilele noastre analizează starea celor prinși în focul pasiunii ca fiind specială - creierul e zdruncinat, inima atinsă de o neobișnuită stare calorică. Nimeni
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
împlinit cincizeci și doi de ani. Am primit flori și felicitări de la prieteni. Dar n-am scris nimic în jurnal. Moartea lui Lionel m-a îndepărtat parcă de irealitate. Cărțile au amuțit, nu le mai aud vocile. Sunt singură cu fantome, vampiri hrănindu-se cu energia mea creatoare, târându-mă către banala ladă cu gunoi a existenței fără entuziasm. Septembrie Aceeași paralizie a voinței. Uneori îmi doresc chiar moartea: să nu mă mai trezesc din somn, s-o iau haihui pe
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
rusticană, de Piedro Mascagni, Nedda din Paiațe, de Rugiero Leoncavallo, Tatiana din Evgheni Oneghin, de P.I. Ceaikovski, Leonora, din Trubadurul, Aida, din opera Aida, sau Abigaille, din Nabucco, toate aceste ultime trei roluri din creația verdiană, sau Senta, din Vasul Fantomă, de Wagner, și multe altele. Roluri importante, aflate totdeauna în portofoliul repertorial al celor mai mari cântărețe din lume! Cred că avea o înclinație nativă spre prestația artistică de performanță. Devenise o emblemă a instituției, reprezentativă pentru toți colegii generației
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
voi face om de zăpadă, acolo, la intersecție, în locul acela pustiu, iar dimineață mă vor găsi cei de la deszăpezire înghețată. Pe partea cealaltă a șoselei, la mică distanță, era o fermă părăsită. Se povestea că locul ar fi bântuit de fantoma unei femei care s-a spânzurat. Bărbatul ei ar fi dat foc ca să șteargă urmele nenorocirii. Vecinătatea acelui loc mă umplea de spaimă mai tare decât animalele pe care le zărisem pe câmpul înzăpezit. Când aproape îmi pierdusem speranța, a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
-se încă și astăzi circa 150 de bisericuțe de lemn, aflate sub protecția UNESCO, construite de localnici în urmă cu secole sub supravegherea călugărilor iezuiți. Sunt distincte obiceiurile. Chiloe este și în anii noștri patria vrăjitoarelor, faunilor și nimfelor, vaselor fantomă și orașelor fantomă. Chiloe și marea sa interioară s-au format acum zeci de mii de ani ca urmare a cutremurelor puternice și erupțiilor vulcanice, precum și a eroziunii cauzate de ghețari. Un astfel de cutremur, cel din 22 mai 1960
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
astăzi circa 150 de bisericuțe de lemn, aflate sub protecția UNESCO, construite de localnici în urmă cu secole sub supravegherea călugărilor iezuiți. Sunt distincte obiceiurile. Chiloe este și în anii noștri patria vrăjitoarelor, faunilor și nimfelor, vaselor fantomă și orașelor fantomă. Chiloe și marea sa interioară s-au format acum zeci de mii de ani ca urmare a cutremurelor puternice și erupțiilor vulcanice, precum și a eroziunii cauzate de ghețari. Un astfel de cutremur, cel din 22 mai 1960, de 8,7
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
glorie a "aurului alb", cum era denumit salpetrul, aveau să ia sfârșit la început de secol XX, odată cu descoperirea de către un savant german a nitratului de sodiu sintetic. Fostele mine de salpetru, așezările și construcțiile din jurul lor sunt astăzi "locuri fantomă", cu linii ferate, garnituri de trenuri, gări, case părăsite, prăbușite, dărâmate, calcinate. Mineritul a adus cu sine nu numai acumularea de bogății în nord, ci și de mari tensiuni între muncitori și patroni. Cea mai dură a fost în 1907
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
morbidă, o personificare a fricii, simțind lumea numai prin uriașa sa panică, o spaimă care nu-l încape, care este mai mare decât cosmosul, o spaimă viscerală, întrupată în fiecare celulă, în structura sa anatomică. Lumea cu obiectele transformate în fantome de coșmar, dar de o realitate concretă, palpabilă. Citindu-l, te întrebi cum s-a suportat pe el însuși, de ce nu s-a sinucis încă din adolescență. Pentru că fricoșii se tem de frică, și moartea este frică, spaimă, covârșitoare panică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
la Paris, Madrid și Londra, mi-a fost teribil de dor de un prost, Prost autentic, neînvățat (nici măcar alfabetizat): Am simțit nevoia urgentă să mă aștern la taifas cu Vasile al meu. Vasile al meu nu-i călugăr, dar nici fantomă nu-i. El există. La dimensiunile mele modeste, Vasile al meu este foarte potrivit. Zilele următoare voi nota câte ceva dintre acest ciudat prieten al meu. * În camera unde lucrez (s-ar potrivi să spun "cabinetul" meu, dar din motive obscure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
adevăr real, care mi s-a părut imposibil și ireal. M-am îndepărtat, am cutreierat cartierul, am revenit. La portiță era acum o doamnă bătrână, o doamnă de altă dată, care mi s-a părut și ea ireală ca o fantomă. Era o persoană amabilă; se vedea că prezența mea a intrigat-o și m-a întrebat, cu prietenie, pe cine caut. "Nu caut pe nimeni, i-am răspuns, stupid... dar, de fapt, Doamnă, cred că locuiți de mult aici... Poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
regină înaltă, cu ochii foarte vii, zveltă și elegantă. Părul alb, rebel, printr-un efect ciudat, părea o cochetărie. Personajul impresiona prin energie, dar și prin idei. Nu știu de ce mi-a apărut pe masa la care scriu, ca o fantomă, mătușa Nadia. Există o simetrie ocultă și complicată, ascunsă de geometria logică. De acolo probabil s-a ivit imaginea acestui personaj, foarte interesant, "mătușa Nadia". La drept vorbind, numi prea convine să o descriu, face parte din specia acelor portrete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Era și o fostă bancă, în fața liniilor. Locul nostru preferat, "La Canton", ne plăcea pentru aerul lui dezolant, de peisaj disperat, de părăsire totală. Eram curajoși, rămâneam acolo câteodată până târziu; ne juram că se vedea, din când în când, fantoma unui cantonier decedat; auzeam cum fâlfâie stegulețul Iui în bătaia vântului, așteptând să salute trenul. Ne simțeam în centrul aventurii. În seara aceea de Crăciun am tot așteptat, pe bancă, să "vină Crăciunul". Nu știu de ce eram convinși că Sfânta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
atât de fericiți cum nu au fost niciodată alți fericiți la Gura Raiului. într-o zi însă trenul a fost suspendat; linia fusese poveste uitată dintr-o carte veche și demodată. Acum Părintele Vania a devenit o incertă metaforă. Nici măcar fantomă. Adevărat, adevărat, patima avariției duce la cea mai tristă pierzanie. Severina Nu știu de ce mi-am adus aminte acum de Severina și de ce povestirea de astăzi poartă numele ei. Dar în chestiuni de suflet cred că ești nițel ridicol dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
urmările imediate și doar impresionist: telefoanele la prietenii newyorkezi care îți povestesc despre oameni care merg pe străzi într-o căutare fără rost, într-o jale fără trupuri jelite, lumânări care înnegresc zidurile marilor clădiri, transformarea celor duși în imagine fantomă, fiindcă nu i-ai putut îngropa, Hudsonul care-și infiltrează apele tulburând „siguranța” și siguranța ca încredere că stai pe o rocă, nu pe nisipuri mișcătoare, e-mailurile prietenilor din marile campusuri despre faptul că intră la cursuri cu sentimentul vinovăției
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
le trimit pe „centură”, le trimit la cratiță (șeful opoziției, Mircea Geoană). Cultural, suntem invadați de misoginism. Politic, suntem invadați de sexism. Presupun că misoginii de ambe sexe s-au născut din spuma mării. Au fost crescuți și educați de fantome, odată ce cred că femeile sunt „prea curve”, „prea gospodine” sau „prea proaste” ca să-și asume responsabilități private și publice. Totuși ele sunt mari producătoare și mici consumatoare de bunuri publice. Interesele lor nu se află pe agenda investițiilor publice: rețele
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
termeni aleși atașatului militar al Franței, dar imediat continuă discuția în germană cu ministrul Austriei. Intrigat, regele aruncă o privire prin perdea: aflată singură pe canapea, în fața a șase scaune goale, Margareta de Savoia ținea o adunare imaginară cu diplomați fantomă. Iar contele Primoli zicea că acest spectacol neașteptat îl hotărîse pe rege în alegerea viitoarei sale nurori... În acești ani de sfîrșit de secol XIX, regina Margareta "Margareta Margaretelor" încă mai producea un mare efect în ținuta de ceremonie: la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
reforme și a cărui favoare pe lîngă sultan, care îi conferise puteri discreționare, ce ieșeau de sub controlul Marelui Vizir, îl neliniștea pe acesta din urmă în privința viitorului apropiat... Alături de guvernator se afla Muhirul (Mareșalul) care comanda un corp de armată fantomă: figură blîndă, a turcului bătrîn, cinstit și copilăros. Purtător al turbanului verde, avînd titlul de hagi pentru că mersese pînă la Mecca pe jos, construise pe banii săi o moschee în oraș și respecta cu strictețe regulile Coranului, a cărui lectură
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în doi timpi, strict impus de protocol. Acest protocol se distingea, încă o dată, prin prescripții și stimulări aproape macabre. La balul cel mare, în fața unei canapele goale, unde nu aveai voie să te așezi, dar pe care trebuia să stea fantoma Împărătesei defuncte 81, Marea Maestră a Suveranei dispărute, Contesa Harrach, primea omagiile și reverențele invitaților ca și cum ea ar fi fost Împărăteasa înviată, fiind interzis în acea seară să atingi mîna acestei amabile văduve de neam mare, oricare ar fi fost
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
stăruit asupra obiectului, cu ochi tot mai lucizi. Numai o asemenea atentă examinare a numeroaselor speculații publice, pe care acest obiect le-a generat (obiectul oniric, obiectul cu funcție simbolică, obiectul real și obiectul virtual, obiectul tăcut și inamovibil, obiectul fantomă, obiectul pierdut etc.), numai ea poate să permită înțelegerea deplină a tendinței actuale a suprarealismului (Breton 1969b: 257). "Metoda paranoico-critică" daliană s-a născut din experimente suprarealiste similare cu cele psihologice, precum crearea de imagini prin tehnica frotajului (fr. frottage
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
și alunecos în Persistența memoriei (1931) ori în Ceasuri moi (1933). Imagini ale morții, ale excrementelor, mutilării ori castrării, ale cadavrelor în putrefacție, apar în Canibalism de toamnă (1936-37), Spectrul sex-appeal-ului (1934) și Călărețul morții (1935). În Spectrul sex-appeal-ului, o fantomă gigantică, un amfibian spectral ce reflectă, probabil, propria fobie a artistului, imagine a feminității eterne, este surprinsă, la momentul apusului de soare, chiar înainte de a intra în apă. Monstrul evocă și rezumă teama de impotență și boli venerice, ce l-
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
în ipsos, la Școala de artă, o Afrodita, imagine a femeii, zeița al cărei erotism se combină cu clasicul simbol al frumuseții. Dar în timp ce suita zeițelor dispare în arenă, Venus se transformă într-un toreador în care se reflectă două fantome, a lui Dalí și a lui Lorca. Deasupra golfului din Port Lligat se distinge un cap de taur agonizând, cu ochii pe jumătate deschiși. Animalul muribund este un alt semn al sorții toreadorului. Venus, a cărei imagine este reiterată nu
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
O moarte trecută nicicând nu va îndurera sufletul atât de mult precum o moarte ce stă să vină. Dramele trecute sunt șterse de brizele uitării pe când cele ale viitorului sunt mereu aprinse de încordarea așteptării. Aici sunt bântuit nu de fantomele trecutului, ci de cele ale viitorului. Așadar, întru conștientizarea întâlnirii mele numai cu morțile ce vor veni asupra celor dragi, îmi asum înțelegând suferința prietenului ce-și privește ființa prețuită răpusă de moarte și aruncată cascadelor decompoziției trupești, topirii de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ferocității dezlănțuite, iar frumusețea înlânțuită în cea mai de jos temniță a urâtului, încoronat drept rege peste inima omului. Cu fiecare ucidere mă mai ucid odată până într-atât încât nu mai știu de câte ori am murit devenind din ce în ce mai fantomatic, devenind fantoma fantomei mele. Aici încep să mă asemăn cu lumea angrenată în devastatorul conflict, încep să fiu precum umbra orfană și progresiv disipată a unui trecut întru pace ce se îngroapă în uitare deplină. Mă contopesc, astfel, cu vidul întunecat în
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
dezlănțuite, iar frumusețea înlânțuită în cea mai de jos temniță a urâtului, încoronat drept rege peste inima omului. Cu fiecare ucidere mă mai ucid odată până într-atât încât nu mai știu de câte ori am murit devenind din ce în ce mai fantomatic, devenind fantoma fantomei mele. Aici încep să mă asemăn cu lumea angrenată în devastatorul conflict, încep să fiu precum umbra orfană și progresiv disipată a unui trecut întru pace ce se îngroapă în uitare deplină. Mă contopesc, astfel, cu vidul întunecat în care
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]