5,941 matches
-
Khorasan, Omar Khayyam, pentru el plantele n-au taine, stelele n-au mistere. Nu e o Întâmplare că Abu Taher a pus accentul, Între numeroasele discipline În care excelează Omar, pe medicină și astrologie, ele s-au bucurat Întotdeauna de favorurile principilor, cea dintâi pentru străduința de a le ocroti sănătatea și viața, cea de-a doua din dorința de a-și păzi norocul. Hanul se arată bucuros, se declară onorat. Dar, nefiind În dispoziția de a angaja o conversație savantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
o mai are decât pe ea În gând, dar tace. Se teme că și cea mai neînsemnată vorbă pe care ar scăpa l-ar putea trăda. Simțindu-se oarecum frivol, cadiul schimbă tonul și subiectul: — Vreau să-ți cer o favoare! — Tu ești cel care mă copleșești cu favorurile tale. Fie! recunoaște Abu Taher. Să zicem că aș dori ceva În schimb. Au ajuns În fața portalului reședinței sale; Îl invită să-și continue conversația În jurul unei mese Încărcate. — Am un plan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
dar tace. Se teme că și cea mai neînsemnată vorbă pe care ar scăpa l-ar putea trăda. Simțindu-se oarecum frivol, cadiul schimbă tonul și subiectul: — Vreau să-ți cer o favoare! — Tu ești cel care mă copleșești cu favorurile tale. Fie! recunoaște Abu Taher. Să zicem că aș dori ceva În schimb. Au ajuns În fața portalului reședinței sale; Îl invită să-și continue conversația În jurul unei mese Încărcate. — Am un plan pentru tine, un plan de carte. Să lăsăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
fie interesat la fel de mult de știință ca și de treburile lumești, și care să fie preocupat În mod sincer de soarta speciei omenești, până când Dumnezeu mi-a oferit divina șansă de a-l Întâlni pe marele cadiu, imamul Abu Taher. Favorurile sale mi-au Îngăduit să mă dedic acestor lucrări“. Când revine, În acea noapte, În foișorul care-i slujește de acum Înainte drept casă, Khayyam nu se gândește să-și aducă un opaiț, spunându-și că e prea târziu ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
trebuie să-i purtăm pică tânărului nostru prieten. În loc să așteptăm astfel, aș zice să ascultăm raportului. — Ai dreptate, ata, să trecem mai departe. Oricine a remarcat că sultanul și-a numit din nou vizirul „tată”. Să fie oare semnul recăpătării favorurilor? În vreme ce Hasan Înoată În cea mai lamentabilă confuzie, vizirul trage foloase: Să uităm de acea pagină pierdută. În loc să-l facem pe sultan să aștepte, sugerez ca fratele nostru Hasan să ne prezinte cifrele care privesc câteva orașe sau provincii importante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cine zguduie acest pământ și cum se va Încheia această frământare. — Nu vreau să-ți pun la Îndoială convingerile sau Înfocarea, dar Îmi amintesc că te-am văzut la curtea lui Malik Șah, luptându-te cu cu Nizam al-Mulk pentru favorurile sultanului turc. — Greșești, nu sunt personajul nedemn pe care-l crezi tu. — Nu cred nimic, nu fac decât să arăt unele nepotriviri. — Ele nu se datorează decât faptului că nu-mi cunoști trecutul. Nu pot să-ți port pică pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
l-am Întrebat când voi muri și am căpătat un răspuns Încurajator. Malik Șah se neliniștește: — Ce răspuns? — Profetul mi-a spus: „Ești un stâlp al Islamului, faci bine În jurul tău, existența ta e prețioasă pentru credincioși, Îți dăruiesc, deci, favoarea de a-ți alege momentul morții”. Am răspuns: „Doamne păzește, ce om ar putea alege o astfel de zi! Întotdeauna vrem mai mult, și, chiar dacă aș alege ziua cea mai Îndepărtată posibil, aș trăi bântuit de spaima apropierii ei, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ziua cea mai Îndepărtată posibil, aș trăi bântuit de spaima apropierii ei, iar În ajunul acelei zile, fie că ar fi peste o lună sau Într-o sută de ani, aș tremura de frică. Nu vreau să aleg ziua. Unica favoare pe care o cer, preaiubite Profet, este aceea de a nu supraviețui stăpânului meu, sultanul Malik Șah. L-am văzut crescând, l-am auzit spunându-mi „părinte” și n-aș vrea să Îndur umilința și durerea de a-l vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
lui, mai ales cei care i-au Întins cursa, vor să fie siguri că nu vor răspunde niciodată În fața lui pentru faptele lor. Alții ar dori să cadă la Înțelegere cu el, să-l pună pe tron, să-i câștige favorurile, nădăjduind că va uita pățania. Iar alții spun să-l ținem ostatic ca să ne târgium cu asediatorii. Ce cale ne sfătuiești să urmăm? — Și ca să mă Întrebi asta m-ai smuls dintre cărțile mele? Djahane se ridică În picioare, copleșită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
observă că În toată casa nu exista un singur portret de femeie, cu excepția unei doamne În vârstă care avea neîndoielnic aerul de a fi mama, Însoțită de un bărbat care trebuia să fie tatăl. Am să-ți cer o mare favoare, spuse moartea. Ca Întotdeauna, coasa nu răspunse, unicul semn că auzise a fost o tresărire cu puțin mai mult decât perceptibilă, o expresie generală de perturbare fizică, dat fiind că nicicând nu ieșiseră din gura aceea asemenea cuvinte, să ceară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
moartea. Ca Întotdeauna, coasa nu răspunse, unicul semn că auzise a fost o tresărire cu puțin mai mult decât perceptibilă, o expresie generală de perturbare fizică, dat fiind că nicicând nu ieșiseră din gura aceea asemenea cuvinte, să ceară o favoare, și pe deasupra una mare. Va trebui să lipsesc timp de o săptămână, continuă moartea, și am nevoie ca În acest timp să mă Înlocuiești la expedierea scrisorilor, evident nu-ți cer să le scrii, doar să le trimiți, va trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
sfetnic rău, Cum vreți, sunt la dispoziția dumneavoastră, O spuneți serios, E cel mai mare defect al meu, spun totul la modul serios, chiar când provoc râsul, mai ales când provoc râsul, Dacă-i așa, Îndrăznesc să vă cer o favoare, Care, Compensați-mă pentru absența de la concertul de ieri, Nu văd cum, Aveți aici un pian, Nici să nu vă gândiți la asta, sunt un pianist mediocru, Sau violoncelul, Asta e altceva, da, aș putea să vă cânt una sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
șoaptă, aș vrea să depui mai mult efort, iar eu murmur, fac destule eforturi, de ce trebuie să fac eforturi în permanență, iar el spune, lucrul acesta mă doare, faptul că nu mă dorești cu adevărat, parcă mi-ai face o favoare ca să mă simt eu bine, în timp ce în capul tău se petrec tot felul de alte lucruri. Sigur că te vreau cu adevărat, spun eu, nu vreau pe nimeni altcineva, nu îți este de ajuns? El închide ochii, nici ție nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
deranja viața de cămin și cele câteva reguli pe care trebuia să le respecte. El obținea permisiunea să lipsească din cămin ori de câte ori avea chef și pleca la vânătoare de fete sau își petrecea noaptea acas\ la prietena lui. Biletele de favoare erau destul de greu de obținut, dar pentru el nu constituiau o problemă... și nici pentru mine, atâta vreme cât le solicita el. Nagasawa avea o iubită de când intrase la facultate. O chema Hatsumi și era de aceeași vârstă cu el. Am întâlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
prieteni. Cui i-aș putea solicita așa ceva? Nu pot să opresc pe cineva pe stradă și să-i spun: „Dacă vă masturbați în seara aceasta, vă rog să vă gândiți la mine.“ Tocmai pentru că te consider prieten, îți cer această favoare. Și apoi să-mi spui cum a fost, adică ce-ai făcut etc. Am oftat adânc. — Da, dar ai grijă să nu pătrunzi în mine... suntem doar prieteni, nu? Atâta vreme cât nu intri în mine, poți să faci ce dorești și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ar putea să te violez. — Adică mă bați, mă legi și apoi mă violezi pe la spate? Ia ascultă, eu vorbesc serios. — Mă simt cumplit de singură! Vreau să fiu cu cineva! Știu că te sâcâi îngrozitor, că-ți tot cer favoruri fără să-ți dau nimic în schimb, că te scot în oraș și te târăsc după mine, că-ți impui urechile cu tot ce-mi trece prin cap, dar ești singurul cu care îmi permit așa ceva. Niciodată, dar niciodată nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ne-am așezat la masă În cafenea i-am găsit acolo pe toți trei, așteptîndu-ne. Ne-am așezat și unul dintre ei a venit la noi. — Ei? Întreabă el. — Nu pot, i-am răspuns. Mi-ar plăcea să vă fac favoarea asta. Dar v-am zis și aseară că nu pot. — Zi tu cît vrei. Nu-i vorba de asta. Nu pot. Atîta tot. Ceilalți doi veniseră și ei; stăteau În picioare acum și păreau triști. Chiar păreau niște tipi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
tu cît vrei. Nu-i vorba de asta. Nu pot. Atîta tot. Ceilalți doi veniseră și ei; stăteau În picioare acum și păreau triști. Chiar păreau niște tipi de treabă și mi-ar fi plăcut să le pot face o favoare. — O mie de fiecare, a spus cel care vorbea bine engleza. Nu mă face să mă simt prost, i-am răspuns. Ți-am zis pe bune că nu pot. — Și după aia, cînd o să se mai schimbe lucrurile, toată treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mai ales, va Înțelege că a intrat Într-o familie de scriitori care sunt În același timp directori de instituții publice, funcționari bancari, aristocrați, magistrați. Își va lărgi dintr-o dată cercul cunoștințelor, și acum, dacă va trebui să ceară vreo favoare, va ști cui să se adreseze. Domnul Garamond are puterea de a-l face pe De Gubernatis să iasă din provincia lui, să-l proiecteze pe culmi. Către sfârșitul cinei, Garamond Îi va spune la ureche să treacă a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pe trotuar. Funcționarii de la ambasade nici nu-și băteau capul cu ei - pentru asta erau angajați români care știau cum să-i ia pe boșimanii ăia din stradă. Era nevoie de un ton dur, disprețuitor - turistul român trebuia să simtă favoarea care i se făcea dacă era lăsat să plece în Occident, să-și cheltuiască banii acolo. Mai întâi am dus-o pe Maiko la agenția de voiaj, să vedem dacă poate lua avionul până la București și de acolo, mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de alergătură, s-a străduit și a încherbălit jumătate din câștiul de primăvară și l-a adus ca să-i dovedească stăpânei că e în stare să facă și imposibilul spre a fi pe placul ei. Nu cere decât o mică favoare și e sigur că, văzând ea credința lui, nu i-o va refuza. Firește, e vorba tot despre Babaroaga. El a auzit deunăzi din gura ei că deocamdată nu intenționează să vândă. Totuși, pentru că zvonurile stăruie (de la țărani a aflat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ca o indicație de încredere și recunoaștere a vechilor lui servicii leale. Nadina l-a lăsat să vorbească în voie. Important i se părea numai că Platamonu a adus bani. De la tatăl ei știa că banii nu se refuză niciodată. Favoarea ce i-o reclama era fără obiect, de vreme ce ea nici nu se gândea să vândă Babaroaga. Vânzarea ar fi și mai plictisitoare ca arendarea. Plictiselile au început chiar numai la zvonul că ar avea de gând să vândă. ― De unde veniți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
avarii! ― Mie-mi spui?! zise Brett, din interiorul compartimentului atins. ― Trebuie să fie următorul, zise Parker care se dădea optimist. Nu-i nevoie să verificăm fiecare celulă. Mama a dibuit pana pe aici. Să-i fii recunoscător pentru aceste mici favoruri. ― O să fiu recunoscător, răspunse Brett. O să-mi arăt recunoștința când vom fi departe de planeta asta și deja în hipersomn. ― Nu te mai gândi la Kane. (Apăsă pe cele două butoane, înjură printre dinți.) Nici aici, încearcă pe următorul, Brett
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
perioadă care a dus la întîrzierea istoriei noastre cu cîteva decenii” - cum se exprimă Declarația de condamnare a comunismului în România (în treacăt fie spus, mă întreb cum poate să „întîrzie” istoria ?). Pe de altă parte, plasarea sub semnul post-socialismului favori zează o abordare mai mult sau mai puțin socio logică de înțelegere (ceea ce nu înseamnă acceptare !) a acelei perioade. În final, aceste două perspective complementare vor naște și două muzee diferite. în primul caz, cel care constituie trendul dominant în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în cazul așa-numitului Țar Kiro/ Kiril Rașkov. Este cunoscut faptul că acesta a fost atît un sponsor generos al tuturor parti delor politice fără excepție, cît și furnizor important de voturi din partea romilor în alegerile generale și municipale. În schimbul favorurilor sale, i s-a permis să se eschiveze din fața legii în nenumărate situații. A domnit ca un baron local în satul Katunitsa, fiii săi atacînd, bătînd și amenințînd oamenii. De ani de zile, sătenii din Katunitsa, și romi, și bulgari
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]